CENTURA SCAPULARA

articulatia sterno-claviculara
articulatia acromio-claviculara
articulatia scapulo-toracica
articulatia scapulo-humerala
spatiul subacromiodeltoidian

ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA

Denumirea corecta este de articulatie

sterno-costo-claviculara, deoarece la alcatuirea ei
participa suprafetele articulare ce apartin sternului,
claviculei si cartilajului primei coaste.
Suprafete articulare:

- incizura claviculara (de la nivelul unghiului superior al manubriului sternal); este concava in
plan frontal si convexa in plan sagital; diametrul sagital este mai mic decat cel al fetei
articulare corespunzatoare de pe clavicula.

- fata articulara claviculara; ea este alcatuita din doua mici suprafete, una orizontala,
corespunzatoare unei fete articulare aflate pe marginea superioara a cartilajului primei
coaste si alta verticala, corespunzatoare manubriului.

Suprafetele articulare sunt incongruente

Pentru restabilirea congruentei apare discul articular; este de natura fibrocartilaginoasa. Este
mai gros la periferie, unde adera de capsula si mai subtire central. Este asezat in plan sagital,
impartind cavitatea articulara in doua segmente: medial si lateral.
Mijloace de unire

- capsula articulara; are forma de manson si este intarita de ligamente.

- ligamentul sterno-clavicular anterior (intre extremitatea mediala a claviculei si fata

anterioara a manubriului sternal).

- ligamentul sterno-clavicular posterior.

- ligamentul interclavicular (alcatuit din fibre asezate intre clavicula si incizura jugulara a
manubriului si din fibre ce unesc intre ele extremitatile mediale ale claviculelor).

- ligamentul costoclavicular (dispus intre fata inferioara a claviculei si cartilajul primei

coaste).

Sinoviala captuseste capsula si se insera pe marginea cartilajelor articulare. Cavitatea

articulara are doua compartimente: meniscosternal si meniscoclavicular.
 Articulatia sterno-claviculara este o diartroza cu doua grade de libertate; la nivelul sau sunt
posibile urmatoarele miscari ale claviculei:

ridicare/ coborare
proiectie inainte/ proiectie inapoi
circumductie

Axul miscarilor nu trece prin articulatie, ci printr-un punct aflat putin in afara ei, la locul de insertie
costala a ligamentului costoclavicular; adevaratul pivot al acestor miscari este ligamentul
costoclavicular. Pe parcursul miscarilor, extremitatile claviculei se vor deplasa in acelasi timp, dar
in sensuri diametral opuse.

Muschii:

- ridicatori ai claviculei: m.trapez, m. sternocleido-mastoidian;

- coboratori ai claviculei: m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;
- proiectori inainte ai claviculei: m. m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;
- proiectori inapoi ai claviculei: m.trapez, m.sterno-cleidomastoidian.
 ARTICULATIA ACROMIO CLAVICULARA

Suprafetele articulare

- fata articulara de pe acromion (ovalara, cu axul mare orientat sagital).

- fata articulara de pe extremitatea laterala a claviculei (convexa).

Suprafetele articulare sunt incongruente; discul articular este situat intre fetele
articulare, fiind mai gros superior si lateral.

Mijloace de unire

- capsula articulara (se insera la periferia suprafetelor articulare).

- ligamentul acromioclavicular este situat superior, este gros.

- ligamentul coracoclavicular este situat intre procesul coracoid si fata inferioara a

treimii laterale a claviculei; are doua parti:
ligamentul trapezoid (situat antero-lateral, orientat sagital)
ligamentul conoid (situat postero-medial, turtit \n plan frontal)
 - ligamentul transvers superior al scapulei este situat intre baza procesului coracoid si
partea superioara a incizurii scapulare (pe care o transforma in orificiu). Prin orificiul realizat
trece nervul suprascapular, iar superior de ligament trece artera suprascapulara (insotita de
vena satelita).

- ligamentul transvers inferior al scapulei este situat intre marginea laterala a scapulei si
marginea posterioara a cavitatii glenoide. Pe sub el trec nervul muschiului infraspinos si o
ramura a arterei suprascapulare.

- ligamentul coraco-acromial are forma triunghiulara, cu baza spre fata laterala a procesului
coracoid si varful spre acromion.

Sinoviala (poate fi simpla sau dubla, cand articulatia este separata de discul articular).

Articulatia acromio-claviculara este o artrodie ce permite miscari de alunecare; axul miscarilor este
reprezentat de ligamentele extrinseci (coracoclaviculare). Ligamentul trapezoid are rol in limitarea
miscarilor claviculei in sus si inainte, iar ligamentul conoid limiteaza miscarile claviculei in sus si
inapoi.
 ARTICULATIA SCAPULO-TORACICA

Nu este o articulatie propriu-zisa dar, datorita importantei functionale a zonei, este considerata o
articulatie. Intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor (si
muschii intercostali) se realizeaza asa-zisa articulatie. Intre aceste suprafete articulare se afla
muschiul dintat anterior, care delimiteaza doua spatii:

spatiul interserato-scapular, intre muschiul subscapular si dintatul

anterior;

spatiul interseratotoracic, intre grilajul costal si dintatul anterior. (acesta

confera de fapt mobilitatea articula]iei).

Ambele spatii sunt umplute cu tesut celular lax, care are rolul de a facilita
alunecarea scapulei fata de peretele toracic, in timpul miscarii de basculare a
omoplatului.
In ansamblu, centura scapulara are ca pivot central, in timpul efectuarii miscarilor, ligamentul
costoclavicular. Intrucat centura scapulara are un singur punct de sprijin, scapula va bascula liber
la celalalt capat al centurii.
Bascularea scapulei se face in jurul unui ax sagital la nivelul unghiului supero-medial. Unghiul
supero-extern se ridica si avanseaza anterior, iar unghiul inferior se departeaza de coloana
vertebrala (amplitudinea bascularii unghiului inferior este de 45). Scapula, se va afla astfel intr-
un plan oblic si nu frontal, plan orientat dinauntru inafara si dinapoi inainte (asa numitul plan al
omoplatului).

miscare de ridicare/coborare miscarea de rotatie

 ARTICULATIA UMARULUI ( ARTICULATIA SCAPULO HUMERALA )

Este articulatia care leaga centura scapulara de membrul superior liber.

Suprafetele articulare

cavitatea glenoida a scapulei - este usor concava, acoperita de cartilaj hialin; este mai mica decat
capul humeral si prezinta la periferie bureletul glenoidian (labrul glenoidal) care este o formatiune
fibro-cartilaginoasa, de forma triunghiulara pe sectiune. Fata sa externa este in raport cu capsula
articulara, iar fata interna este in raport cu cavitatea articulara. Labrul glenoidal este mai lat in partea
inferioara a cavitatii glenoide.

capul humeral - are o forma aproximativ sferica; cartilajul articular al capului (cartilaj hialin) este mai
gros in partea superioara si prezinta o mica depresiune in dreptul tuberculului mic, unde se insera
ligamentul glenohumeral.

Suprafetele articulare sunt congruente dar diferite ca dimensiuni; cavitatea glenoida este mai
mica (din aceasta cauza apare bureletul glenoidian)
Mijloacele de unire

capsula articulara - se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului

glenoidal si pe colul anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, inser]ia capsulei sare peste tendonul
capului lung al bicepsului si se insera pe baza procesului coracoid). Este o capsula subtire si laxa,
permitand miscari ample. Prezinta o serie de orificii pe unde ies recesuri sinoviale. La exterior se
gasesc fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele fibre oblice. Muschii supraspinos si
subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea ei intre fetele articulare, in timpul
diferitelor miscari. Capsula articulara este intarita de ligamente.

ligamentele glenohumerale - sunt situate intre cavitatea glenoida si epifiza proximala a

humerusului si au rolul de a intari capsula in zona anterioara. Ele sunt in numar de 3: superior,
mijlociu si inferior. Cel superior se insera pe tuberculul mic, cel mijlociu se insera inferior de cel
superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior se inser` pe colul chirurgical.

ligamentul coraco-humeral - se afla intre apofiza coracoida si tuberculul mare al humerusului.

Un fascicul al acestui ligament ajunge la labrul glenoidal. Ligamentul coraco-humeral este situat
superior de ligamentele glenohumerale. Este puternic si bine individualizat. Are rol de a limita
flexia umarului.

sinoviala - intareste capsula pe fata interna, fiind bine reprezentata. Ea are multe recesuri, cele
mai importante formand burse pentru muschi.
 Capsula articular` este lax`, permite un grad mare de mobilitate dar [i apari]ia luxa]iilor. Ea este
\nt`rit`, superior, de ligamentul coracohumeral, iar anterior, de ligamentele gleno-humerale (supra,
pre [i subhumeral).
Dintre toate, ligamentul coracohumeral este cel mai puternic [i are rolul de a sus]ine capul humeral.
El este \nt`rit de tendonul capului lung al bicepsului brahial.

La \nt`rirea capsulei articulare particip` [i mu[chii um`rului (\n special deltoidul).

Articula]ia scapulo-humeral` este cea mai mobil` articula]ie

(enartroz`) a corpului. Are trei grade de libertate [i la nivelul ei se
execut` mi[c`rile:

flexie/ extensie
abduc]ie/ adduc]ie
rota]ie intern`/ rota]ie extern`
circumduc]ie
 Flexia/ extensia, numite [i proiec]ie \nainte/ proiec]ie \napoi, se execut` \n plan sagital, \n jurul
unui ax transversal.
Axul mi[c`rii trece prin tuberculul mare [i centrul cavit`]ii glenoide. Capul humerusului basculeaz`
\napoi \n flexie [i \nainte \n timpul extensiei, iar extremitatea distal` humeral` efectueaz` o
deplasare \n sens opus \n acest timp.

Amplitudinea mi[c`rilor: proiec]ie \nainte = 95; proiec]ie \napoi = 20.

Prin interven]ia centurii scapulare [i a coloanei vertebrale amplitudinea poate cre[te p#n` la 180/
proiec]ie \nainte, 35/ proiec]ie \napoi.

Mu[chi:
proiec]ie \nainte: pectoral mare, deltoid, coracobrahial;
proiec]ie \napoi: latisimus dorsi, deltoid.
 Abduc]ia/ adduc]ia se realizeaz` \n jurul unui ax sagital, \ntr-un plan frontal. De men]ionat c` axul
mi[c`rii nu este fix, ci se proiecteaz` pe o zon` ovoid`; el trece prin partea infero-extern` a capului
humeral.

|n mi[carea de abduc]ie, epifiza distal` humeral` urc` iar cea proximal` coboar`; mi[carea se face p#n`
c#nd tuberculul mare humeral se blocheaz` \n por]iunea superioar` a bureletului glenoidian; capul
humeral, \n acest moment, intr` \n contact cu por]iunea inferioar` a capsulei articulare.

Mu[chiul supraspinos este cel ce are rol principal \n mi[c`rile de mai sus.
Activitatea acestui mu[chi \n cursul abduc]iei este extrem de important`
\n primele 10 de abduc]ie (de aici [i denumirea de starter al
abduc]iei), apoi mi[carea este continuat` de deltoid. Alt mu[chi ce
intervine \n mi[carea de abduc]ie este bicepsul brahial (por]iunea lung` -
doar secundar).

|n mi[carea de adduc]ie, \n ortostatism, un rol important revine greut`]ii membrului superior [i

ac]iunii gravit`]ii. Centrul de greutate al membrului superior \n mi[carea de abduc]ie/adduc]ie se
afl` imediat deasupra cotului; for]ele gravita]ionale ce ac]ioneaz` asupra centrului de greutate vor fi
echilibrate [i \nvinse de for]a de ac]iune a deltoidului. La r#ndul ei, for]a de ac]iune a deltoidului se
descompune \ntr-o for]` perpendicular` pe axul lung al humerusului [i o alta, ce ac]ioneaz` \n
lungul axului lung al humerusului. Aceast` ultim` component`, se va descompune la r#ndul ei \ntr-o
for]` ce va aplica capul humeral \n cavitatea glenoid` (atinge maxim la 90 abduc]ie) [i o alt` for]`
care \mpinge capul humeral \n sus [i \nainte (atinge maxim la 60 abduc]ie).

Mu[chi adductori: pectoral mare, latisimus dorsi, rotunzi, subscapular, coracobrahial,

biceps brahial (por]iunea scurt`), triceps brahial.
Rota]ia extern`/ rota]ia intern`
Axul mi[c`rii este longitudinal, trec#nd prin capul humeral.

|n cadrul mi[c`rii de rota]ie extern`, capul humerusului alunec` dinapoi-\nainte pe suprafa]a cavit`]ii
glenoide; mi[carea este limitat` de punerea \n tensiune a p`r]ii anterioare a capsulei articulare.
Mi[carea este efectuat` de infraspinos, deltoid [i rotundul mic.
Amplitudinea mi[c`rii ajunge la 80. M`rirea amplitudinii se face prin interven]ia centurii scapulare.

|n cadrul mi[c`rii de rota]ie intern`, capul humerusului alunec` dinainte-\napoi pe suprafa]a cavit`]ii
glenoide; mi[carea este limitat` de punerea \n tensiune a p`r]ii posterioare a capsulei articulare.
Mi[carea este efectuat` de supraspinos, rotund mare, subscapular, deltoid. Amplitudinea mi[c`rii
este de 95 (presupune un grad de proiec]ie \napoi a bra]ului).
Circumduc]ia este mi[carea ce sumeaz` mi[c`rile precedente, executate \n jurul celor trei axe.
Capul humerusului va urma conturul cavit`]ii glenoide, descriind un cerc, timp \n care
extremitatea distal` a humerusului descrie un cerc mai mare, dar \n sens invers.

Spa]iul subacromiodeltoidian

Este considerat a doua articula]ie a um`rului, fiind o entitate morfo-func]ional`.

Suprafa]a articular` superioar` este alc`tuit` din fa]a inferioar` a acromionului [i de

fibre din deltoid, iar suprafa]a articular` inferioar` este alc`tuit` din capsula
superioar` a articula]iei scapulo-humerale, tendoanele supraspinosului, infraspi-
nosului [i subscapularului, precum [i de ligamentul coracohumeral.

Prezen]a acestei a[a-zise a doua articula]ie a um`rului este extrem de important`

deoarece ea particip` la dinamica articula]iei um`rului. Experimental, dac` se elimin`
aceast` articula]ie subacromial`, mi[c`rile um`rului vor fi limitate la 50%.
Unitatea cinematic` centur` scapular`-um`r-bra]

Amplitudinea mi[c`rilor \n articula]ia scapulo-humeral` cre[te prin interven]ia

articula]iilor centurii scapulare; de asemenea coloana vertebral` toracal` intervine [i ea.

Centura scapular` va efectua o serie de mi[c`ri \n jurul privotului fix, reprezentat de

articula]ia claviculo-costo-sternal`. Clavicula se poate deplasa \n sus, realiz#nd cu
orizontala un unghi de 30-40, \n jos 8-10, \n plan sagital sau poate realiza rota]ii \n
jurul axului s`u.

Clavicula reprezint` singurul punct de sprijin direct pe torace al centurii scapulare [i al

articula]iei um`rului [i astfel ea joac` acest important rol \n cursul mi[c`rilor.
Cand scapula ajunge \n a[a-zisul plan al omoplatului, cavit`]ii glenoide i se permite s`
se orienteze lateral [i \n sus (printr-o deplasare a um`rului \napoi). Clavicula se \ndreapt`
posterior [i \n sus, scapula se apropie de coloan` (prin unghiul supero-medial), unghiul
s`u inferior bascul#nd [i dep`rt#ndu-se de coloan`.
De men]ionat c`, atunci c#nd scapula este fix`, proiec]ia \napoi a bra]ului este nul`.