CARDIOPATIA ISCHEMICA

Nicoleta Cerces, ND, an III

 DEFINITIE

Boala cardiaca ischemica se caracterizeaza prin aport inadecvat de sange si oxig

en la nivelul unei regiuni miocardice

Cauza: ateroscleroza arterelor coronare

(suficient de severa pentru a
determina reducerea fluxului
sanguin si perfuzarea inadecvata
a miocardului)

Antman EM, Selwyn AP, Braunwald E, Loscalzo J. Boala cardiaca

ischemica. In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL, Braunwald E,
Hauser SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina
cardiovasculara. Bucuresti: Editura ALL; 2013. p. 366-86.
 FIZIOPATOLOGIE

Ischemia miocardica consecinta a perturbarii echilibrului dintre apo

rtul si necesarul miocardic de oxigen si factori nutritivi

In conditii normale (la orice nivel al cererii de oxigen) miocardul pri

meste o cantitate adecvata de sange oxigenat pentru a preveni hipo
perfuzia miocitelor si aparitia ischemiei

Ateroscleroza => reducerea lumenului arterelor coronare => limitare

a cresterii fluxului sanguin in situatiile in care necesarul de oxigen al
miocardului este crescut

Antman EM, Selwyn AP, Braunwald E, Loscalzo J. Boala cardiaca ischemica. In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL,
Braunwald E, Hauser SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina cardiovasculara. Bucuresti: Editura
ALL; 2013. p. 366-86.
 ATEROSCLEROZA
I. Formarea striurilor lipidice

Hipercolesterolemia favorizeaza acumularea de lipoproteine la nivel

ul intimei arteriale

Lipoproteinele supuse unor procese de oxidare =>

LDL oxidat + alti produsi de degradare

Prezenta acestora determina acumularea de leucocite

(limfocite si monocite) care vor migra in intima

La nivelul intimei monocitele se matureaza in macrofage si

vor ingloba LDL-ul oxidat => celule spumoase

Libby P. Patogeneza, profilaxia si tratamentul aterosclerozei. In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL, Braunwald E,
Hauser SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina cardiovasculara. Bucuresti: Editura ALL; 2013. p. 322-
34.
Mitchell RN. Patologia sistemului vascular. In: Cuculici PG, Gheorghiu AW, editori. Robbins Patologie. Bazele
morfologice si fiziopaologice ale bolilor. Bucuresti, Editura Medicala Callisto, 2015.
 ATEROSCLEROZA

II. Evolutia si complicatiile ateromului

Nu toate striurile lipidice evolueaza spre aterom

Predispozitia de evolutie spre aterom apare cand cantitatea de

lipide care patrunde in peretele arterial > cea indepartata prin
intermediul macrofagelor sau alte mijloace

Proliferarea de celule musculare netede => producerea unei leziuni

fibro-lipidice

Ruperea capsule fibroase a placii => formarea unui tromb care

determina aparitia manifestarilor clinice de ischemie miocardica

Libby P. Patogeneza, profilaxia si tratamentul aterosclerozei. In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL, Braunwald E,
Hauser SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina cardiovasculara. Bucuresti: Editura ALL; 2013. p.
322-34.
 ATEROSCLEROZA

Arterele coronare tinta principala a bolii aterosclerotice

Factorii de risc:
cresterea LDL si a TG, scaderea HDL
fumatul
HTA, DZ, obezitate (IMC30kg/m2)
sedentarismul
dieta aterogena
antecedente familiale de boli CV

Libby P. Patogeneza, profilaxia si tratamentul aterosclerozei.

In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL, Braunwald E, Hauser
SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina
cardiovasculara. Bucuresti: Editura ALL; 2013. p. 322-34.
 EFECTELE ISCHEMIEI

Perfuzia inadecvata a tesutului miocardic => disfunctii mecanice,

biochimice si electrice

Instalarea brusca a ischemiei => scade capacitatea de contractie si

relaxare a miocardului

Ischemia tranzitorie se asociaza cu angina pectorala; cea prelungita

conduce la necroza si fibroza miocardica, cu sau fara tablou clinic de
infarct miocardic acut

Ischemia miocardica determina aparitia de extrasistole ventriculare,

tahicardie sau fibrilatie ventriculara

Libby P. Patogeneza, profilaxia si tratamentul aterosclerozei. In: Fauci AS, Kasper DL, Longo DL, Braunwald E,
Hauser SL, Jameon JL, Loscalzo J, editori. Harrison Medicina cardiovasculara. Bucuresti: Editura ALL; 2013. p.
322-34.
 RECOMANDARI NUTRITIONALE

Dieta rol important, atat in preventia cat si in terapia bolilor CV

In cazul cardiopatiei ischemice tratamentul dislipidemiei este

esential pentru a reduce riscul de IMA si deces

Controlul lipidemiei poate fi obtinut prin asocierea unei diete

adecvate cu activitate fizica si scadere ponderala
 RECOMANDARI NUTRITIONALE

Reducerea consumului de grasimi saturate asociata cu o crestere

a consumului de grasimi polinesaturate

AG trans < 2%

1 g EPA si DHA/zi sau 3 portii de peste pe saptamana

Reducerea consumului de HC simpli asociata cu o crestere a

consumului de HC complecsi

Consum adecvat de fibre 25-30 g/zi din care 5-6 g sa fie fibre
solubile (gume, pectine, mucilagii)

Raymond J, Mahan LK, Escott-Stump S. Krause's Food & the Nutrition Care Process. 13th Edition.
Saunders; 2011
Main L. Dyslipidaemia. In: Gandy J, editor. Manual of Dietetic Practice. 5th Edition. Wiley-Blackwell; 2014
Escott-Stump S. Nutrition and Diagnosis-Related Care. 7th, North American Edition Edition. LWW; 2011
 RECOMANDARI NUTRITIONALE

Consum regulat de nuci si seminte

Consumul a 2-3 g/zi de steroli si stanoli din fructe, legume, nuci

Consum crescut de fructe si legume,

produse lactate cu continut redus de
grasimi, carne slaba si leguminoase

Adoptarea unei diete de tip

mediteraneean

Raymond J, Mahan LK, Escott-Stump S. Krause's Food &

the Nutrition Care Process. 13th Edition. Saunders; 2011
Main L. Dyslipidaemia. In: Gandy J, editor. Manual of
Dietetic Practice. 5th Edition. Wiley-Blackwell; 2014
Escott-Stump S. Nutrition and Diagnosis-Related Care. 7th,
North American Edition Edition. LWW; 2011
 RECOMANDARI NUTRITIONALE

American Heart Association, 2006 Recomandari nutritionale pentru

reducerea riscului CV

Aport caloric echilibrat insotit de activitate fizica

Dieta bogata in fructe si legume
Consum de cereale integrale si fibre
Consum de peste > 2 ori/saptamana
Grasimi saturate <7%, grasimi trans <1%
Cresterea consumului de AGMN, AGPN
Evitarea consumului de dulciuri concentrate si de bauturi
carbogazoase
Consum moderat de alcool

Lichtenstein AH et al: Diet and lifestyle recommendations

revision 2006: a scientific statement from the American Heart Association Committee, Circulation
114:83, 2006.
 RECOMANDARI NUTRITIONALE

National Institutes of Health - Detection, Evaluation, and Treatment

of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III)
sunt propuse o serie de recomandari in cazul pacientilor cu
dislipidemii

Aport grasimi saturate <7%

Aport AG trans <1%
Aport colesterol <200 mg/zi
Aport sterol/stanoli 2 g/zi
Cresterea activitatii fizice
Managementul greutatii

https://www.nhlbi.nih.gov/files/docs/guidelines/atglance.pdf
Zetu C. Dislipidemiile. In: Serafinceanu C. Nutritie clinica umana. Bucuresti: Editura medicala. 2016; p. 201-08