Cavitatea bucala
Primul segment al tubului digestiv
Comunica cu
exteriorul prin orificiul bucal
faringele (esofag si laringe) prin istmul buco-faringian
Prezinta 2 regiuni:
Vestibulul bucal anterior de arcadele dentare, posterior de buze si
lateral de obraji
Cavitatea bucala propriu-zisa posterior de arcade
are un plafon (palatul dur si palatul moale)
planseu (care contine o parte din radacina
limbii)
Cavitatea bucal repere anatomice
Structur general:
1. Vestibul
Arcade dentare
Dini
2. Cavitate bucal propriu-zis
Tavan (palat dur i moale)
Podea (planeu)
Limba
Istm buco-faringian
Cavitatea bucala
Prin organele orale si paraorale (muschii masticaticatori),
cavitatea bucala are urmatoarele functii:
Mucoasa specializat
Localizare:
faa dorsal a limbii
prezint papile i muguri gustativi
Cavitatea bucal propriu-zisa
Localizare:
faa dorsal a limbii
prezint papile i muguri gustativi
Palatul moale si lueta
P. filiforme
Numeroase, ascuite
Acoperite de EPSK
Nu prezint muguri gustativi
Limba papilele linguale
P. fungiforme
Izolat, printre p. filiforme
Ax bogat vascularizat
Rari muguri gustativi
Limba papilele linguale
P. foliate
Pe marginile limbii,
perpendiculare pe axul lung
Ax bogat vascularizat
Conin muguri gustativi, mai
numeroi la tineri
Limba papilele linguale
P. circumvalate
8 -12 la nivelul V-ului
0,1 0,2 cm diametru
nconjurate de un an profund
(vallum)
Glande von Ebner
Conin numeroi muguri gustativi,
pe versantul lateral
Mugurii gustativi
Formatiuni ovoide palid colorate
Organe senzoriale intra-epiteliale cu rol in perceperea gustului
~3000 la niv cavitatii bucale
Localizare: fata dorsala a limbii, palat moale si faringe
Contin 60-80 de celule fuziforme (exista 3 tipuri celulare)
1. Celule bazale in pierea MB; nucleu rotund
2. Celule neurosenzoriale (palid colorate; Nucleu eucromatic)
3. Celule de sustinere (Nucleu tahicromatic; Alungite,inchise la culoare)
Dentiie definitiv:
32 dini
2i, 1c, 2 pm, 3m
Dintele
Coroana acoperita de smalt;
regiunea ce depaseste marginea alveolei dentare
Coroana
Dentin
Pulp
Odontoblaste
Os alveolar
Radacina
Ligament
periodontal
Gingie
Canal radicular
Cement
Foramen apical
Sectiune longitudinala
In centru CAVITATEA PULPARA
Contine tesut conjunctiv asemanator tesutului
embrionar PULPA DENTARA cu vase de sange si
nervi
Inconjurata de tesut mineralizat:
DENTINA
Acoperita de 2 tipuri de tesut mineralizat:
SMALTUL la nivelul coroanei
CEMENTUL la nivelul radacinii
Dintele
Smaltul cea mai dura substanta din organism
- Singura componenta dura a organelor de origine epiteliala
(ectodermica)
- Structura acelular, mineralizata si insensibil, usor translucid- culoarea e
data de dentina
- Secretat de ameloblase inainte de eruptie (nu se reface)
- Format din
Prisme adamantine sunt curbate, n form de S (-> liniile Hunter-Schreger)
Substanta interprismatica
- Prezinta
Liniile incrementale Retzius - mineralizare
Tufele smaltului la jonciunea smal-dentin
- Contine: 96% cristale de hidroxiapatita (duritatea), P, F, Pb
- 4% apa
- Componenta organica;enameline (glicoproteine cu G mare, bogate in
Tyr)
Dintele
Dentina la nivelul radacinei si al coroanei
Al doilea tesut ca duritate din organism
Compozitie: 65-70% hidroxiapatita, 10% apa legata, 20-25% material
organic (colagen, GP, PG)
Galbuie si relativ elastica
sensibila
Delimiteaza cavitatea pulpara
Apare la ME strabatuta de formatiuni tubulare paralele (tubulii dentari);
intre ei matricea intertubulara- fascicule de colagen groase dispuse
perpendicular pe tubuli si paralel cu cavitatea pulpara si cu canalul
radicular; de-a lungul tubulilor se realizeaza mineralizarea
Sintetizata de ODONTOBLASTI
- Tapeteaza cavitatea pulpara
Celule cilindrice
Prezinta prelungiri localizate in TUBULII
DENTINALI/CANALICULI TOMES
Dintele
Cementul acopera dentina la nivelul radacinei
Tes mineralizat asemanator osului: 45-50%
hidroxiapatita
Este avascular
Mai gros spre regiunea apicala
Sintetizat de CEMENTOCITE, localizate in lacune
Celulele comunica intre ele prin prelungiri,
adapostite in canaliculi
Reactioneaza la stimuli prin sinteza/resorbtie
Atasarea radacinii de osul alveolar
Dintele
Pulpa
Tesut conj lax, gelatinos, bogat in PG si GAG S
Celule: odontoblaste, fibroblaste, macrofage, celule mezenchimale,
mastocite, leucocite migrate
Fibre rare: colagen (fibrele Korff)- ancoreaza pulpa la dentina; de
reticulina, oxitalanice; nu exista fibre elastice
Inervatia simpatica, vasomotorie
Senzitiva plex periodaontoblastic
Comunica cu spatiul periodontal prin foramenul apical
In inflamatii/infectii cresterea in volum a pulpei (peretii cavitatii sunt
inextensibili) -> durere(pulsatorie) -> e necesar drenajul; exista
posibilitatea unor abcese periodontale
Dentina supravietuieste chiar daca odontoblastele mor (dupa
inf/denervarea dintelui)
Dintele
Structuri asociate dintelui (rol de fixare)
Periodontiul
Cementul
Ligamentul periodontal
Osul alveolar
Gingia
Ligamentul periodontal
Tes conj dens neordonat cu
- fibre de colagen, reticulare, oxitalanice, elastice
- celule; fibroblaste, macrofage, plasmocite, limfocite
- cuiburi epiteliale Malassez (resturi embrionare care pot
evalua in tumori maligne)