Partea a IV-a:

1. Sistemul Monetar Internaional

1.1. Regimuri de curs de schimb de-a lungul evolutiei
1.2. Rolul FMI;
1.3. Consiliul monetar, dolarizarea i uniunile monetare
2. Sistemul Monetar European
2.1. Evoluie
2.2. Caracteristici
 SISTEMUL MONETAR
INTERNAIONAL
1. Sistemul monetar international
organizare i funcionare
2. Instituiile SMI:
1. F.M.I.
2. Grupul BM
3. Moneda SMI DST
Sistemul monetar internaional
i evoluia acestuia

4.1. 3
4.1.Sistemul monetar internaional i
evoluia acestuia
a) ETAPE IMPORTANTE ALE SMI
b) FMI

4
CARACTERISTICI:
- Ansamblul institutiilor si arhitecturii
financiare care asigura desfasurarea
decontarilor internationale.
- Platile derulate in context international au
la baza cursul de schimb
- Tarile lumii au adoptat diferite regimuri de
curs de schimb si, in acelasi timp, diferite
monede de referinta.

4.1. 5
SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL
Etape importante in evolutia SMI:

1. ETAPA PRE- BRETTON WOODS (1870

1943)
2. ETAPA BRETTON WOODS (1944
1971)
3. ETAPA POST BRETTON EOODS (1972
- )
6
ETAPA PRE- BRETTON WOODS
(1870 1943)
Caracterizata de expansiunea coloniala care a presupus si
aparitia unor noi zacaminte de aur.
Etalonul monetar dominant al perioadei metalul pretios
(reprezentat de aur sau aur si argint :
MONOMETALISM
BIMETALISM
Daca la inceputul anilor 1800 era dominant bimetalismul,
dupa 1870 etalonul aur devine dominant:
Germania 1875
Franta 1878
SUA 1879
Russia - 1897
7
Primul Razboi Mondial

- RENUNTAREA
LA
Socuri Cheltuieli mari
monetare pentru BIMETALISM
Mari presiuni - NECESITATEA
puternice la reconstructia
inflationiste
nivelul tarilor afectate SCHIMBARII
economiilor de razboi ETALONULUI
MONETAR

8
ETAPA A 2-A :
CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A
NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS)
Participanti: 45 tari.
Conferinta a fost organizata pe 3 comisii:
I stabilirea articolelor acordului privind
constituirea FMI Condusa de H.D. White
(USA);
II stabilirea articolelor acorsului privind
constituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes
(Marea Britanie);
III stabilirea reglementarilor in planul
cooperarii monetare internationale Condusa
de Eduardo Suarez (Mexic)
9
Perioada de desfasurare 1 22 iulie 1944
I. ELEMENTE DE BAZA ale Sistemului
Monetar Internaional
1. CURSUL DE SCHIMB
2. LICHIDITATEA INTERNATIONALA
3. ELIMINAREA RESTRICTIILOR PRIVIND
TRANZACTIILE AFERENTE CONTULUI
CURENT
4. METODA DE AJUSTARE A BALANTEI DE
PLATI
5. CONSTITUIREA FMI

10
1. CURSUL DE SCHIMB

1.1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI

MONETAR
1.2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM
VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
1.3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR
PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONVERTIBILITATII
1.4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE
OFICIALE
1.5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN
11
1.1. ASIGURAREA STABILITATII
ETALONULUI MONETAR
acceptarea unanim a
etalonului aur-devize, mai
precis AUR - USD

12
1.2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM
VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXE

determinarea unor paritati fixe;

paritatile erau ajustabile in situatia
inregistrarii de dezechilibre
fundamentale;
erau acceptate marje de variatie fata
de USD, de +/- 1% fata de paritatea
fixa
13
1.3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR
PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONVERTIBILITATII
CONVERTIBILITATEA DOLARULUI : 1 uncie Aur = 35 USD;
CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE;
Asigurarea statutului de convertibilitate presupunea:
desfiinarea restriciilor n domeniul plilor i
transferurilor internaionale;
obligaia bncii centrale emitente de a-i cumpra
propria moned deinut de o alt banc central
strin, la cererea acesteia, dac suma respectiv
provenea din operaiuni valutare curente (Art. VIII)

14
1.4. CONSTITUREA REZERVELOR
MONETARE OFICIALE
Asigurarea convertirii sumelor
solicitate
Asigurarea interveniilor pe pia
ale autoritilor monetare

15
1.5. ASIGURAREA
ECHILIBRULUI EXTERN

16
2. LICHIDITATEA INTERNATIONALA
ADMINISTRATA DE FMI:
CONTRIBUTIA TARILOR MEMBRE FMI
25% aur sau USD
75% propria moneda
POSIBILITATEA DE FINANTARE TEMPORARA A DEFICITELOR DE
CONT CURENT DE CATRE FMI
Restrictii privind accesul la finantare
Conditionarea finantarii
NIVELUL SCAZUT AL LICHIDITATII INTERNATIONALE PENTRU A
ASIGURA FUNCTIONAREA NORMALA

17
3. ELIMINAREA RESTRICTIILOR PRIVIND
TRANZACTIILE AFERENTE CONTULUI CURENT

RESTRICTII PRIVIND FLUXURILE DE CAPITALURI

INTERNATIONALE PERMISE EXPLICIT IN STATUT
PROTEJAREA PROPRIEI MONEDE
ELIMINATE TOATE RESTRICTIILE PRIVIND
TRANZACTIILE AFERENTE CONTULUI CURENT

18
4. METODA DE AJUSTARE A BALANTEI DE
PLATI

UN SISTEM PUTERNIC ASIMETRIC

APLICAREA PRINCIPIULUI MONEDEI
RARE ca urmare
a excedentelor balantei comerciale
Restrictiilor ce puteau fi impuse in planul
importurilor din tarile cu monede rare

19
5. CONSTITUIREA FMI

ROL CENTRAL:
ASIGURAREA UNUI SISTEM DE CURS DE
SCHIMB STABIL SI FUNCTIONAL
ASIGURAREA FACILITATILOR DE
FINANTARE PENTRU TARILE CU
DIFICULTATI TEMPORARE ALE BALANTEI
COMERCIALE
20
II. Functionarea sistemului BW
2 etape:
PERIOADA DOLARILOR INSUFICIENTI
(dollar shortage) (1944 1959);
PERIOADA EXCEDENTULUI DE DOLARI
DOLLAR GLUT (1959 1971)

21
I.a. Dollar shortage (1944 1959)
Lipsa dolarilor din piata: suprematia acestora in tranzactiile
internationale
Eliminarea acestei probleme:
Planul Marshall
Constituirea Uniunii Europene de Plati
Mentinerea unor restrictii in plan comercial si valutar
Modificari seminificative in BP a SUA si a Europei
Rolul pasiv al FMI in rezolvarea problemelor economice
internationale

22
II.b. Dollar glut (1959 1971)
Desfiintarea UEP
Probleme de ajustare a balantelor de plati,
probleme legate de asigurarea lichiditatii
internationale si de incredere in sistem

23
Acordul de la Washington
(Smithsonian Agreement) (1971)
era un acord comercial si monetar;
condamna regimul cursurilor valutare flotante,
impunand sistemul paritatilor ajustabile:
definirea noilor paritati fixe:
devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%;
reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar
(GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY
+16,88%);
restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-
2,25%) Tunelul valutar;
la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa
conduca la restructurarea sistemului monetar
international. 24
 modificarea oficial a statutului aurului, prin
aceasta abolindu-se fixitatea preurilor pentru
aur;
legalizarea principiului schimburilor flotante;
transformarea parial a FMI n organism de
asisten
Legalizarea principiului schimburilor
flotante
statele membre ale FMI erau obligate s adopte politici
macroeconomice care s conduc la asigurarea stabilitii
preurilor;
referina la aur, n ceea ce privete paritatea monetar,
era eliminat, aranjamentele monetare generale viznd fie
ancorarea de DST, fie de o alt moned;
FMI era obligat s supravegheze politicile valutare ale
rilor membre;
se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar
ajustabile;
marjele de fluctuaie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea
putnd fi modificate n funcie de evoluiile economice, dar
mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul
plilor. 26
3. Etapa post BW (1973 - )
1973 1985: perioada regimurilor de curs de
schimb flotante (mai mult sau mai putin)
Dupa 1985: regimuri de curs de schimb cu flotare
administrata

27
b). FMI
a luat nastere la 29 decembrie 1945, cand
29 de tari au ratificat statutul acestuia.
FMI si-a inceput activitatea din 1 martie
1947.
Avea in vedere cooperarea monetara
internationala si asigurarea mentinerii
echilibrului extern al tarilor membre.

28
 Unde:
Y = PIB-ul determinat in proportie de 60% pe baza cursului
nominal si 40% pe baza PPP (pe o perioad de 3 ani)
O = suma incasrilor i plilor curente pe o perioada de 5
ani
V = variabilitatea incasarilor curente i a fluxurilor nete de
capital
R = media anual a rezervelor monetare oficiale
K = factor de compresie (k= 0,95)
29
ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI
atribuirea unui numr de voturi:
250 de voturi, indiferent de mrimea
subscrierii + cate un vot suplimentar pentru
fiecare parte din cot ce echivaleaz cu
100.000 DST.
SUA - 16,83%
Romnia - 0,49%
acces la finanare (anual 100% la 300%
contributie);
alocri gratuite de DST
30
OBIECTIVELE FMI
stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar
international bazat pe cursuri valutare stabile si,
implicit, promovarea cooperarii monetare
internationale;
asigurarea functionarii comertului international pe
fondul eliminarii oricaror restrictii;
apararea si promovarea expansiunii echilibrate a
comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi
timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei
de munca;

31
OBIECTIVELE FMI (2)
finanarea deficitelor temporare ale balanelor de pli
ale rilor membre;
coordonarea n plan guvernamental pentru adoptarea
unei politici care s conduc la echilibrarea balanelor de
pli;
acordarea de asisten tehnic n plan valutar;
acordarea de credite pentru susinerea cursurilor
valutare ale monedelor naionale;
realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare
ale rilor membre;
stabilirea unui sistem multilateral de pli ntre rile
membre care s elimine, pe ct posibil, restriciile
valutare care influeneaz comerul internaional
32
ACTIVITATEA FONDULUI
MONETAR INTERNATIONAL
OPERATIUNI CURENTE:
TEHNICA TRAGERILOR;
TRANSA REZERVEI.
ASITENTA FINANCIARA

33
Asistena financiar propriu-
zis
distincie clar ntre natura deficitelor balanei
de pli:
din punct de vedere al perioadei de manifestare:
temporare sau durabile (reversibile sau
ireversibile);
din punct de vedere al caracterului acestora:
structurale (impun programe de ajustare)
conjuncturale (impun programe de
stabilizare).
34
Flexibilizare a finanrii (dupa 2008)

Finalitatea finanrii:
ajustarea lent a economiilor ca
urmare a ocurilor macroeconomice;
genereaz deblocarea altor finanri
externe;
poate asigura prevenirea crizelor.
Form nou de finanare: Linia de credit
35
flexibil
 FMI SI ROMANIA
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie
1972.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2
milioane DST sau 0,47% din cota totala.
Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi
sau 0,49% din total.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in
Articolul VIII al Statutului FMI referitor la
convertibilitatea de cont curent la 25 martie
1998.
 FMI i Romnia
Tipul Data Data Suma aprobata Suma
Acordului Aprobarii expirarii sau (milioane SDR) Trasa
rezilierii (ml.SDR)

Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.00

Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.10

Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.50

Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.10

Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.70

Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.30

Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.60

Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75

Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.00

Stand-by 07/07/04 07/07/06 250.0 0

preventiv Nefinaliz.

Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11,443.0 10,569.00

Stand-by preventiv 03/31/2011 03/31/2013 3090.6 0

 Romania:Acordul Stand-By 2009
Acces: 11,443 miliarde DST.
Durata: 24 luni.
Acordul Stand-By: aprobat pe 4 mai 2009
(echivalent: 12,95 miliarde Euro, 17,07
miliarde dolari SUA, adic = 1.110,77% din
cot) (Raportul de ar Nr. 09/183)
Comisia European (5 mld EUR), Banca
Mondial (1 mld EUR) asigur i ele fonduri n
cadrul programului (+ 1 mld alte instituii
financiare internaionale).
Cea de-a opta tran, n valoare de 874
milioane DST (1 mld EUR) nu a mai fost
utilizat.
Romania:Acordul Stand-By 2009 (2)

Suma totala trasa in cadrul actualului acord stand-by

este de 10.569 miliarde DST (aproximativ 12.4
miliarde euro).
ASB s-a finalizat pe 15 martie 2011.
MAI MULTE INFORMAII PE:
http://www.fmi.ro/index.php?programs&p
id=5&lg=ro
Pozitia financiara a Romaniei la FMI
http://www.imf.org/external/np/fin/tad/extrans1.aspx?memberKey1=818&e
ndDate=2014-05-15&finposition_flag=YES
Graficul rambursarilor Romaniei la FMI
http://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberkey1=818&
date1Key=2014-04-30
Grupul Bncii Mondiale
B.I.R.D. (Banca Internaional pentru Reconstrucie i
Dezvoltare)
Asociaia Internaional pentru Dezvoltare
Corporaia Financiar Internaional
MIGA (Agenia Internaional de Garantare Multilateral a
Investiiilor)
Comitetul de Reglementare a Incidentelor Investiionale
D.S.T.
Moneda FMI, creat n 1969, pentru a suplini
deficitul de lichiditate din plan internaional.
Definirea DST = mai multe etape:
prin raportarea la aur (1969) = 0,888671gAur
dupa colapsul SMI de la Bretton Woods (1973) co
valutar:
16 valuate ce detineau cel putin 1% din totalul tranzaciilor
internaionale;
5 valute (USD, DEM, FRF, JPY i GBP) (anii 80)
4 valute (dup 1999) : USD, EUR, JPY, GBP
Structura DST (la 1 ian 2006)
USD - 44%
EUR - 34%
JPY - 11%
GBP - 11%
Noua structura a coului DST (ncepnd cu
1 ianuarie 2011)

USD - 41,9%
EUR - 37,4%
JPY - 9,4%
GBP - 11,3%
 STABILIREA CURSULUI DST
Friday, May 15, 2015

Percent change
in exchange rate
Currency amount U.S. dollar against U.S.
Currency Exchange rate 1
under Rule O-1 equivalent dollar from
previous
calculation

Euro 0.4230 1.13590 0.480486 -0.656

12.1000 119.84000 0.100968 -0.517
Japanese yen
0.1110 1.57230 0.174525 -0.468
Pound sterling
0.6600 1.00000 0.660000
U.S. dollar
1.415979
U.S.$1.00 = SDR 0.706225 2 0.319 3 45
SDR1 = US$ 1.415980 4
III.2 SISTEMUL MONETAR
EUROPEAN

46
 SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1. Etapele constituirii SME

2. Uniunea Monetar European i
condiii de aderare
3. Banca Central European
 Etape

1. Constituirea (n anii 50) a:

Comunitii Economice a Crbunelui i Oelului
Comunitii Europene a Energiei Atomice
Comunitii Economice Europene
2. 1967 fuziunea celor 3 = Comunitatea Economic
European (Tratatul de la Roma)
 Tratatul de la Roma

realizarea unei uniuni vamale prin intermediul creia

rile CEE s fie protejate de concurena celorlali
participani de pe pia;
asigurarea circulaiei libere a capitalurilor, forei de
munc;
realizarea unei politici agrare la nivelul comunitii,
care se protejeze productorii Comunitii de restul
productorilor de pe pia ce obin produsele
agricole la preuri mult mai mici.
 In plan valutar

Aparitia arpelui valutar prin intermediul cruia se urmreau:

evoluiile monedelor din cadrul SME fa de dolarul american
(marja de fluctuaie fiind de +/-2,25%);
marjele de fluctuaie ale monedelor din cadrul SME ntre ele
(marja de fluctuaie admis fiind de +/- 4,5%).
Consiliul Monetar de la Bruxelles (1978)

Crearea SME
ri participante: Frana, Germania, Belgia, Italia, Danemarca,
Olanda, Luxemburg i Anglia
Adoptarea monedei europene ECU
Susinerea cursului valutar al propriei monede viza intervenii
directe pe pia ale autoritii monetare emitente
 Etapa I - ERM I

Elementele aranjamentului:
ECU moned compozit
Stabilirea mecanismului de schimb valutar (Curs valutar fix bazat
pe un curs plafon i planeu)
Crearea European Monetary Cooperation Fund (1973) rol
important n meninerea sub control a ratelor de schimb
 Structura ECU
Currency 13.03.1979- 17.09.1984- 21.09.1989-
16.09.19 21.09.19 31.12.19
84 89 98
BEF 9.64% 8.57% 8.183%
DEM 32.98% 32.08% 31.955%
DKK 3.06% 2.69% 2.653%
ESP - - 4.138%
FRF 19.83% 19.06% 20.316%
GBP 13.34% 14.98% 12.452%
GRD - 1.31% 0.437%
IEP 1.15% 1.20% 1.086%
ITL 9.49% 9.98% 7.840%
LUF - - 0.322%
NLG 10.51% 10.13% 9.98%
PTE - - 0.695%
 Raportul Delors (1988)

Consiliul European mandateaza aa-numitul

Cimitet Delors pentru elaborarea proiectului
privind UME.
Aprobrarea Raportului Delors 1989
realizarea UME n 3 etape:
1. reducerea discrepanelor dintre rile membre (la nivelul
politicilor macroeconomice), eliminarea restriciilor privind
integrarea financiar, intensificarea cooperrii monetare
2. constituirea cadrului instituional al UME i asigurarea
convergenei economice
3. stabilirea paritilor fixe i trecerea la moneda unic
 Tratatul de la Maastricht (1992)

amendamente i adnotri pe cele trei Tratate adoptate iniial,

Comunitatea Economic European devenind din acest
moment Comunitatea European.
prevederi referitoare la autoritile politice i juridice;
prevedere referitoare la politica valutar comun;
reguli speciale privind politica social.
 Calendarul adoptrii EURO

1. 1 noiembrie 31 decembrie 1993

2. 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999
3. 1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002
4. 1 ianuarie 1 iulie 2002
 1. 1 noiembrie 31 decembrie 1993

Caracteristici:
stoparea monetizrii deficitelor bugetare
eliminarea restriciilor privind circulaia capitalurilor ntre rile
membre
lrgirea cooperrii dintre bncile centrale
libera utilizare a ECU
Eveniment:
Intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht
 2. 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999

Crearea Institutului Monetar European (predecesorul BCE)

Austria, Finlanda si Suedia devin membre UE
Rol: asigurarea trecerii la moneda unic - Euro
Eveniment: Selecia rilor ce au fost incluse in Zona Euro:
Austria, Belgia, Frana, Finlanda, Germania, Italia,
Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania
 Stabilirea denumirii monedei europene
Consiliului European de la Madrid (1995)
Propuneri:
ducat, ecu, florin, franc
sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute existente (de exemplu
euromarca)
Decizie: simplu EURO
 3. 1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002

Constituirea Zonei Euro i adoptarea monedei unice EURO

ECB ia locul Institutului Monetar European
Eveniment: din 4 ianuarie 1999 tranzaciile pe piaa financiar
nu se mai deruleaz n monedele statelor membre UME
4. 1 ianuarie 2002 1 iulie 2002

ncheierea procesului de punere n circulaie a monedei

europene
Eveniment: 1 iulie 2002 monedele rilor membre UME nu mai
au capacitate liberatorie
 Convergena nominal

un grad nalt de stabilitate a preurilor

finane publice solide
un curs de schimb stabil
rate sczute i stabile ale dobnzilor pe
termen lung
 Criteriile de convergen
CRITERIUL CONDIIA DE ADERARE
FINANELE DEFICITUL Raportul ntre deficitul bugetar prevzut sau efectiv i PIB nu poate depi
PUBLICE BUGETAR 3%, doar dac:
- raportul a fost diminuat n mod substanial i constant tinznd ctre nivelul
impus;
- depirea nivelului impus este temporar i excepional, fiind, ns, n
apropierea nivelului impus.
DATORIA Raportul ntre datoria public i PIB nu poate depi 60%, iar dac nu, acest
PUBLIC raport trebuie s tind ctre nivelul impus.
INFLAIA Asigurarea stabilitii preurilor, rata medie a inflaiei, observat pe o perioad de 1 an,
s nu depeasc cu mai mult de 1,5% pe cele aferente a 3 ri cu cele mai bune
performane.
MECANISMUL Pe parcursul a doi ani moneda analizat s nu fi nregistrat devalorizri puternice care
VALUTAR s genereze grave tensiuni.
RATA DOBNZII PE Rata dobnzii pe termen lung (observat pe o perioad de un an) s nu depeasc
TERMEN LUNG cu mai mult de 2% cele mai bune 3 performane n domeniu.

Criteriile de convergent:
http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf
 1 ianuarie 1999

1 ECU = 1 EURO
USD/ECU = 1.1042128
(1 ian.1999) 1 EURO =
40.3399 Belgian francs
1.95583 Deutsche Mark
340.750 Greek drachmas
166.386 Spanish pesetas
6.55957 French francs
0.787564 Irish pounds
1,936.27 Italian lire
40.3399 Luxembourg francs
2.20371 Dutch guilders
13.7603 Austrian schillings
200.482 Portuguese escudos
5.94573 Finnish markkas
Cronologia integrrii europene: UE
Anul Organizatia Nr ri participante Tri participante

1952 - Comunitii Economice a Crbunelui i

Oelului
- Comunitii Europene a Energiei Belgia, Germania,
Atomice 6 Frana, Italia,
Luxemburg,Olanda
1958 - Comunitatea Economic European

Danemarca, Irlanda, Marea

1973 3 Britanie
1981 Extinderea CEE 1 Grecia

1986 2 Spania ,Portugalia

1986 CEE devine Uniunea European 12

1995 3 Austria, Finlanda, Suedia

Cehia, Estonia, Cipru, Letonia,

2004 Extindere UE 10 Lituania, Ungaria, Malta, Polonia,
Slovenia i Slovacia
Romania
2007 2 Bulgaria

2013 Extindere UE 1 Croaia

Banca Central European - Rol
Definirea politicilor la nivelul Eurosistemului
Stabilirea, coordonarea i monitorizarea operaiunilor de politic
monetar la nivelul Eurosistemului
Emisiune monetar stabileste strategia in acest sens,
coordoneaz i monitorizeaz emisiunea monetar
Intervenii pe piaa forex alturi de bncile centrale naionale
Asigur cooperarea monetar internaional i european
Monitorizeaz riscurile financiare
Coordoneaz gestionarea rezervelor valutare la nivelul
Eurosistemului
Asigurarea sistemului de decontare la nivel european