NIVELURILE NGRIJIRILOR

DE SNTATE
INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE
Nursing-ul este o parte integranta a sistemului de ingrijiri
medicale, cuprinzand:

1. Promovarea sanatatii

2. Prevenirea bolii

3. Ingrijirea persoanelor bolnave: fizic, mental, handicapati,

de toate varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare
si in toate formele de asistenta sociala.

Nursing-ul comunitar se bazeaza pe promovarea sanatatii

indivizilor, pe sanatatea mediului psihosocial, economic,
cultural, pe factorii ce influenteaza sanatatea individului si a
familiei.
 Functiile nursei se clasifica in:
a) functii de natura independenta:

asigura ingrijiri de confort;

stabileste relatia de incredere cu persoana ingrijita si

cu apartinatorii;

transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si

il sustine;

este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea

promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate.
b) functia de natura dependenta:

la indicatia medicului, aplica metodele de observatie, tratament

sau readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala
sau tratament si le transmite medicului.

c) functia de natura interdependenta:

asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar,

social, educativ, administrativ si participa la activitati interdisciplinare;

actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau social;

actiuni de educatie pentru sanatate, de sensibilizare asupra

responsabilitatilor si asupra drepturilor pe care le are populatia in
materie de sanatate;

actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale

Ingrijiri primare de sanatate - IPS
ingrijiri esentiale de sanatare

acesibile tuturor persoanelor si familiilor din

comunitate

acceptabile de catre comunitate

participarea comunitatii la actiunea de ingrijiri de

sanatate

pretul de cost sa fie acceptat de comunitate si de

tara
Niveluri de interventie ale IPS

1. ingrijiri ce se adreseaza factorilor de risc

2. ingrijiri de prevenire primara: profilaxia unor boli, vaccinari

3. ingrijiri de prevenire secundara: se adreseaza tratarii

bolilor si prevenirii complicatiilor

4. ingrijiri de preventie tertiara: urmareste recuperarea

bolnavului, adaptarea la diferite dificultati cauzate de boala

5. ingirjirea bolilor terminale cu sustinerea familiei

 Pentru asigurarea dezvoltarii IPS, sunt necesare:

1. identificarea a ceea ce inseamna IPS

2. initierea personalului sanitar, a consumatorilor IPS

3. cunoasterea valorii sociale si economice a IPS

 Multe asistente trec in sectorul ingrijirilor
la domiciliu, dupa o experienta exclusiv intr-
un cadru institutionalizat: spital, policlinica,
dispensar medical.
Aceasta categorie, dar si cele care s-au
pregatit pentru nursing-ul comunitar, au
nevoie de ajustari in noua activitate.
Exista diferite obstacole pe care le
intalnesc toate asistentele care trec de la
un nursing institutionalizat la unul
comunitar.
- In spital asistenta este preocupata de
impactul psihologic pe care il are spitalizarea
asupra pacientului

- La domiciliu asistenta este preocupata de

aspectele economice, de mediu, obiceiurile
familiei, elemente de care tine cont in procesul de
ingrijire a pacientului

- In institutie asistenta conduce ingrijirile unui

pacient in cadrul unui program conceput in ture
de 8-12 ore, activitatea ei fiind preluata de catre
alta persoana pe restul orelor din zi
- Ingrijirile la domiciliu trebuie sa beneficieze de o
organizare judicioasa a timpului: timpul necesar
deplasarii, activitatea profesionala de la domiciliul
pacientului

- Asistenta si pacientul vad doctorul cel putin zilnic,

acesta putand preciza anumite indicatii pentru nursa sau
pacient

- Ingrijirile la domiciliu nu beneficiaza de prezenta

zilnica a medicului, acesta primind informatii despre
starea bolnavului prin intermediul asistentei. Aceasta
inseamna ca asistenta care face ingrijiri la domiciliu
trebuie sa invete sa comunice cu medicul, sa poata
deosebi elementele importante de cele minore.
 Populatia, beneficiarul ingrijirilor de sanatate, se modifica in
timp, acumuleaza cunostinte noi, devine tot mai destept, cu
scopuri tot mai sofisticate, mai critic, insista in raspunsuri
adecvate nevoilor de sanatate.

Populatia este in crestere si devine tot mai mobila, modul de

viata al familiei se schimba, saracia persista, se deterioreaza
mediul inconjurator, educational, apar conditii noi de tratare a
sanatatii in ansamblu.

Bolile pe termen lung, determinate de comportamentul

individului au devenit probleme prioritare ale societatii.

Exista o vedere pozitiva mai ampla a sanatatii ca si conditie

care ofera o mai mare capacitate a individului de a trai o viata
fericita si productiva, scop care devine posibil dupa ce teama
de problemele sanatatii a fost depasita.
 Termenul de nursing comunitar este un termen mai nou,
inlocuindul pe cel de nursing al sanatatii publice. Noul
termen focalizeaza in acest camp al nursing-ului insasi
comunitatea.

Nursing-ul comunitar poate fi chiar si el inteles gresit;

nursing-ul sanatatii comunitare nu este limitat la ingrijirea
persoanelor din afara spitalului.

Dupa parerea lui Freeman, nursing-ul comunitar este

vazut ca o obligatie a populatiei, realizata printr-un efort
multidisciplinar.
Ingrijiri secundare:

Preventia secundara consta de fapt in

identificarea si tratarea personelor
asimptomatice,( utilizind metode clinice si
paraclinice inclusiv metoda screeningului),
care prezinta factori de risc sau boala in
stadiul preclinic si care deci nu a necesitat
prezentarea la medic.
 De exemplu:

- Consultul sugarilor in vederea depistarii luxatiei

congenitale de sold, anemiei feriprive, a rahitismului( ca
exemplu de metode clinice)

- Investigatii efectuate in vederea depistarii TBC,

examinarile medicale periodice din cadrul intreprinderilor
si din cadrul serviciului militar facute in vederea depistarii
bolilor de inima , de plamini, diabet zaharat( prin metode
paraclinice)

- Mamografia si testul Papanicolau pentru depistarea

precoce a neoplasmului de san si a celui cervical( ca
exemplu de test screening).
Ingrijiri tertiare:
Preventia tertiara urmareste prevenirea
complicatiilor ce pot apare la un individ deja
bolnav; in cadrul preventiei tertiare, medicul
de familie urmareste pacientul prin
intermediul controalelor medicale periodice,
urmareste evolutia bolii, controleaza
respectarea tratamentului, urmareste
cresterea calitatii vietii pacientului acordind
sprijin psihic pacientului si familiei acestuia.