Sunteți pe pagina 1din 15

INSTALATIA DE

UNGERE
Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care impreuna cu
canalele respective asigura ungerea organelor in miscare ale motorului, precum si
circularea, filtrarea si racirea uleiului.
Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prin
aceasta micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.

In functie de procedeul de aducere a Sistemul de ungere mai contine :


lubrefiantului la suprafetele in frecare ale pieselor
motorului, se deosebesc urmatoarele sisteme de - aparatele de control pentru determinarea
ungere : si indicarea presiunii, temperaturii si
ungere prin stropire, sau barbotaj nivelului uleiului din carter;
ungere prin presiune - dispozitivele de siguranta pentru
ungere prin picurare sau scurgere prevenirea suprapresiunii in carter;
ungere combinata, sau mixta - conductele de ulei.
ungere prin amestec
Sistemul de ungere este format din doua In functie de dispozitivul care formeaza
circuite de ulei , unul principal si altul secundar. rezervorul de ulei, sistemele de ungere pot fi :
Circuitul principal cuprinde :
rezervorul de ulei - cu carter uscat caracterizat prin
pompele de ulei existenta unui rezervor special pentru
conductele prin care se deplaseaza uleiul ulei, carterul motorului fiind uscat ;
spre punctele principalede ungere - cu carter umed cel mai raspandit pe
supapele de siguranta motoarele de automobil, se caracterizeaza prin
aceea ca 90 95% din cantitatea totala de ulei
Circuitul secundar cuprinde : se gaseste in carterul inferior al motorului.
filtrele de ulei
radiatorul de racire
Sistemul cuprinde circuitul principal cu:
pompa de ulei 1 cu sorbul 2 care aspir uleiul
din baia de ulei 13 i l refuleaz prin
intermediu conductei 3 ctre filtrul de curire
brut 4, dup care este trimis n magistrala de
ulei 5.
Din magistrala de ulei, uleiul este distribuit
prin conducte la lagrele paliere iar prin
intermediul canalizaiei existente n arborele
cotit la lagrele fusurilor manetoane. La
anumite construcii ungerea bolului se poate
realiza sub presiune printr-un canal care
strbate biela n lungul ei.
Motoarele cu solicitri termice intense i cu
turaie moderat pot utiliza acest circuit
pentru rcirea pistoanelor. Lagrele arborelui
cu came i axul culbutor 11 sunt alimentate cu
ulei prin intermediul conductelor 7. Oglinda
cilindrului, camele i supapele sunt unse prin
stropire cu jet i cea de ulei.
La circuitul principal al sistemului de ungere
se poate anexa n paralel un filtru de curire
fin 8. Prin acest filtru trece 10-15% din
debitul de ulei al instalaiei de ungere, dup
care uleiul se ntoarce n baie sau n circuitul
principal contribuind la regenerarea uleiului.
Meninerea temperaturii n limite acceptabile
Fig.4 Schema instalaiei de ungere mixt, cu carter umed se realizeaz prin introducerea n paralel cu
circuitul principal a schimbtorului de
cldur.
Partile componente ale instalatiei de ungere
1. Baia de ulei
Constitue acea parte a carterului inferior al motorului, in care se depoziteaza uleiul
necesar ungerii.
Alimentarea baii de ulei se face printr-o gaura de umplere, prevazuta cu un capac etans si o sita cu
ajutorul careia se realizeaza o prima filtrare a uleiului la turnare.
Se executa din tabla de otel ambutisata, din fonta sau aluminiu.
In partea din mijloc a baii , care are de obicei o adancime mai mare, se plaseaza sorbul pompei de
ulei.
Pentru a diminua agitarea uleiului in carterul inferior si inspumarea sa in timpul deplasarii
automobilului baia de ulei este prevazuta la partea superioara a cavitatii sale cu o plasa din sarma sau
tabla perforata cu orificii de diametru mic.
Uneori baia poate fi prevazuta cu pereti verticali care divizeaza intreaga cantitate de ulei in volume
mai mici si impiedica deplasarea si barbotatrea sa in timpul franarilor sau al virarilor bruste. In acest fel
se micsoreaza si pierderile de ulei din interiorul motorului si creste debitul pompei, deoarece se evita
aspiratia in gol sau a lubrefiantului inspumat.
La partea inferioara a baii de ulei este montat un buson de golire in care, uneori, este incorporat un
magnet ce ajuta la retinerea pulberii metalice rezultate ca urmare a procesului de uzura din motor.
Imbinarea dintre baia de ulei si blocul motorului se face prin suruburi. Pentru etansarea imbinarii,
intre baia de ulei si carterul superior se monteaza o garnitura confectionata din carton poros sau pluta
aglomerata.
Baia de ulei, in afara de rolul de rezervor, mai are si rolul de a raci uleiul, aflandu-se in contact cu
direct cu fluxul de aer care se creeaza prin deplasarea automobilului. Pentru a spori eficienta racirii
uleiului, baia este uneori prevazuta cu nervuri(aripioare de racire), care maresc suprafata de evacuare a
caldurii. In acelasi scop, baia nu se vopseste pe dinafara , stratul de vopsea putand impiedica racirea
lubrefiantului, fiind termoizolant.
Pentru controlul nivelului lubrefiantului in baie se foloseste o tija indicatoare numita joja de ulei. Ea
este executata sub forma unei vergele metalice pe care sant imprimate doua semne, care marcheaza
nivelul minim si maxim al uleiului in baie. Pentru a asigura stabilitatea pozitiei, tija este montata intr-o
teava de ghidaj fixata in carterul motorului.
Nivelul uleiului in baie se masoara numai dupa oprirea motorului, astfel incat uleiul pulverizat pe
peretii carterului superior si al celorlalte piese care comunica cu baia sa se poata scurge inapoi in
carterul inferior.
2. Pompa de ulei
Pompa de ulei are rolul de a asigura debitul de ulei la presiunea necesara in
circuitul de ulei.
Pompele de ulei pot fi : cu roti dintate; cu palete; cu piston.
Pe motoarele de automobile se utilizeaza in general pompe cu roti dintate, deoarece
au o constructie simpla si prezinta siguranta in functionare.

2.1 Pompe de ulei cu roti dintate( Fig. 5)


Din punct de vedere constructiv, pompele cu roti dintate pot fi : cu pinioane cu angrenare
exterioara(Fig.5, a); cu pinioane cu angrenare interioara(Fig 5, b si c).

Fig.5 Tipuri de pompe cu roti dintate :


a cu pinioane cu angrenare exterioara ; b si c cu pinioane cu angrenare interioara
1 camera de aspiratie ; 2 camera de refulare ;3 - conducta de intoarcere ; 4 pinion conducator ; 5
pinion condus ; 6 joc ; 7 perete ; 8 supapa de siguranta ; 9 arcul supapei de siguranta.
2.2 Pompa de ulei cu palete(Fig.6)

Fig.6 Pompa de ulei cu palete :

a schema ; b constructia pompei


1 corpul pompei ; 2 pinion de
antrenare ; 3 ax cu rotorul dintr-o
bucata; 4 palete ; 5 bucsa ; 6
supapa de siguranta ; 7 arcul
supapei ; 8 capac ; 9 capacul
interior ; 10 - garnitura
3. Sorbul pompei de ulei
Sorbul constitue acea parte a instalatiei de ungerecu ajutorul careia pompa de ulei
aspira lubrifiantul din carterul inferior(baia de ulei).
Sorbul se monteaza in in partea cea mai de jos a baii de ulei si este prevazut cu o
sita, care retine impuritatile mecanice cele mai mari si care, daca ar patrunde in pompa, ar
putea sa compromita functionarea acesteia.

Dupa modul in care sant


constituite si pozitia pe
care o ocupa in baia de ulei
sorburile pot fi: fixe, sau
inecate in baie si plutitoare,
sau flotante

Fig.7 Sorb plutitor :


a schema de lucru a sorbului cu sita curata ; b schema de lucru cu sita
infundata
1 capac; 2 sita filtranta; 3 plutitor; 4 conducta; 5 articulatie; 6
conducta fixa.
4. Supapa de siguranta
Pompele de ulei sant astfel dimensionate incat la turatii joase de functionare ale
motorului sa asigure toata cantitatea de ulei necesara ungerii suprafetelor in
frecare. La turatii mari, pompele furnizeaza o importanta cantitate de ulei in exces ,
ce produce cresterea presiunii in instalatia de ungere.

Pentru protejarea sistemului de ungere de cresetrea


presiunii, se introduce in circuitul de refulare al pompelor
o supapa de siguranta, care mentine o presiune
constanta in circuit, intr-un domeniu de turatie si
temperatura mai larg, deviind excesul de ulei spre baie
sau inapoi in circuitul pompei.
Se apreciaza ca la temperaturi de 70 80 0C,
considerata optima, presiunea in circuitul de ulei poate fi
acceptata in limitele 2 5 bar.
De obicei supapele sant montate in corpul pompei de
ulei si sant prevazute cu arcuri tarate si uneori reglabile.
A SE VEDEA Fig 5 a si b :
Cand forta de apasare data de presiunea uleiului
depaseste tensiuanea arcului 9, supapa 8 se deschide ,
permitand uleiului sa recircule in circuit inchis , prin
interiorul pompei, micsorandu-se astfel presiunea in
instalatie.
n cazul motoarerlor mici cu cantiti mici de ulei se
utilizeaz supape cu bil (Fig.8), iar la motoarele cu
debite mari de ulei n sistemul de ungere se utilizeaz Fig.8 Fig.9
supape cu piston (Fig. 9).
5. Filtre de ulei
Filtrele de ulei au rolul de a purifica uleiul si de ai mentine calitatile o perioada mai
indelungata, cat si de a preveni patrunderea impuritatilor mecanice intre suprafetele in
frecare.

Uleiul n timpul funcionrii motorului cu Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu


ardere intern pierde din calitile sale circuitul principal de ungere, cantitatea de ulei
datorit ptrunderii unor impuriti. care-l strbate este de 1015% din cantitatea
Datorit fenomenului de degradare a calitii de ulei din sistemul de ungere pentru a se evita
uleiului ungerea este compromis antrennd pierderile hidraulice.
amplificarea uzurilor i chiar apariia de avarii Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de
ale motorului pn la 5 m.
Clasificarea filtrelor Dup filtrare uleiul este returnat n baia de ulei
Dup fineea filtrrii, filtrele de ulei se mpart contribuind la regenerarea acestuia.
n dou categorii: Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica
filtre de curire brut ; n:
filtre de curire fin. filtre statice
Filtrul de curire brut se monteaz n serie filtre dinamice.
n circuitul de refulare al pompei de ulei, prin Filtrele statice pentru separarea si retinerea
el trecnd ntreaga cantitate de ulei. impuritatilor, aceste filtre utilizeaza un element
Filtrul brut reine impuriti de dimensiuni filtrant care poate fi:
cuprinse ntre 20100 m. din sita metalica;
Montajul n serie al filtrului impune prezena din hartie
unei supape de siguran care s permit Filtrele dinamice la acestea, separarea
scurtcircuitarea filtrului n cazul mbcsirii impuritatilor se realizeaza prin centrifugare,
acestuia. realizandu-se indepartarea particolelor mai
grele.
Fig.11 Filtru dublu de ulei:
1 supapa de scurcircuitare a filtrului brut; 2-
supapa de scurcircuitare a filtrului fin; 3
supapa de scurtcircuitare la depasirea Fig.10 Filtrul de ulei cu cartus filtrant din hartie:
presiunii de lucru a instalatiei; 4 filtru fin , din 1 - element filtrant din hartie speciala(strnsa in pliuri,
hartie; 5 carcasa; 6 filtru brut, din sita pentru ai mari suprafata de lucru); 2 - supapa de siguranta
metalica; 7 capacul filtrului. presiune de deschidere: 1 2,5 daN/cm2; 3 - carcasa
Se monteaza in instalatia de ungere in serie, metalica perforata de sustinere; 4 corpul filtrului(din
asigurand: filtrarea BRUTA printr-o sita tabla ambutisata); 5 carcasa de protectie a elementului
metalica; filtrarea FINA, printr-un filtru de filtrant((din tabla perforata ambutisata
hartie.
Fig. 12 Filtru centrifugal
de ulei:
1 carcasa superioara; 2
carcasa inferioara; 3
clopot; 4 rotorul filtrului; 5
axul rotorului(TUBULAR); 6
manseta de hartie; 7 canale
in rotor; 8 orificii in rotor,
pentru scurgerea uleiului; 9
duze(orificii calibrate)de
antrenare a rotorului; 10
supapa de primire; 11
conducta de la racaitorul de
ulei.

Uleiul venit de la racitorul de ulei prin conducta 11, deschide supapa de primire 10, reglata la 1 2
bar, pentru limitarea cantitatii de ulei admis la aproximativ 20 %, trece prin interiorul axului 5 si este
impins datorita fortei CENTRIFUGE prin canalele 7 in spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3.
Filtrat de catre manseta de hartie 6, datorita fortei centrifuge este impins mai departe inspre in sus
ajungand in spatiul dintre peretii rotorului, trece prin canalele 8 la duzele 9, diametral opuse , ce creeaza
cuplul de rotire al rotorului.
Impuritatile retinute de manseta de hartie 6 se scurg in partea inferioara, in spatiul dintre CLOPOT
si ROTOR, in timp ce uleiul FILTRAT ajuns in carcasa inferioara 2 se scurge in baia de ulei prin canalele
practicate in aceasta.
6. Radiatorul de ulei
Uleiul din carter trebuie sa-si mentina temperatura in jurul a 75 90 C.
Prin contactul cu suprafetele fierbinti ale pieselor, uleiul preia o cantitate de caldura
ce reprezinta aproximativ 2,5% din caldura produsa in cilindri prin arderea
combustibilului, fapt ce impune racirea uleiului.

In special la motoarele ce echipeaza autocamioanele grele, care lucreaza in regim de sarcina


prelungit sau in conditii grele de drum, sistemele de ungere sant prevazute cu radiatoare de ulei racite cu
aer sau cu apa.

Radiatoarele de ulei racite cu


aer(Fig.13) se executa de obicei din
tuburi prevazute cu aripioare si se
monteaza inaintea radiatorului din
sistemul de racire cu apa al motorului .
Avantaje:
- dimensiuni de gabarit reduse;
- simplitate constructiva.
Dezavantaj:
- intensitatea racirii uleiului depinde
de temperatura mediului ambiant.

Fig.13 Radiator de ulei racit cu aer


Radiatoarele de ulei racite cu apa(Fig.14) folosesc agentul instalatiei de racire a
motorului.
Avantaje:
- asigura o stabilitate mai mare a temperaturii de regim a uleiului;
- incalzirea uleiului pe timp rece, se realizeaza mai rapid.
Dezavantaj:
- necesitatea majorarii dimensiunilor de gabarit ale instalatiei de racire a
motorului, astfel incat sa asigure volumul si circuitul suplimentar de lichid.

Fig. 14 Schema radiatorului de


ulei racit cu apa:
1 racord intrare ulei; 2 racord
iesire ulei; 3 teava de racire
interioara; 4 supapa de
scurtcircuitare; 5 racord intrare
apa; 6 racord iesire apa.

In cazul in care tevile


radiatorului se infunda si presiunea
din camera A depaseste valoarea
admisibila, supapa 4 se deschide si
permite trecerea uleiului direct in
camera B si de aici in instalatia
de ungere, fara a mai fi racit.
Ventilatia carterului
In scopul franarii procesului de imbatranire a uleiului, vaporii de combustibil si
gazele arse scapate in carter se evacueaza. Operatia poarta numele de ventilatia
carterului si se realizeaza prin doua procedee: gazele se elimina direct in atmosfera
(ventilatie naturala) sau se aspira in colectorul de admisiune (ventilatie fortata).
Ventilatia naturala cuprinde o conducta montata cu un capat in carter, iar cu celalalt indreptat in
partea opusa sensului de deplasare a automobilului si prevazut cu un epurator de gaze(Fig.15,a).
Ventilatia fortata este mai eficienta pentru limitarea poluarii atmosferei cu gazele din carter si consta
in stabilirea unei legaturi directe intre carter si filtrul de aer, gazele arse fiind aspirate in cilindru(Fig.15, b).
Ventilatia carterului previne totodata cresterea de presiune in carter, din cauza gazelor scapate,
crestere care ar provoca pierderi de ulei prin garnitura de etansare a carterului

Fig.15 Ventilatia carterului:


a ventilatia naturala; b ventilatia
fortata;
1 teava de aspiratie a gazelor din
carter; 2 filtru de aer; 3 filtru de
filtrare a aerului la intrarea in
carter; 4 conducta pentru
introducerea aerului in carter.