ngrijiri la Domiciliu

(Calificate)
 ngrijiri la Domiciliu (Calificate)
ngrijiri la Domiciliu (Calificate)
- reprezint ngrijiri de sntate sau de sprijin, furnizate la
domiciliul pacientului de ctre profesioniti n domeniu:
asistente medicale, kinetoterapeui,medici sau/i alte categorii
de personal medico-sanitar calificat;

Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de ngrijire

medicala prestata de personal specializat, la domiciliul
pacientului, care contribuie la mbunatatirea starii de bine a
acestuia din punct de vedere fizic si psihic.

(unele) ngrijiri pot fi acordate i de ctre familie sau/i

persoane apropiate.

n literatura anglofon, termenul generic/ general - de caregivers (adic

furnizori de ngrijiri- persoane ce ar acorda ngrijiri la domiciliu
necalificate);
 ngrijiri la Domiciliu
Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la
spitalizare, respitalizare si spitalizare prelungita.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim
de gratuitate, daca ele sunt recomandate de catre
medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui
formular deservind acest scop, dupa spitalizare sau n
loc de aceasta.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt necesare pentru
o parte considerabila a populatiei cu afectiuni de
diferite tipuri si contribuie la sporirea gradului de
confort al pacientilor.
Ingrijirea se acorda in anumite circumstante,
respectand reglementarile stabilite de lege.
 ngrijiri la Domiciliu
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc
cheltuielile hoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana,
de intretinere si administrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul
sau, alaturi de familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin
intermediul furnizorilor autorizati, care este evolutia pacientului
si poate interveni, daca este cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca
acasa fie dupa externare, fie de la cabinetul medicului de
familie, fie din ambulatoriu de specialitate
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea
de interventie a echipelor medicale necesitand cadrul
institutional
 Reglementarea legala
Serviciile medicale de ingrijiri la domiciliu sunt oferite de catre
furnizorii de servicii aflati in relatie contractuala cu Casa de
Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti.
Reglementarile sunt prevazute in Legea nr 95/2006 cu privire la
reforma in sanatate, Hotararea de Guvern nr. 1389/2010 pentru
aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii
asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de
sanatate si Ordinul MS/CNAS nr. 864/538/2011 pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a Contractului-
cadru.
Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri
medicale la domiciliu se face de catre medicii specialisti sau de
medicul de familie.
Durata pentru care un asigurat poate beneficia de acest tip de
servicii este stabilita, la randul sau, de catre medicul care a
facut recomandarea.
Pacientul asigurat care a primit decizie de la Casa de Asigurri,
are dreptul la ngrijiri medicale/paliative la domiciliu, 90 zile/an.
 Tipuri de pacienti

Ingrijirea medicala la domiciliu se acorda pacientilor cu

performanta ECOG 3 sau ECOG 4:

- ECOG 3 - pacientul este incapabil sa desfasoare

activitati casnice, este imobilizat la pat peste 50% din
timpul lui, necesita sprijin pentru igiena de baza;

- ECOG 4 - pacientul este complet imobilizat la pat,

dependent total de alta persoana pentru ingrijirea de
baza.
 CINE POATE BENEFICIA DE NGRIJIRI
MEDICALE/PALIATIVE LA DOMICILIU?

Pacienii asigurai care au recomandare

medical:
de la medicul specialist la externarea din spital;
de la medicul de specialitate din ambulatoriu,
nefiind necesar internarea!
de la medicul de familie!
cu plata, indiferent de patologie
pacieni cu boli cronice, handicap,
convalescen, boli faz terminal, prin
proiecte sociale
 Servicii medicale de ingrijiri la domiciliu

Lista serviciilor medicale de ingrijiri la domiciliu include o seama de actiuni

corelate nevoilor pacientului si cu statusul de performanta ECOG.
Dintre acestea mentionam:
- Masurarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie, puls, tensiune
arteriala, diureza, scaun
- toaleta pacientului cu probleme medicale si/sau imobilizat:- toaleta
partiala;- toaleta totala, la pat;- toaleta totala, la baie, cu ajutorul
dispozitivelor de sustinere.
- Manevre terapeutice:- administrarea medicamentelor per os, intravenos,
intramuscular, subcutanat,intradermic, intravezical pe sonda vezicala, prin
perfuzie endovenoasa, pesuprafata mucoaselor, pe seringa automata,
peridural pe cateter;- masurarea glicemiei cu glucometrul;
- Recoltarea produselor biologice
- Ingrijirea plagilor simple
- Ingrijirea plagilor suprainfectate
- Aplicarea de plosca, bazinet, condom urinar
- Evaluarea asiguratului
- Tehnici de ngrijire chirurgicala:- ngrijirea plagilor simple si
suprainfectate;- ngrijirea escarelor multiple;- ngrijirea tubului de dren; etc
 Lista completa poate fi consultata pe site-ul CASMB.
PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZA PENTRU INGRIJIRI
MEDICALE LA DOMICILIU
1. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie;
2. Monitorizarea parametrilor fiziologici: puls, tensiune arteriala;
3. Monitorizarea parametrilor fiziologici: diureza, scaun;
4. Administrarea medicamentelor intramuscular;
5. Administrarea medicamentelor intravenos sub supravegherea medicului;
6. Administrarea medicamentelor intravezical pe sonda vezicala;
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub supravegherea medicului;
8. Recoltarea produselor biologice;
9. Alimentarea artificiala pe sonda gastrica si educarea asiguratului/apartinatorilor;
10. Alimentare pasiva, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburari de deglutitie;
11. Clisma cu scop terapeutic;
12. Spalatura vaginala in cazuri de deficit motor;
13. Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase,
utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor;
14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare: schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie
respiratorie;
15. Ingrijirea plagilor simple;
16. Ingrijirea plagilor suprainfectate;
17. Ingrijirea escarelor multiple;
18. Ingrijirea stomelor;
19. Ingrijirea fistulelor;
20. Ingrijirea tubului de dren;
21. Ingrijirea canulei traheale si instruirea asiguratului;
22. Monitorizarea dializei peritoneale;
23. Aplicarea de pampers, plosca, bazinet.
 ngrijiri la Domiciliu

Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt

persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care
prezinta un anumit nivel de dependenta si o
capacitate limitata de a se deplasa la o unitate
sanitara n vederea asigurarii ngrijirilor
ambulatorii recomandate de medici.
Asigurarea asistentei medicale si a ngrijirii la
domiciliul bolnavului este efectuata n
conformitate cu nivelul de pregatire
profesionala a furnizorilor acestor servicii.
 OBTINEREA SERVICIILOR DE INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu

se face de catre medicii de specialitate din ambulatoriu de specialitate si de
catre medicii de specialitate, la externarea asiguratilor din spitale, aflati in
relatii contractuale cu CASMB, in functie de patologia bolnavului si gradul de
dependenta al acestuia.
Medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate recomanda ingrijiri
medicale la domiciliu pentru asiguratii aflati in faza terminala ca urmare a
unor afectiuni oncologice sau AVC.

In functie de gradul de dependenta, bolnavul poate fi:

total dependent pacientul care nu poate indeplini trei sau mai multe
activitati zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si are nevoie de ingrijire
medicala;
partial dependent pacientul care nu poate indeplini cel putin doua activitati
zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si din cauza starii de sanatate are
nevoie de ingrijire medicala;
independent pacient care indeplineste activitatile zilnice de baza fara
ajutorul altei persoane dar care, datorita afectiunii cronice acute, necesita
urmatoarele servicii de ingrijire medicala la domiciliu: ingrijirea stomelor,
ingrijirea canulei traheale, ingrijirea plagii postoperatorii si tratament
parenteral.
 Recomandarea pentru ingrijiri medicale la domiciliu se
elibereaza in trei exemplare, din care un exemplar
ramne la medic, un exemplar, impreuna cu o cerere
de acordare de servicii de ingrijiri la domiciliu se
depune de catre asigurat sau apartinatorul legal
acestuia la Casa de Asigurari de Sanatate a
Municipiului Bucuresti, si un exemplar ramne la
asigurat urmnd a fi predat furnizorului de servicii de
ingrijiri la domiciliu, daca cererea a fost aprobata.
Cererile si recomandarile primite de catre Casa de
Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti se
analizeaza intr-un interval de 24 de ore de la data
depunerii si sunt aprobate in limita sumelor prevazute
cu acesta destinatie.
Asiguratului i se va transmite prin adresa scrisa,
expediata prin posta, raspunsul la cerere in termen de
maximum 24 de ore de la data luarii deciziei.
 Ce nseamna ngrijirea unui bolnav imobilizat la pat?

ngrijirea bolnavului la pat este o activitate dificila si care

necesita un efort sustinut din partea intregii familii.
Majoritatea celor care ajung sa fie imobilizati au cel putin o
afectiune grava, cum ar fi stare post accident vascular cerebral,
diferite forme de cancer, etc.
O categorie deosebita este reprezentata de pacientii imobilizati
la pat in urma unei interventii chirurgicale mai complexe (de
exemplu introducerea unei proteze de sold) si care au sanse
mai mari de recuperare decat cei cu o boala in stadiu terminal.
Din pacate, fara o asistenta medicala de durata si specializata,
o buna parte dintre acesti pacienti nu reusesc sa se mobilizeze.
Bolnavii imobilizati pot beneficia de servicii medicale la
domiciliu, atat in scopul de a fi mentinuti intr-o buna stare cat si
de a grabi recuperarea lor.
 Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul sa
beneficieze de ngrijire demna, adecvata si
corespunzatoare nevoilor individuale direct n mediul
sau familiar.
Datorita acestui tip de ngrijire numarul si durata
tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de
vindecare al bolnavului poate fi mbunatatit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n
care starea de sanatate a bolnavului necesita ngrijire
complexa, care nu necesita nsa spitalizare.
 Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesionala,
asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii
medicali din sistemul public sau privat incheie o
asigurare de raspundere civila pentru greseli in
activitatea profesionala.
Incredintarea atributiilor proprii unor persoane lipsite
de competenta constituie greseala deontologica.
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul
medical trebuie sa comunice cu pacientul intr-o
maniera adecvata, folosind un limbaj respectuos,
minimalizand terminologia de specialitate pe intelesul
acestora.
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul
medical trebuie sa evite orice modalitate de a cere
recompense, altele decat formele legale de plata.
 Principii generale de etica si deontologie:
Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de asistent medical generalist, profesia
de moasa si profesia de asistent medical pe teritoriul Romaniei sunt urmatoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana;
b) in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;
c) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;
d) colaborarea, ori de cate ori este cazul, cu toti factorii implicati in asigurarea starii de sanatate
a pacientului;
e) acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standarde de calitate posibile, pe baza unui
nivel inalt de competente, aptitudini practice si performante profesionale fara niciun fel de
discriminare;
f) in exercitarea profesiei asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali trebuie sa
dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata de altii in orice imprejurare, sa isi acorde colegial
ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale;
g) asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali trebuie sa se comporte cu cinste
si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze in niciun fel profesia sau sa submineze
increderea pacientulu
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical trebuie sa evite in exercitarea profesiei
atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei si sa evite tot ceea ce este incompatibil cu
demnitatea si moralitatea individuala si profesionala.
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical au obligatia sa manifeste o conduita
ireprosabila fata de bolnav, respectand intotdeauna demnitatea acestuia.In caz de pericol
public, asistentul medical generalist, moasa si asistentul medicalnu au dreptul sa isi
abandoneze bolnavii, cu exceptia unui ordin formal al unei autoritati competente, conform legii.
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt raspunzatori pentru fiecare dintre
actele lor profesionale.
 Modalitati de evaluare cuantificata a nivelului
global de independenta/ autonomie functionala,
respectiv de nevoi, ale batranului/ pacientului cu
nevoie de ICD: scalele Functional Independence
Measure (FIM), indicii Barthel (geriatric) si
respectiv, Flanagan (/ modificat, pentru calitatea
vietii - QoL)
 Pentru evaluarea functiilor organismului si
a activitatii pacientilor sunt recomandate:
Indexul Barthel
Scala de Masurare a Independentei
Functionale FIM
Scala de evaluare a calitatii vietii zilnice
QOL
 Evaluarea clinic a unui pacient la domiciliu
presupune aprecierea incidenei bolilor, a
factorilor declanani i a varietii manifestrilor
clinice.

Indicaiile terapeutice, alternativele i anticiparea

rezultatelor lor vor fi discutate cu pacientul i familia
acestuia n vederea unei bune cooperri.
 Scala FIM (Functional Independence
Measure - citat n (Bradom, 2007) -
utilizat ca instrument exhaustiv de
evaluare a nivelului de dependen/
respectiv de independen funcional a
pacienilor; este un instrument relativ
complet, larg acceptat internaional
 Scala FIM (Functional Indepdence Measure) este una dintre cele mai
utilizate scale de masurare a functionalitatii in recuperare.
In continuare, voi descrie acest instrument de evaluare disponibil pentru
evaluarea deficitelor fizice, cognitive si functionale ale pacientilor.
FIM: scala cu 18 item-uri utilizata pentru a evalua nivelul de independenta in
mobilitate, auto-ingrijire a pacientului dar si din punct de vedere al cognitiei.
FIM (TM) este o scala comuna cu 18 elemente, utilizata pentru toate
diagnosticele intr-o populatie ce necesita recuperare. Aceasta este vazuta
ca cea mai utila pentru evaluarea progresului recuperator pe parcursul
internarii.
Mai exact, FIM este format din - 13 item-uri de ordin fizic - a caror sunma
adunata duce la Scorul Motor Subtotal
- 5 de ordin cognitiv care, adunate duc la
Scorul Subtotal Cognitiv
Fiecare item este marcat cu puncte de la 1 la 7, in functie de nevoia
persoanei evaluate de asistenta (cel mai mare corespunde independentei
individuale nemodificate/complete, in timp ce cel mai mic desemneaza
cererea de asistenta totala, in dependenta completa). Prin urmare, scorul
maxim care se poate obtine de catre o persoana normala- este de 126 de
puncte.
 FUNCTIONAL INDEPENDENCE MEASURE (FIMTM)

7 Independen complet
6 Independen modificat (dispozitiv asistiv)
FR AJUTOR

Dependen modificat
5 Supraveghere (Subiect = 100%)
4 Asisten minim (Subiect = 75%+)
3 Asisten moderat (Subiect = 50+)

Dependen complet
2 Asisten maximal (Subiect = 25%+)
1 Asisten total (Subiect = mai puin de 25%)
Indicele Barthel cuprinde i un ghid de utilizare, n care se regsesc i unele
elemente de tip cheie de scor.

1. Indicele trebuie folosit pentru a consemna ceea ce pacientul, la

momentul examinrii (n. n.), poate (efectiv) s fac i nu ceea ce ar putea s
fac.
2. Scopul principal al testului este acela de a stabili nivelul de
independen n raport cu orice ajutor (din partea altei persoane n. n.), fizic
sau verbal, orict de nensemnat ar fi i pentru orice motiv l-ar primi.
3. Nevoia de supraveghere decade bolnavul din starea de independen.
4. Capacitile fizice ale pacientului ar trebui stabilite pe baza celor mai
bune dovezi disponibile. Sursele obinuite sunt reprezentate de
chestionarea bolnavului, prietenilor/rudelor acestuia i asistentelor care l au
n ngrijire, dar observaia direct i simul realitii sunt de asemenea
importante.
5. De regul, funcionarea bolnavului n ultimele 24-48 de ore este
important, dar ocazional perioadele mai lungi pot fi cele relevante.
6. Utilizarea dispozitivelor asistive pentru a fi independent este permis
 Deoarece mbuntirea calitii vieii
(quality of life, QOL) pacientului este
eseniala, este utila pentru evaluare grila
de evaluare a QOL, prezent pe site-ul
OMS
(http://www.uib.no/isf/people/doc/qol/qol.p
df): Quality of Life Scoring Scale