Sunteți pe pagina 1din 19

LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

sau
ARMONIZAREA LEGISLATIVA
Libera circulatie a marfurilor reprezinta principiul
de baza al pietii interne europene.
Libera circulatie este posibila doar printr-o
armonizare legislativa in intreaga uniune
europeana. Aceasta armonizare s-a limitat la
cerintele esentiale de securitate ale produselor
(cerinte care trebuie sa asigure protectia sanatatii,
a mediului, securitatii muncii si a persoanelor etc).
Aceste cerinte esentiale sunt stabilite prin asa
numitele Directive.
Directivele europene fac parte din aquis-ul
comunitar.
Directivele sunt maximale
Produsele sunt considerate in functie de
utilizarea lor finala.
Produsele pentru constructii presupuse a fi
adecvate utilizarii lor poarta marcajul CE.
Marcajul de calitatea se obtine de la
diversele organisme de certificare a calitatii
Directiva referitoare la produse pentru constructii
DPC 89/106/CEE

DPC referitoare la produsele pentru constructii transpune cerintele


esentiale, specificatiile tehnice de referinta, sistemele de evaluare a
conformitatii, organizarea institutionala necesara.
Cerintel esentiale conform DPC sunt:
Rezistenta si stabilitate;
Securitate la incendiu;
Igiena, sanatate si protectia mediului;
Siguranta in exploatare;
Protectia impotriva zgomotului;
Economia de energie si izolarea termica.
Cerintele esentiale se adreseaza constructiilor in exploatare, in intregul
lor si nu in mod direct produselor, sau altfel spus produsele sunt
considerate in functie de utilizarea lor finala.
Produsele sunt adecvate utilizarii preconizate, adica au astfel de
caracteristici incat constructiile in care urmeaza sa fie incorporate, daca
au fost corect proiectate si executate, sa satisfaca cerintele esentiale
prevazute.
Produsele pentru constructii presupuse a fi adecvate utilizarii lor poarta
marcajul CE.
Marcajul CE nu este un marcaj de calitate, altfel spus produsul care
poarta marcajul CE respecta una sau mai multe cerinte esentiale, dar
asta nu inseamna ca va functiona la parametrii calitativi asteptati.
Marcajul de calitatea se obtine de la diversele organisme de certificare
a calitatii
Printre conditiile de introducere pe piata a produselor pentru
constructii transpuse de DPC se afla si sistemele de evaluare a
conformitatii sau altfel spus atestarea conformitatii produselor.
Sistemele de atestare a conformitatii produselor
Sistem 1+ certificarea conformitatii produsului de catre un organism
de certificare notificat
Sistem 1 certificarea conformitatii produsului de catre un organism
de certificare notificat
Sistem 2+ Declaratia de conformitate a produsului data de producator
de tipul 1; certificarea controlului productiei in fabrica de catre un
organism de certificare notificat pe baza unei inspectii initiale si a
controlului productiei in fabrica si a unei supravegheri, evaluari
continue a acesteia
Sistem 2 Declaratia de conformitate a produsului data de producator
de tipul 1; certificarea controlului productiei in fabrica de catre un
organism de certificare notificat pe baza unei inspectii initiale si a
controlului productiei in fabrica si fara supravegherea, evaluarea
continue a controlului in fabrica.
Sistem 3 Declaratia de conformitate a produsului data de producator
de tipul 2;
Sistem 4 Declaratia de conformitate a produsului data de producator
de tipul 3;
Documentul interpretativ nr. 2 cerinta esentiala
nr. 2 Securitate la incendiu

Acest document interpretativ este subsecvent Directivei referitoare la


produsele pentru constructii nr. 89/106/CEE.
Scopul documentelor interpretative este sa dea o forma concreta
cerintelor esentiale pentru a asigura legatura necesara intre obiectivele
cerintelor esentiale din Anexa nr. 1 a DPC si mandatele pentru
elebaorarea standardelor armonizate si ghidurile ETA ( agremente
tehnice europene) sau pentru recunoasterea altor specificatii tehnice,
definite in DPC.
DI2 trateaza acele aspecte ale constructiilor ce se refera la securitatea
la incendiu. Sunt identificate produse si familii de produse si
caracteristici relevante pentru satisfacerea cerintei esentiale.
Constructiile trebuie proiectate si executate astfel incat, in cazul initierii
unui incendiu sa asigure:

Stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi estimata o


perioada determinata de timp
Aparitia si propagarea focului si fumului in interiorul constructiei sa fie
limitate
Propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitata
Utilizatorii sa poata parasi cladirea sau sa fie salvati prin alte mijloace
Sa fie luata in considerare securitatea echipelor de interventie

In conformitate cu Rezolutia Consiliului din 7 mai 1985 (Noua Abordare)


si cu preambului la DPC, aceasta interpretare a cerintei esentiale nu
trebuie sa reduca nivelele esentiale existente si justificate de protectie
pentru constructiile din Statele Membre.
Eurocodurile pentru constructii
Ordinul nr. 620/2005, publicat in MO 399/2005, cu privire la implementarea si
utilizarea eurocodurilor pentru constructii :
Art.1. Eurocodurile reprezinta seria de standarde europene care prevad metodele
de calcul al rezistentei mecanice a elementelor structurale pentru constructii.
Aceste metode permit proiectarea si verificarea stabilitatii structurilor pentru
constructii sau a unor parti ale acestora si dimensionarea adecvata a elementelor
structurale pentru constructii.
Art.2. Eurocodurile se adopta prin:
- adoptare ca standarde nationale, prin traducere;
- elaborarea si aprobarea ca standarde nationale, a anexelor nationale;
Art.4. (1) Eurocodurile si anexele nationale, aprobate ca standarde nationale, se
utilizeaza ca documente normative de referinta in reglementarile tehnice in
constructii.
(2) In perioada 2005-2010 fondul national de reglementari tehnice in constructii
va fi revizuit pentru asigurarea prevederilor aliniatului 1.
(3) In perioada de implementare a eurocodurilor, acestea pot fi utilizate daca
trateaza aspecte pentru care nu exista alte prevederi nationale.
Scopul Standardizarii
Standardele i standardizarea n concepia
Organizaiei Internaionale de Standardizare ISO
Terminologie conforma SR 10000-1 :
organism de standardizare: organism cu activitate de standardizare,
recunoscut la nivel national, regional sau international, care are ca
principala functie, n conformitate cu statutul lui, elaborarea si aprobarea
sau adoptarea de standarde care sunt puse la dispozitie publicului
reglementare tehnica: reglementare care prevede conditii tehnice fie n
mod direct, fie prin referire la un standard, la o specificatie tehnica, la un
cod de buna practica sau care preia integral continutul acestora ;
standardizare: activitate specifica prin care sunt stabilite, pentru
probleme reale sau potentiale, prevederi destinate unei utilizari comune si
repetate, urmarind obtinerea unui grad optim de ordine ntr-un context
dat;
standardizare nationala: standardizare care se desfasoara la nivelul unei
anumite tari ;
Standard: document stabilit prin consens si aprobat de un organism
recunoscut, care stabileste, pentru utilizari comune si repetate, reguli,
prescriptii sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor, n scopul
obtinerii unui grad optim de ordine ntr-un context dat;
standard national: standard care este adoptat de un organism national
de standardizare si care este pus la dispozitia publicului;
standard international: standard care este adoptat de catre o
organizatie internationala cu activitate de standardizare si care este pus
la dispozitie publicului;
standard european: standard care este adoptat de catre o organizatie
europeana cu activitate de standardizare si care este pus la dispozitie
publicului.
Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit
prin consens i probat de ctre un organism recunoscut, care asigur, pentru
uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti
sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntr-un
anumit context.
Ca regul general, standardele nu sunt obligatorii, acestea avnd o
aplicare voluntar. n anumite cazuri, implementarea poate fi
obligatorie (cum ar fi n domeniile legate de securitate, instalaii
electrice sau n contracte publice).

Pentru factorii economici, standardele sunt:


Un factor de raionalizare a produciei
Un factor de clarificare a tranzaciilor
Un factor de inovare i dezvoltare a produselor
Un factor de transfer al noilor tehnologii
Un factor pentru selectarea strategic a companiilor

Pentru industriasi, standardele sunt o referin indiscutabil ce


simplific i clarific relaiile comerciale dintre partenerii economici.
Se pot meniona patru tipuri mari de standarde:

Standarde de prescripii fundamentale care se refer la terminologie,


metrologie, convenii, semne i simboluri etc.
Standarde pentru metode de ncercare i pentru analiz care msoar
caracteristicile;
Standarde care definesc caracteristicile unui produs (standard de produs)
sau a unei specificaii pentru un serviciu (standarde pentru activiti de
servicii) i pragurile de performan ce trebuie atinse (utilizare adecvat,
interfaa i interschimbabilitatea, sntate, securitate, protecia mediului,
contracte standard, documentaia ce nsoete produsele sau serviciile
etc.);
Standarde de organizaie care se refer la descrierea funciilor unei
companii i la relaiile dintre acestea, ct i la structurarea activitilor
(managementul i asigurarea calitii, mentenana, analizele de valoare,
logistica, managementul calitii, managementul proiectelor sau al
sistemelor, managementul produciei etc.)
Standardele europene
vs
Standardele nationale
Prin Ordinul nr. 968/2005, MO 560/2005, s-a aprobat Lista
standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a
specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru
constructii.
Standardele europene adoptate ca standarde nationale si in vigoare,
sunt cele care sunt precizate in anexele normativelor de proiectare,
executie si exploatare a constructiilor si diferitelor specialitati de
instalatii.

Standardele europene au ca scop definirea unei proceduri armonizate


pentru intreaga Uniune Europeana.
SR EN 13501 Clasificarea produselor pentru
constructii in functie de comportarea la foc

Standardul cuprinde cinci parti:


Partea 1 clasificarea in functie de rezultatele incercarilorr de reactie la
foc;
Partea 2 clasificarea in functie de rezultatele incercarilor de rezistenta
la foc ( cu exceptia IV);
Partea 3 clasificarea in functie de rezultatele incercarilor de rezistenta
la foc pentru componente ale instalatiilor utilitare normale (altele decat
sistemele de control a fumului);
Partea 4 clasificarea in functie de rezultatele incercarilor de rezistenta
la foc pentru componente ale sistemelor de control a fumului;
Partea 5 clasificarea in functie de rezultatele incercarilor pentru
acoperisuri expuse la un foc exterior
Partea 1 clasificarea in functie de
rezultatele incercarilor de reactie la foc;
Produsele pentru constructii sunt impartite in doua mari grupe: produse pentru constructii, cu
exceptia pardoselilor; pardoseli.

Clasa A1 fara contributie la incendiu; fara pericol datorat fumului


Clasa A2 -
Subclasa emisie de fum
s3: nu se cer limite pentru emisia de fum;
s2: emisia totala de fum ca si debitul de crestere a emisiei de fum sunt limitate;
s1: sun satisfacute criterii mai stricte decat pentru s2.
Subclasa picaturi/particule aprinse
d2: nici o limita;
d1: nu se produce nici o picatura/particula aprinse care persista pe o durata data
d0: nu se produce nici o picatura/particula aprinsa
Clasa B incercat cu o flacara pe muchie cu timp de expunere 30 sec
Clasa C incercat cu o flacara pe muchie cu un timp de expunere 30 sec
Clasa D incercat cu o flacara pe muchie cu un timp de expunere 30 sec
Clasa E incercat cu o flacara pe muchie cu un timp de expunere 15 sec
Clasa F nu este definit nici un criteriu de performanta
Partea 2 clasificarea in functie de
rezultatele incercarilor de rezistenta la foc (cu
exceptia Instalatiilor de Ventilare);

Acest standard se ocupa de:


a) elemente portante fara functie de separare a incendiului;
b) elemente portante cu functie de separare a incendiului;
c) produse si sisteme pentru elemente de protectie sau parti de lucrari;
d) elemente neportante sau parti de lucrari, utilitati si mijloace de fixare;
e) acoperiri pentru perete si plafon cu capacitate de protectie la incendiu;
f) usile pentru ascensoare se incearca dupa alt standard.
Scenarii de incendiu
Curba standardizata temperatura/timp (incendiu post flashover)

Curba de incalzire lenta ( incendiu mocnit)

Incendiu semi-natural: pe durata incercarcarii temperatura gazelor de ardere in apropriere de


intradosul plafonului trebuie sa atinga 10000C in intervalul de la 10 pana la 20 de la inceputul
incercarii (Este un incendiu a a carui actiune directa este mai mult prin convectie).

Curba de expunere la un foc exterior

Actiune la temperatura constanta (criteriul este timpul in care este atinsa aceasta temperatura):
20 0C pentru evaluarea debitului de trecere pentru usi etanse la fum la temperatura ambianta
200 0C pentru evaluarea debitului de trecere pentru usi etanse la fum la temperatura medie
500 0C pentru evaluarea performantelor la foc a pardoselilor suprainaltate
1000 0C pentru evaluarea rezistentei la combustie a funinginei cosurilor si a produselor pentru
cosuri
Caracteristici de performanta pentru
rezistenta la foc
R capacitate portanta: capacitatea unui element de constructie de a rezista expunerii la foc sub
actiunea mecanica specificata, pe una sau mai multe fete, pentru o perioada de timp, fara nici o pieredere a
stabilitatii
E etanseitate la foc: capacitatea elementului de constructie, care are o functie de separare, de a rezista
expunerii la foc numai pe o parte, fara transmisia focului pe partea neexpusa ca rezultat al trecerii flacarilor sau
gazelor fierbinti. Evaluarea etanseitatii la foc se face pe baza urmatoarelor trei aspecte: - fisuri sau deschideri
in exces fata de dimensiunile date; - aprinderea tamponului de bumbac; - flacari persistente (. 10) pe fata
nexpusa.
I izolare termica: capacitatea elementului de constructie, care are o functie de separare, de a rezista
expunerii la foc numai pe o parte, fara transmisia focului pe partea neexpusa ca rezultat al unui transfer
semnificativ de caldura de la partea expusa la partea neexpusa. Pentru usi si obloane I1 si I2.
W radiatie : capacitatea elementului de constructie de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, a.i.
sa reduca probabilitatea transmiterii focului ca rezultat al caldurii semnificativ radiate fie prin element, fie de la
suprafata sa neexpusa la materialele combustibile adiacente. OBS. Un element care satfisface criteriul de
izolare I, I1 sau I2 se considera ca satisface si cerinta W pentru aceeasi perioada.
M actiune mecanica: capacitatea elementului de a rezista la un impact, fara a prejudicia
performantele R, E si/sau I.
C autoinchidere
S etanseitate la fum: capacitatea unui element de a reduce sau elimina trecerea gazelor sau fumului
de pe o parte a elementului pe cealalta. (Sa pentru temperatura ambianta si Sm pentru temperatura de 2000C).
G rezistenta la combustie a funinginei: aceasta include si aspecte de etanseitate si izolare termica.
K capacitate de protectie la foc: capacitatea unei acoperiri pentru perete/plafon de a asigura pentru
materialul din spatele acoperirii, protectie impotriva aprinderii, carbonizarii sau alte deteriorari pe perioada
specificata de timp.
Durate de clasificare sunt declarate in minute si sunt:
10, 15, 20, 30, 45, 60, 120, 180, 240 sau 360.

Prezentare a clasificarii:

R E I W t t - M C S Inc sn ef r
Slo
w