Regnul Protista

Miracolul fiecarei picaturi de apa

Introducere-video
Introducere
Caractere generale
Regnul Protistaeste
ungrupeterogendemicroorganismeeucariotecu
organizarecelularsimpl. Acestea pot fi fie organisme
unicelulare, fie pluricelulare; nu prezint esuturi specializate
superioare. n arborele filogenetic al organismelor eucariote,
protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus
membrii care sunt strns nrudite cu oricare din celelalte 3 regnuri
de eucariote. Termenul a fost propus deErnst Haeckeln 1866
pentru a caracteriza toate organismele fr o structur complex,
care nu puteau fi clasificate nici caanimale,plantesaufungi. Dei
populeaz, n mod special, mediul acvatic, unele protiste triesc n
mediul umed sau n corpul plantelor i animalelor.Locomoiase
realizeaz cu ajutorulflagelilor,pseudopodelorsau acililor; au
nutriieautotrofsauheterotrof (excepie fiindEuglena verde,
care este mixotrof). nmulirea este asexuat sau sexuat.
Clasificare-in functie de modul de
nutritie
Protist
Autotrofe,
e
asemanatoar Asemanatoa
e plantelor Heterotrofe, re fungilor
asemanatoa
re
animalelor

Alge Euglene Oomicete Mixomicete

Zoomastigi
Sarcodine Ciliofore Sporozoare
ne
Algele

Stiati ca?
Algele diminueaza efectele devastatoare ale fumatului activ si
pasiv.
n Japonia, Chlorella este declarata aliment de interes national.
Algele intra n compozitia unui elixir considerat stimulator al
celulelor stem adulte.
Algele asigura, potrivit studiilor recente, 90 % din oxigenul
existent pe planeta si ar putea constitui 80% din rezervele de
hrana ale omenirii.
Cine consuma alge si asigura imunitate mpotriva atacurilor virale
care produc cele mai cumplite boli, de la gripa si hepatita, la SIDA.
S-a descoperit ca, fiind hranite numai cu dioxid de carbon, algele
produc un soi de petrol care poate fi usor transformat n motorina.
Un hectar din suprafata marii ticsit cu alge poate oferi de 15 ori
mai mult biocombustibil. n plus, nici nu consuma resurse de apa
pentru irigatii, nici nu va ocupa terenurile agricole necesare
Beneficiile algelor marine
Acidul alginic pe care l contin algele mpiedica absorbtia
metalelor toxice ajunse n organism.
Continutul crescut de iod al algelor este benefic n
prevenirea gusei si n cazul functionarii insuficiente a
glandei tiroide.
Borul pe care l contin joaca un rol indirect n reglarea
metabolismului calciului si magneziului.
Acizii grasi omega-3 scad nivelul lipidelor din sange, reduc
agregarea plachetelor sanguine, ntr-o mica masura cresc
nivelul colesterolului bun (HDL) si au efect vasodilatator.
ncetinesc aparitia aterosclerozei si scad tensiunea
arteriala.
Datorita continutului de vitamina E, beta-caroten si seleniu,
au un rol important n anihilarea radicalilor liberi si n
mbunatatirea capacitatii de aparare a organismului.
Prin continutul ridicat de fibre vegetale ajuta la digestie.
Euglenele
Lungimea celulei variaz de la 20 la 300 m i are o form tipic
cilindric, oval sau fusiform, cu un singur flagel. Cloroplastele
Euglenei au un verde-deschis ramificat (n form de stea), dei
unele specii sunt fr culoare.
Euglena se nmulete prin diviziunea direct longitudinal a celulei.
Nu exist reproducere sexuat cunoscut.
Au fost descrise peste 100 de specii de Euglen.
Euglenele sunt specii mixotrofe, adic acestea se pot hrni att
heterotrof, prin fagocitoz, ct i autotrof, prin fotosintez.
Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, coninnd n cloroplaste
clorofila, iar cnd nu este prezent lumina, aceasta se hrnete
heterotrof. Substanele hrnitoare ptrund prin osmoz pe toat
suprafaa corpului.
Dac n mediul acestora lipsete apa, euglena se nconjoar cu un
perete celular protector, meninndu-se ntr-o stare hibernal pn
la apariia umezelii. Euglena mereu noat ctre lumin, deoarece
acolo crete probabilitatea de a gsi hran. Aceast orientare este
posibil datorit stigmei, un organit celular prezent la mai multe
alge. n afara de luminozitate, euglena poate, de asemenea,
Sarcodine
In acest grup intra: amibele, radiolarii, foraminiferele.
Amiba are membrana foarte subire, de aceea forma celulei
se schimb;
Amiba nu are pigmeni asimilatori deci se hrnete numai
heterotrof;
Pe timpul perioadelor cu vreme nefavorabil amiba se
nchisteaz: devine circular, pierde mare parte din ap i
secret o membran nchistat, care servete drept nveli
protector.
nmulirea este exclusiv asexuat.
Radiolarii prezinta spiculi siliciosi din al caror schelet a luat
nastere piatra numita radiolarit.
Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii.
Acestea sunt divizate n cmrue, care sunt adugate
treptat n timpul creterii, iar cele mai simple forme sunt
DIZENTERIA AMOEBIANA

Entamoeba histolytica este un parazit din clasa

protozoare care determina o dizenterie ce se
transmite pe cale fecal-orala.
Localizare afecteaza cel mai frecvent cecul si
colonul ascendent, urmate de sigmoid, rect si
apendice. In cazuri severe este afectat intregul
colon.
Entamoeba histolytica determina dizenterie
atasandu-se de epiteliul colonic, unde determina
apoptoza celulelor epiteliale, invadeaza criptele
glandelor si ajung in lamina propria.
Manifestari clinice: dureri abdominale, diaree
hemoragica, scadere in greutate.
Zoomastigine
Boala Somnului
Aceasta boala, numita si tripanosomiaza africana, e produsa de un parazit
Trypanosoma, transmis omului prin intermediul intepaturii unei muste,
glosina, mai cunoscuta sub numele de musca tete.
Boala somnului se manifesta prin tulburari neurologice si psihice care se
agraveaza progresiv si pot fi fatale. Boala este prezenta permanent
(endemica) in Africa intertropicala. Se disting doua forme de boala in
functie de tipul de parazit (Trypanosoma) in cauza:
1. Trypanosoma determinata de Trypanosoma gambiense este transmisa
de glosinele din padurile Africii de Vest si Africii Centrale unde omul
constituie principalul rezervor de paraziti;
2. Trypanosoma determinata de Trypanosoma rhodesiense este transmisa
de glosinele din savanele uscate sau cu arbusti din Africa de Est.
Rezervorul natural al acestei forme de tripanosomiaza este reprezentat
de animalele salbatice, in primul rand antilopele.
Contaminarea. Parazitii sunt trimisi la om prin intermediul intepaturii
mustei tete. Din momentul in care au patruns in piele, ei se multiplica
local, apoi, dupa 2-3 saptamani de la intepatura, ei disemineaza in sange
si limfa sfarsind prin a invada lichidul cefalorahidian si sistemul nervos.
Boala somnului
In regiunea endemica (Africa intertropicala) mai putin de 1 % din
mustele tete sunt infectate, insa o singura intepatura poate
transmite boala.
Simptomele si evolutia. Intepatura mustei tete trece deseori
neobservata, in special pe pielea populatiei de culoare. Dar in
acelasi timp ea poate produce o reactie locala promta, cu dureri si
mancarime persistente, uneori timp de cateva zile.
Incubatia dureaza in general 2-3 saptamani, dar poate fi si mai
lunga (cateva luni, pana la mai multi ani) si in majoritatea
cazurilor ea nu este insotita de nici un simptom (etapa incubatiei
silentioase).
Ulterior, n interval de cteva sptmni sau luni, se declaneaz
al doilea stadiu, cu confuzie, coordonare deficitar, amoreal i
insomnie. Diagnosticul se stabilete prin identificarea parazitului
ntr-unfrotiu de snge sau n lichidul dintr-un ganglion limfatic.
Frecvent este necesar o puncie lombar pentru a se determina
dac boala este n primul sau n al doilea stadiu.
Prevenia mbolnvirilor severe implic screeningul populaiei
expuse riscului, prin efectuarea analizelor de snge pentru
Trypanosoma sub microscop
Ciliofore

Exista aproximativ 8.000 despecii de

ciliofore.
Pot atinge dimensiuni foarte
maricomparativ cu alte protozoare:
pana la 2 mm.
Exemple de ciliofore: Didinium,
Paramecium, Stentor,Suctoria,
precum si Vorticella.
Parameciul prin modul de hranire
asigura purificarea apelor.
 Sporozoare
Sunt cunoscute n jur de 25.000 specii.
Acestea nu prezint organite de locomoie, precumciliisau
flagelii.
Hrnirea este exclusiv heterotrof.
Sunt endoparazite producand boli grave ca: babesiozele la
bovine, coccidiozele la iepuri si pasari, malaria la om.
Malariaeste o boal infecioas transmis de
narulfemel anofel, care se manifest prin friguri
puternice i intermitene. Malaria este oboal
infecioaslarg rspndit n regiuniletropicalei
subtropicale. ntre 300 i 500 de milioane de persoane sunt
infectate anual; aproximativ 1 - 3 milioane mor n fiecare
an, cei mai muli fiind copii dinAfrica sub-saharian.
Paraziii se nmulesc n globulele roii dinsnge, cauznd
simptome cum ar fifebra,anemia, simptome degripi, n
cazuri severe,comaimoartea. Din pcate, nu exist nici
unvaccineficient pentru malarie.
Oomicete
Oomicetele sunt un grup de protozoare unicelulare i
filamentoase, asemntoare cu fungile, motiv pentru care au fost
incluse mult vreme n regnul Fungi. Prezint multe caracteristici
ale fungilor, precum absoria substanelor n celule prin difuziune
i hrnirea cu materie organic aflat n descompunere.
Au fost identificate pn n prezent n jur de 500 specii de
oomicete.
Acestea sunt rspndite n mediile acvatice dulci, lng materii
organice aflate in descompunere, precum i n diferite organisme-
gazd (oomicetele parazitare).
Reproducerea se realizeaza asexuat prin zoospori, la formele
acvatice, si prin conidii, la cele terestre. Conidiile se formeaza pe
conidiofori, care pot fi simpli sau ramificati.
Mixomicete
Mixomicetele sunt un grup de protozoare unicelulare, care se
reproduc prin spori, asemntoare cu fungi, motiv pentru care au
fost incluse mult vreme n regnul Fungi. Prezint multe
caracteristici ale fungilor, precum absoria substanelor n celule
prin difuziune (destul de rar ntlnit) i hrnirea cu materie
organic aflat n descompunere.
Au fost identificate pn n prezent n jur de 1000 specii de
mixomicete. Acestea sunt rspndite pe soluri umede i
neluminate, precum i pe resturi vegetale aflate n descompunere
(ex: trunchiul unui copac). Mixomictele sunt bacteriofage active i
au un rol n meninerea echilibrului bacterian a solului.
Mixomicetele formeaz un plasmodiu, o substan asemntoare
citoplasmei, cu multe nuclee. Exist trei tipuri de plasmodium:
1. Protoplasmodiu - mici i neramificati, au un singur sporocarp;
2. Aphanoplasmodiu - sunt la nceput mici precum protoplasmodium,
cresc nsa mult mai mari i se ramific, are multi sporocarpi;
3. Phaneroplasmodiu - sunt foarte mari, pot atinge o suprafa de 1,5
Importanta Protistelor
Participa la intretinerea ciclurilor bio-geo-chimice ca
producatori, consumatori si descompunatori
Au rol de filtre ale mediului inconjurator (mai ales cel
acvatic)
Fertilizatori pentru sol.
Intra in alcatuirea fitoplanctonului, constituind hrana pentru
alte vietuitoare acvatice
Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului si
constituie producatorii primari fundamentali in ecosistemele
acvatice.
Algele sunt folosite la fabricarea hartiei, in industria
farmaceutica si in agricultura ca ingrasaminte.
Unele protiste sunt ageni patogeni la animale sau plante.
De exemplu Plasmodium falciparum ce provoac malaria la
oameni i Phytophthora infestans ce provoac stricarea
 Proiect realizat de:

BALAN ANDREEA, GHILASI

EMANUELA, LEON ANDREEA