Sunteți pe pagina 1din 17

PAPER ROLLS

Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element


esenial suprafata sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni
sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este obinut din fibre
de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu
excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor.

Dei cele mai cutate materiale celulozice pentru fabricarea hrtiei


sunt pulpa lemnoas a unor specii de arbori de esen moale, n
special cea a coniferelor, datorit existenei fibrelor de celuloz n
structura multor plante, de la ierburi pn la arbori, se pot folosi i
multe alte fibre, aa cum ar fi cele ale plantelor
de bumbac, in, cnep sau orez.
n jurul anului 200 .Hr. hrtia era folosit deja n China, pe atunci
confecionat din crpe de mtase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-
118) a inventat hrtia n varianta ei mai modern, materialele de
baz fiind cnepa, estura i bumbacul amestecate cu ap,
transformat n past i ntins pe o foaie. Un document indic
precis c hrtia, a fost descoperit n anul 98, ns procedeul de
fabricare a fost inut secret pn secolul al VIII-lea.n Europa hrtia
a ajuns trziu, abia prin ani 1100 iar prima fabric de hrtie din
Europa este deschis. In Romnia primele fabrici s-au construit
n 1539 la Sibiu i n154 la Braov,iar primul act oficial scris pe
hrtie este dat de Mircea cel Btrn Mnstirii Tismana n
anul 1406.
Celulele plantelor sunt alctuite din fibre celulozice conectate. n
timpul procedeului de extragere a pulpei celulozice, aceste fibre
microscopice sunt separate unele de altele, iar acolo unde lanul
polimolecular a fost rupt chimic sau mecanic, suprafeele "libere"
intr n contact una cu alta crend puni hidrogenate care confer
duritate, dar i elasticitate viitorului material.

Dei procedeul chimic este mai scump dect cel mecanic,


permind o folosire de maximum 45 - 50 % din pulpa iniial, totui
este un procedeu larg folosit datorit calitii produsului final i al
meninerii, aproape nealterat, a lungimii iniiale a fibrelor
materialului folosit, care este un factor de meninere a unor caliti
mecanice ridicate a hrtiei. Un alt avantaj al acestui procedeu este
folosirea integral a ligninei rezultate din proces ca i combustibil
pentru nclzirea i electricitatea necesare procesului.
Hrtia poate fi clasificata in :

Lucrri de imprimare de mare varietate.


Lucrri de mpachetare pentru protejarea bunurilor i mrfuri.
Sugativ
Desen lucrri, de obicei, cu suprafee dure folosite de artiti i
designeri, inclusiv hrtie cartu.
Lucrri de specialitate, inclusiv hrtie de igar, hartia de la toaleta,
precum i alte lucrri industriale
Transportul rolelor de hartie face parte din transportul marfurilor
uscate iar ambalajul acesteia trebuie sa indeplineasca mai multe
functii:

sa protejeze marfa pe timpul transportului de lipsuri sau degradari.


sa asigure o manipulare usoara sI o buna ventilatie.
sa protejeze marfa de praf, umezeala, spargeri, murdarie.

Costul unui ambalaj poate ajunge pana la 15% din valoarea marfii,
iar greutatea pana la 10-15%.
Pregatirea magaziilor navei depinde foarte mult de natura marfurilor
ce urmeaza a fi incarcate, dar in principal cuprinde etapele:

curatarea santinelor
maturarea magaziilor sI indepartarea reziduurilor de la marfurile
transportate anterior
spalarea magaziilor ( inainte de a fi aruncata peste bord apa se
trece prin separatorul de santina )
indepartarea mirosurilor ( prin ventilatie indelungata )
amenajarea magaziilor corespunzatoare marfurilor ce urmeaza a fi
incarcate
amaraj
deratizare, dezinsectie
verificarea sI pregatirea instalatiilor ( de incarcare, deschidere
capace magazii, ventilatie, iluminat, de stins incendiul )
verificarea portilor etanse sI a portiunilor de tubulatura ce
traverseaza spatiile de incarcare.
Dupa finalizarea actiunilor prezentate mai sus, se va intocmi planul
de incarcare.Planul sau cargo-planul care reprezinta planul grafic
intocmit de comandant, in care se arata modul de repartizare a
marfurilor la bord, pe magazii, loturi de marfa sI porturi de
descarcare.

Cerinte ce trebuiesc indeplinite de cargo-plan:

sa asigure o buna stabilitate pe tot timpul voiajului


sa asigure o asieta corespunzatoare
stivuire corecta care sa protejeze marfurile
spatiul din magazii sa fie folosit judicios
in fiecare port sa se poata folosii cat mai multe guri de descarcare sI
marfa sa nu necesite manipulari suplimentare
repartitia longitudinala a marfurilor cat mai uniforma pentru a se
evita aparitia fortelor taietoare ( shearing forces )
stivuire simetrica fata de axul longitudinal pentru a se evita aparitia
momentelor de torsionare ( bendingmoments )
stivuire judicioasa care sa reduca la minim materialele de separatie
sI fardaj
sa aiba un inalt grad de flexibilitate, sa faca fata frecventelor
modificari ce apar
Utilizand datele individuale si mersul de calcul de mai jos intocmiti
cargoplanul initial pentru cargoul de 8700 tdw.
Obtineti toate datele si informatiile necesare despre marfa din
Thomas Stowage (si oricare alt mijloc informational). Prezentati
caracteristicile marfii, tipul de ambalare, modul cum se pregateste
nava pentru acel tip de marfa, conditiile de manipulare si transport,
avarii care pot aparea la marfa (daca este cazul) in timpul
manipularii si in timpul transportului, etc.

Loading condition: SF = 2.46 , Tip marfa: paper rolls, Tip


incarcare:.Full
On the displacement sheet we calculate it and its centre of gravity:
D = 9212 T
LCG = 59.03 M
VCG = 6.52 M
At the displacement of 9138 tonnes the following values are
determinated by linear interpolation from Chapter XV
HYDROSTATIC PARTICULARS:

Corresponding draught, d0 = 6.305 M


Transverse metacentre height, TKM = 7.316 M
Longitudinal centre of buoyancy, LCB = 62.159 M
Longitudinal centre of flotation, LCF = 60.116 M
Moment to change trim one cm, MCT = 115.3 T M

Trimming lever the distance between LCB and LCG;


trimming lever = LCB LCG.
When LCG is aft of LCB the trim will be by the stern.
When LCG is forward of LCB the trim will be by the head.

Trimming lever = 3,129 M


Trim, TR

Trimming lever Displaceme nt


TR M
100 Moment to change trim one cm

TR =2.499 M

Draught on aft perpendicular, daft:

LCF TR
d aft d0
LBP
daft =7.546 M

Draught on fore perpendicular, dfore:


dfore = daft TR [M]
dfore = 5.047 M
INITIAL METACENTRIC HEIGHT

METACENTRIC HEIGHT (SOLID), GMSOLID

GMSOLID = TKM VCG [M]


GMSOLID = 0,796 M

CORRECTED METACENTRIC HEIGHT (FLUID), GMFLUID

GMFLUID = GMSOLID CORRGM [M], where:

CORRGM is the free surfaces correction

CORRGM = TOTAL FSMGM/D [M]

TOTAL FSMGM = 1132 T M


CORRGM = 0,203 M
GMFLUID = 0,593 M
EFFECTIVE KG

KGCORR = VCG + CORRGM [M]


KGCORR = 6,723 M

To comply with IMO Resolution A.749 (18), the Master must be


sure that the vertical centre of gravity, increased with the free
surfaces correction, is less than the permissible KG value (see
Chapter XII).

KGPERMISSIBLE = 7,16 M

KGCORR < KGPERMISSIBLE ; 6,723 M < 7.16 M


IMO WEATHER CRITERION

From Chapter XIX IMO WEATHER CRITERION by double linear


interpolation for corresponding draught

d0 = 6,305 M and KGCORR = 6,723 M, K = 7,762 > 1.

THE RIGHTING LEVERS CURVE (GZ CURVE)


To calculate the righting levers curve the following formula is
to be used:

GZSOLID = KN VCG SIN

GZLICHID = GZSOLID - CORRGZ ,

CORRGZ = TOTAL FSMGZ / D, where:


sin VCG sin KN CORR GZ GZ FLUID

10 0.174 1.13 1,29 0,02 0,14

20 0.342 2,23 2,62 0,03 0,36

30 0.500 3.26 3,90 0,04 0,60

40 0.643 4,19 5,02 0,04 0,79

50 0.766 4,99 5,91 0,04 0,88

60 0.866 5,64 6,47 0,03 0,79

70 0.940 6,12 6,74 0,03 0,59

80 0.985 6,42 6,77 0,02 0,33

90 1.000 6,52 6,57 0,02 0,04


Actual Value Minimum Required Value

Area under curve up to 30 0,14 M radian 0.055 M radian

Area under curve up to 40 0,26 M radian 0.090 M radian

Area between 30 and 40 0,12 M radian 0.030 M radian

GZ corresponding to 30 0,60 M 0.200 M

Angle corresponding to GZmax 51 25

Initial metacentric height 0,593 M 0.150 M


(fluid)
Weather Criterion 7,762 > 1.000
Proiect intocmit de catre studentul

Tuluc Cristian

Grupa

TA 38