Sunteți pe pagina 1din 54

Nutritie si cauzele care

influenteaza starea de nutritie


Dezechilibrul nutritional
Atrofia musculara
Cnd privati organismul de calorii, el trebuie sa apeleze la alte surse de energie. Tesutul gras este adesea
unul dintre prima dintre acestea surse, acesta fiind motivul pentru care vei pierde in greutate cu o dieta de
limitare a caloriilor. Dar aceasta lipsa de calorii ncepe s degradeze tesutul muscular, inclusiv tesutul
muscular al inimii. Acest lucru poate provoca atrofie miocardica pierderea de tesut muscular in inima. Asa
cum inima se micsoreaza, se poate produce reducea debitul cardiac, scderea tensiunii arteriale si cresterea
riscul de insuficienta cardiaca.
Bradicardie
Pe langa o pierdere a tesutului miocardic, restrictia calorica extrema poate duce la o stare hypoadrenergica.
n termeni de nespecialist, acest lucru nseamn ca organismul prezint o scdere brusc n productia de
hormoni: epinefrina, norepinefrina si similare responsabile de transmiterea impulsurilor nervoase. Din cauza
acestei scaderi de hormoni, puteti dezvolta bradicardie un ritm mai lent dect ritmul cardiac normal. De fapt,
de la starea de foame, ritmul cardiac poate ncetini la cat mai putin de 35 de batai pe minut, potrivit unui
studiu publicat n octombrie 1986 bradicardia creste riscul de insuficienta cardiaca, stop cardiac si conform
Canadian Medical Association Journal de moarte subita.
Dezechilibrul electrolitic
Lipsa de alimente poate perturba echilibrul de electroliti din corpul tau. Electrolitii, cum ar fi sodiul, calciul,
potasiul si magneziul, detin o sarcina electrica esential pentru actiunile musculare corespunztoare. Daca
nivelurile devin prea mici, impulsurile nervoase incep sa dea rateu, ceea ce poate duce la aritmii batai de
inima neregulate. Pentru unii oameni, batai de inima neregulate pot afecta functia cardiaca si creste riscul de
insuficienta cardiaca.
Anemie
mpreun cu un declin de sodiu, calciu, potasiu sau magneziu, o lipsa de alimente poate lasa un deficit de
alte vitamine si minerale cum ar fi de fierul, acidul folic si B-12. O deficient n oricare dintre aceste elemente
nutritive poate duce la anemie o lipsa de globule rosii sanatoase din sange. Deoarece celulele rosii din
sange sunt necesare pentru a transporta oxigenul in tot corpul, inima ta trebuie s supracompenseze prin
pompare de sange mai mult dect n mod normal pentru a satisface cerintele, care poate creste rata de
batere a inimii tale. Acest lucru poate afecta muschii inimii si, eventual, duce la insuficient cardiac
congestiv.
Tipuri de deficit nutritional

Valorile scazute de substante nutritive dintr-un organism sunt influentate de stadiile de dezvoltare diferite ale
organismului, in care acesta necesita diferite valori a diverse tipuri de nutrienti. Exemple in acest sens sunt: perioada
sarcinii, cresterea in perioada adolescentei si varsta inaintata. Cerintele nutritive se modifica o data cu varsta si in
functie de circumstante si sunt afectate de stilul de viata, de schimbari de mediu (temperatura) dar si de dieta.

Exista cinci categorii principale de deficit nutritional. Doua dintre acestea sunt forme de subnutritie (mai exact
malnutritie la nivelul energiei proteinelor) sunt marasmus si kwashiorkor, iar restul de trei sunt mai cunoscute sub
forma de deficit de vitamine, minerale si proteine.
1. Marasmus
- este o forma de malnutritie cauzata de o lipsa severa de proteine si calorii: simptomele includ scaderea masei
musculare, imunosupresie, retard de crestere, varsaturi, scaderea depozitelor de grasime si vindecarea cu greutate a
leziunilor. Practic boala se manifesta la copii cand acestia sunt intarcati prea devreme si sunt hraniti cu alimente care nu
au un aport recomandat pentru varsta lor de energie si elemente nutritive.
2. Kwashiorkor
- este o alta forma de malnutritie cauzata de un deficit sever de proteine. Simptomele presupun o crestere lenta,
pierdere in greutate, pubertate intarziata, slabirea sistemului imunitar, letargie si edem periferic. La copii mici,
afectiunea se dezvolta atunci cand un copil este intarcat prea tarziu si este alimentat cu hrana saraca in proteine.
3.Deficitul de vitamine
- se refera lipsa a diverse forme de vitamine. Cele mai des intalnite sunt insuficiente nivelurile de vitamina B12,
vitamina D si vitamina E. Simptomele variaza in fuctie de cat de accentuat este deficitul de vitamine de la risc crescut
de boli (raceala, gripa), pana la deteriorarea parului, tulburari de vedere, probleme dentare, fragilitatea unghiilor,
afectiuni ale pielii.
4. Deficitul de minerale
- implica valorile diminuate ale mineralelor. Si in cazul acestora, manifestarile variaza in raport cu tipul de minerale care
este deficitar si de gradul de deficienta. Cel mai des este afectat nivelul de zinc, fier si magneziu, care nu se afla in
cantitati optime in organism. Simptomele include boli ale pielii, dezechilibre la nivelul sangelui, deteriorarea parului,
simptome gastrointestinale, fragilitate osoasa si a unghiilor.
5. Deficitul de proteine
- este extrem de des intalnit si gravitatea acestuia poate varia foarte mult. In acest caz se pot manifesta o diversitate de
simptome care variaza de la nivelurile reduse de energie, fragilitatea unghiilor, oboseala,constipatie, scaderea masei
musculare, slabiciune, pierderea parului si tensiune arteriala scazuta pana la simptome mai grave cum ar fi probleme
de crestere la copii, retentie de lichide, eruptii cutanate si intoxicatii (contaminare) cu metale grele.
Deficiente nutritionale si simptome specifice
Interaciuni ntre alimente i
medicamente
Interaciunea alimente-medicamente se refer la modalitatea prin care un produs alimentar:
-altereaz funcionarea unui medicament;
-favorizeaz reaciile adverse ale medicamentelor;
-poate genera un nou efect advers.
De asemenea, aceasta poate fi apreciat i prin maniera n care
utilizarea unor nutrieni de ctre organism este modificat. La polul
opus, exist medicamente a cror absorbie este stimulat de alimente
i, n egal msur, exist alimente n compoziia crora se ntlnesc
substane care favorizeaz aciunea unor medicamente.
ntruct calea preferat de administrare a medicamentelor este cea
oral i majoritatea tipurilor de interaciuni se realizeaz pe fondul
acestui tip de administrare, articolul se va axa pe medicaia ce se
administreaz oral. Produsele farmaceutice din aceast categorie parcurg
mai multe etape la nivelul organismului:
-primul stadiu presupune dizolvarea lor la nivelul diferitelor etaje ale tubului digestiv (de cele mai multe ori, la
nivelul stomacului);
-al doilea stadiu implic *absorbia* acestora n snge i transportul la nivelul esutului/organului vizat;
-stadiul al treilea cuprinde realizarea propriu-zis a funciei medicamentelor;
-stadiul al patrulea nseamn metabolizarea i excreia medicamentelor (predominant, aceast etap are loc la
nivelul ficatului sau rinichiului).
Trebuie precizat c exist cteva categorii de pacieni, aflai sub terapie, al cror status nutriional ar trebui
montorizat permanent:
-vrstnicii care primesc trei sau mai mult de trei medicamente diferite pentru boli cornice;
-diabeticii;
- cei care sufer de hipertensiune arterial;
- cei care au fost diagnosticai cu tulburri ale metabolismului lipidic (hipercolesterolemie)
- pacienii cu insuficien cardiac congestiv.

O nutriie incorect poate afecta metabolismul medicamentului, n special, n cazul unor situaii ca:
- alterarea funciei hepatice sau renale;
- boli cronice manifestate prin compromitere nutriional;
- pierderi n greutate sau deshidratare
- terapie continu sau prelungit cu medicamente;
- vrstele extreme.

Nu trebuie uitat nici c interaciunile fiziologice dintre alimente i


medicamente au i o component genetic. n plus, pentru metabolizarea
medicamentelor este necesar un complex enzimatic reprezentat de
citocrom P450. Aceast etap cuprinde dou faze: oxidativ i de
conjugare. Exist alimente (cum este, de exemplu, sucul de grepfrut)
care blocheaz anumite enzime caracteristice etapelor metabolizrii i
determin, n acest fel, acumularea medicamentului n organism, cu
producerea de reacii adverse.
Procentual, biodisponibilitatea (proporia absorbit i utilizat)
medicamentelor este afectat astfel: 50-65% de ctre grsimi; 25-30% de carbohidrai; 15-20% de proteine.
Interaciunile dintre alimente i
medicamente vor fi exemplificate pe grupe de medicamente. Cu toate
acestea, pentru obinerea de informaii sigure, personalizate este
imperios necesar comunicarea cu medicul sau farmacistul.
Tipuri de medicamente i
interaciunea cu alimentele
Antihistaminicele

Se administreaz n alergii pentru amelioararea strnutului,tusei,


mncrimilor. Ca exemple se pot aminti: bromfeniramina, citirizina,clorfeniramina i clemastina.Nu se asociaz
cu alcoolul pentru c poteneaz starea de somnolen. n cazul unor antihistaminice, biodisponibilitatea scade
dac se administreaz cu sucuri de: mere,
portocale sau grepfrut.
Medicaia din artrit, mpotriva febrei i a durerii

Acetaminofenul (paracetamolul) are efect analgezic (combate durerea) i antipiretic (combate febra). Dac se
administreaz unor pacieni care consum zilnic alcool, va fi stimulat afectarea hepatic.
Antiinflamatoarele non-steroidiene (aspirin, diclofenac, ibuprofen) trebuie administrate odat cu alimentele sau
cu laptele, n scopul protejrii mucoasei gastrice. De asemenea, dac se asociaz cu alcool crete riscul de
sngerare gastric. La doze mari se recomand asocierea
cu: vitamina C, vitamina K i folai (vitamina B9).

Analgezicele narcotice (codein i paracetamol; hidrocodon i paracetamol; morfin) au contraindicaie clar


asocierea cu alcool, deoarece crete riscul de apariie a reaciilor adverse, ce pot duce la com i la deces.
Medicaia n bolile cardiovasculare

Inhibitorii enzimei de conversie

Reprezint o clas de medicamente utilizate pentru scderea tensiunii arteriale i n tratamentul insuficienei
cardiace. Mecanismul de aciune presupune relaxarea musculaturii vasculare.
Dintre compui se pot aminti: captoprilul, enalaprilul, lisinoprilul i moexiprilul.
Captoprilul i moexiprilul se recomand s se administreze cu o jumtate de ora nainte de mas. Alimentele ce
conin cantiti crescute de potasiu: banane, portocale, substitueni ai srii pe baz de potasiu produc acumularea
de potasiu n organism, cu prosibilitatea instalrii
aritmiilor.
Beta-blocante
Sunt medicamente utilizate pentru: scderea tensiunii arteriale, profilaxia anginei pectorale, tratarea precoce a
infarctului miocardic acut. Dintre reprezentani se pot aminti: celiprolol, propranolol, metoprolol i carvedilol. Aceti
compui scad frecvena cardiac i relaxeaz musculatura vaselor de snge.
Administrarea concomitent a carvedilolului cu hrana, reduce semnificativ posibilitatea scderii brutale a tensiunii
arteriale.
Metoprololul se poate administra odat cu alimentele sau dup mas.
Dieta hiperproteic crete nivelul plasmatic al propranolulului.
Absorbia intestinal a celiprololului este inhibat atunci cnd medicamentul se asociaz cu sucul de portocale
(hesperidina din sucul de protocale inhib absorbia).
Medicaia astmului bronic

n cazul bronhodilatatoarelor (albuterol, teofilin) sunt necesare


precauii i sfat specializat pentru anumite forme n situaia combinrii cu alimente. Dieta bogat n grsimi crete
concentraia plasmatic a teofilinei, iar cea bogat n carbohidrai o diminueaz.
Unele se pot dizolva n mncare. Dac se administreaz concomitent cu produse ce conin cofein crete riscul
de producere a efectelor adverse excitabilitate, anxietate, tahicardie, prin acumularea medicamentului. Alcoolul,
mai ales n contact cu teofilina, poteneaz apariia efectelor adverse: grea, vrsturi, dureri de cap, iritabilitate
Statine
Sunt compui care se administreaz pentru a scdea nivelul de LDL (cunoscut i drept colesterol ru) i a
trigliceridelor. Prin acest efect reduc incidena infarctelor (de cord, cerebrale). Cteva medicamente din aceast
clas ar fi: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin i pravastatin.
Statinele sunt mai bine absorbite dac sunt consumate odat cu masa de sear. Totui, a fost dovedit faptul c n
asociere cu alimentele crete
riscul de reacii adverse: miopatie, rabdmioliz (distrigerea fibrelor musculare scheletice). Efectul lovastatinului
este dimunuat dac se
administreaz n asociere cu: pectine sau cu trele din ovz. Sucul de
grepfrut crete nivelul plasmatic al acestor substane (n special, atorvastatin i lovastatin), conducnd la
posibilitatea instalrii
reaciilor adverse. Scad absorbia de vitamine: A, D, K, E necesitnd
suplimente alimentare. Trebuie evitat consumul de alcool pentru a reduce riscul de afectare hepatic.
Vasodilatatoare (Nitrai)
Sunt utilizate n tratamentul anginei pectorale. Ca reprezentani se pot aminti: izosorbid dinitrat, izosorbid
mononitrat, nitroglicerina.
Se pot administra pe stomacul gol sau dup mas. Ar trebui evitat consumul de buturi alcoolice, deoarece
alcoolul, care are la rndul su
efect vasodilatator, poteneaz efectul acestora putnd genera scderi
importante ale tensiunii arteriale.
Diuretice
Sunt medicamente care determin eliminarea apei, sodiului i clorului
pentru reducerea edemelor din afeciunile cardiace i hepatice. Exemple
de diuretice: bumetanida, furosemid, hidroclorotiazida, triamteren.
n cazul n care medicametul creeaz disconfort gastric, se poate
administra mpreun cu hrana. Triamterenul diminueaz capacitatea
rinichiului de a elimina potasiul, astfel trebuie evitate alimente cu un
coninut ridicat de potasiu: banane, portocale, unele verdeuri.
Anticoagulante
Reduc formarea de cheaguri sau dezvoltarea unor cheaguri preexistente,
prin inhibarea activrii vitaminei K. Se recomand administrarea de anticoagulante: n aritmii, dup montarea de
proteze valvulare, la persoanele care au suferit un infarct, n cazul apariiilor de cheaguri de snge la nivelul
venelor picioarelor sau la nivel pulmonar. Din categoria anticoagulantelor orale, reprezentanii principali sunt:
warfarina i acenocumarolul.

Anticoagulantele se pot lua pe stomacul gol sau dup mas. Ar trebui evitat dieta hiperproteic. Consumul de
alimente bogate n vitamina K (broccoli, varz, spanac, kale, varz de Bruxelles) trebuie s fie moderat, iar o diet
bazat pe vitamina K trebuie discutat cu medicul.
Este recomandat s se evite sucul de merioare sau produsele ce conin merioare, deoarece modific efectul
warfarinei. Ceapa preparat termic
poate crete activitatea warfarinei. De asemenea, trebuie discutat cu medicul despre administrarea altor vitamine
sau suplimente alimentare.
ntruct determin o cretere a ratei sngerrilor este bine s se evite
consmumul de: usturoi, ghimbir, ginseng, ginkgo. Unele produse din soia
cresc, altele scad activitatea warfarinei. Nu trebuie s se depeasc
limitele maxime de vitamina A i E. Mai mult, aciunea warfarinei poate
fi afectat i de ctre alcool.

Glicozide
Capul de serie este digoxina. Aceasta se administreaz n insuficiena
cardiac i n anumite aritmii pentru a mbunti funcia de pomp a inimii. Ar trebui administrat cu una-dou ore
nainte de mas sau dup mas, mai ales n cazul n care alimentele consumate sunt bogate n fibre (acestea vor
interfera cu absorbia digoxinei). Este de preferat s nu se asocieze cu lemnul-dulce.
Combinaia digoxin i glicirizin (substan activ din rdcina
lemnului-dulce) poate predispune la aritmii i atac de cord.
Medicaia n boala de reflux gastro-esofagian i n ulcere

Inhibitorii de pomp de protoni (omeprazol, lansoprazol, esomeprazol) sunt medicamemte care scad aciditatea
gastric, iar n asociere cu antibioticele combat infeciile stomacului ce ar putea determina ulcere
(cea mai comun fiind infecia cu /Helicobacter pylori)
Esomeprazolul se administreaz cu cel puin o or nainte de mas.
Lansoprazolul i Omeprazolul trebuie luate nainte de mas.
Unele se pot asocia cu hrana.

Medicaia n hipotiroidism

Hipotiroidismul se caracterizeaz prin producerea insuficient de hormoni tiroidieni i determin: tulburri de


cretere, tulburri de vorbire, pierderea energiei, cretere n greutate, cderea prului, piele groas i uscat i
sensibilitate crescut la frig. Levotiroxina este un medicament care se administreaz n aceast patologie, avnd
rolul de a ameliora simptomele, fr a trata boala. Se administreaz dimineaa pe stomacul gol (o jumtatea de
or or nainte de mas). n situaia consumului de suplimente pe baz de soia, nuci, fibre doza de medicament
trebuie ajustat. Sucul de grepfrut scade uor absorbia.
Tratamentul infeciilor (antibiotice)

Chinolone

n aceast categorie intr medicamente ca: ciprofloxacin, levofloxacin i moxifloxacin.


Acestea se administreaz pe stomacul gol sau dup mas.
Trebuie evitat asocierea ciprofloxacinului cu lactate sau sruri fortificate cu calciu, ntruct apar
complexe neabsorbabile, iar medicamentul nu poate ajunge la locul infeciei.
De asemenea, n asociere cu cofeina, antibioticul se poate acumula n organism. Sucul de grepfrut
influeneaz n mod negativ absorbia ciprofloxacinului.

Tetracicline
Ca reprezentani ai acestei clase se pot preciza: tetraciclina, doxiciclina i minociclina.
Este de preferat s se adminsitreze cu o or nainte de mas sau cu dou ore dup mas.
n cazul n care mucoasa gastric este afectat de tratamentul cu tetraciclin, aceasta se poate
asocia cu alimente (excepie: consmul de lapte determin formarea de complexe neabsorbabile).
Monociclina i Doxiciclina se pot administra mpreun cu laptele.
Trebuie evitate produsele cu fier (lactate, antiacide, suplimente alimentare), deoarece interfer cu
aciunea tetraciclinei.

Oxazolidinone (Linezolid)
Trebuie evitat consumul de produse bogate n tiramin (carne,brnzeturi, iaurt, smntn, avocado,
banane, fructe uscate, soia, ciocolat n cantiti crescute), deoarece n asociere cu antibioticul
crete periculos tensiunea arterial. Cofeina i alcoolul (chiar i unele mrci de bere fr alcool) conin o
cantitate semnificativ de tiramin care ar putea duce la apariia unui puseu hipertensiv.
Metronidazol
Este interzis consumul de alcool, chiar i la o zi dup terminarea tratamentului.
Asocierea dintre cele dou determin: grea, vom,crampe abdominale, cefalee
Antifungice
Din aceast clas fac parte antibiotice ca: fluconazol, itraconazol, poseconazol, vericonazol, griseofulvin.
Itraconazolul se administreaz n timpul mesei sau imediat dup mas, ns trebuie evitate citricele.
Voriconazolul nu se asociaz cu niciun aliment. S-a demonstrat faptul c absorbia griseofulvinului este mai bun
dac administrarea are loc concomitent cu mncarea gras. n timpul tratamentului cu griseofulvin
este interzis consumul de alcool ntruct sunt potenate efectele adverse ale alcoolului.
Medicaia mpotriva tuberculozei (tuberculostatice i antimicobacteriene)
Medicamentele utilizate sunt: etambutolul, izoniazida, rifampicina i cicloserina. Etambutolul nu este dependent de
alimente. Celelalte trebuie administrate cu o or nainte de mas sau cu dou ore dup mas. Trebuie evitate
alimentele care conin tiramin i, n egal msur, cele care conin histamin (ton, peti tropicali). n cazul
asocierii cu alimente cu un coninut semnificativ de histamin se pot produce ca
reacii adverse: cefalee, transpiraii, palpitaii, hipotensiune arterial. Dieta bogat n grsimi reduce concentraia
seric a cicloserinei (tuberculostatic). n privina consumul de cofein trebuie discutat cu medicul.
Antiparazitare (Metronidazol, Tinidazol)
Alcoolul reprezint o contraindicaie clar. n cazul metronidazolului, acesta este interzis chiar i dup o zi de la
finalizarea tratamentului, iar n cazul tinidazolului este interzis i la 3 zile de la oprirea tratamentului.
Medicamentele pentru tulburri psihice
Anxiolitice i medicaia din atacurile de panic

Medicamentele sunt reprezentate de: alprazolam, clonazepam, diazepam, lorazepam.


Trebuie evitat consumul de alcool ntruct poteneaz efectele secundare ale terapiei.
Pe parcursul terapiei trebuie limitat consumul de grepfrut i alte citrice.
De asemenea, consumul de cofein determin: excitabilitate, nervozitate, hiperactivitate alturi de
scderea efectului anxiolitic. Trebuie asociate cu precauie ierburile sedative (mueel, kava) .
Antidepresive
n aceast categorie intr: citalopram, escitalopram, fluoxetina, paroxetina, sertralina.
Se pot administra pe stomacul gol sau dup mas i trebuie evitat consumul de alcool.
Inhibitori de monoaminoxidaz (fenelzina i tranilcipromina)
Este interzis consmul de alimente cu un coninut crescut de tiramin.
De asemenea, consumul de cofein trebuie limitat.
Antipsihotice (tratamentul schizofreniei i al tulburrii bipolare)
Reprezentani ai acestei clase sunt: aripriprazol, clozapin,olanzapin, ziprasidon, risperidon.
Ziprasidona trebuie administrat n timpul mesei, restul sunt indepedente de hran.
n asociere cu cofeina, crete cantitatea clozapinei n snge i, consecutiv, riscul de
producere al efectelor secundare.
Alcoolul este de evitat. Sucul de grepfrut este contraindicat.

Sedativ-hipnotice
Sunt medicamente care se administreaz n insomnii
Ca exemple se pot aminti: eszopiclona i zolpidemul.
Nu se administreaz nici n timpul mesei, nici dup mas.
Este de evitat consumul de alcool.
Medicaia n tulburarea bipolar
n aceast situaie se apeleaz la medicamente precum: carbamazepin,divalproex, lamotrigin, litiu. Dac irit
mucoasa gastric,
divalproexul se poate administra n timpul mesei. Litiul determin pierderi de sodiu, astfel nct n terapia cu acest
compus se recomand dieta normosodat. Se poate lua dup mas sau mpreun cu alimente.
Pentru toate medicamentele amintite este de evitat consumul de alcool.
Medicaia osteoporozei
Se recurge la o terapie bazat pe bisfosfonai precum: alendronatul de sodiu, ibandronatul de sodiu sau
combinaii ca alendronatul de sodiu mpreun cu colecalciferolul sau risendronat de sodiu cu carbonat de
calciu. Se administreaz doar pe stomacul gol, n picioare sau aezat pe scaun, cu ap plat. Antiacidele,
alimentele, calciul, vitaminele, suplimentele alimentare trebuie luate dup cel puin 30 minute n terapia cu
alendronatul de sodiu i risendronatul de sodiu sau cu cel puin 60 minute dup ibandronat.
Antitumorale
Dintre acestea se pot aminti: mercaptopurina, tamoxifenul, irinotecanul.
Laptele de vac, prin coninutul su de xantinoxidaz, inactiveaz mercaptopurina, astfel c trebuie consumat la
distan de timpul de
administrare a medicamentului. Seminele de susan par a interfera cu
tamoxifenul n anumite terapii. Glutamina i acidul gras de tip N-3 se
pot folosi ca adjuvani n asociere cu irinotecan.
Alte interaciuni

Temperatura crescut a alimentelor (ceai, cafea) determin creterea nivelului plasmatic al medicamentului.
Volumul de lichide ingerate produc dizolvarea capsulelor sau a tabletelor n tractul
gastro-intestinal, prevenind ederea excesiv a medicamentului n stomac.
Ovzul, trele i fibrele scad tranzitul medicamentului,ducnd la scderea dizolvrii i a cantitii absorbite.
Astfel este de preferat c medicamentul s fie luat cu o or nainte sau cu 2 ore dup consumul de fibre.
Vitamina E poate potena efectul anticoagulantelor prin stimularea fluxului sangvin. Medicamente ca:
fenitoina, estrogenul, hidralazina, steroizi, metotrexat i diuretice scad concentraia plasmatic de vitamin B9
i B6.
Din pricina coninutului de furanocoumarine care altereaz
caracteristicile medicamentelor, sucul de grepfrut ar trebui evitat n:

tratamentul cu statine;
tratamentul cu antihistamine;
tratamentul antihipertensiv;
terapia de nlocuire a hormonilor tiroidieni;
terapie de control a naterii;
tratamentul cu antiacide;
tratamentul cu antitusive.
Anorexia nervoasa, bolimia, boala
supraalimentatiei
Anorexia nervoasa este o tulburare psihiatrica caracterizata prin refuzul de a mentine o greutate minima normala, deseori
cu consecinte fiziologice severe.
Pacientii au o imagine deformata asupra corpului lor, precum si o frica intensa de luare in greutate, in ciuda faptului ca
prezinta o insuficienta ponderala severa.

Anorexia poate fi impartita in doua subtipuri: restrictiva, in care limitarea severa a aporturilor alimentare este principalul
mijloc de a slabi si compulsiva purgativa, in care perioadele de alimentatie sunt compensate prin provocarea varsaturilor,
abuzul de laxative sau diuretice si exercitii fizice intense.
Pacientii cu anorexie nervoasa prezinta deseori si alte trasaturi de personalitate: perfectionism, atitudine de dependenta
excesiva, imaturitate, izolare sociala, comportament obsesiv-compulsiv. Numerosi pacienti prezinta si tulburari depresive.
Anorexia si bulimia sunt doua tulburari de alimentatie ce pot fi traite in alternanta de o persoana, astfel incat unii autori le
considera drept stadii ale unei singure afectiuni, anorexia fiind stadiul mai avansat.
Anorexia nervoasa este o tulburare a pubertatii si adolescentei la 85% din pacienti debutul bolii are loc intre 13 si 18 ani.
Tulburarea a fost observata si la varstnici, dar cu un prognostic mai putin favorabil.

Incidenta anemiei nervoase in toate tarile occidentale este de 0,3-1% la femei si de 0,1% la barbati.
Anorexia nervoasa are una dintre cele mai mari rate de mortalitate dintre toate tulburarile psihiatrice (5-18%).
Aproximativ 50% din pacienti se trateaza cu succes si mentin o greutate normala.
Mortalitatea se datoreaza tentativelor de suicid si mai rar complicatiilor malnutritiei.
Cauze si factori de risc

Anorexia nervoasa este rezultatul unei interactiuni complexe dintre factori biologici, psihologici, sociali si culturali, cu
consecinte fizice si mentale severe.
Conform unor studii, un factor de risc biologic este prezenta unei rude cu tulburari de comportament alimentar.
Din punct de vedere psihologic, pacientii prepuberi care vor dezvolta anorexie nervoasa prezinta o incidenta crescuta de
tulburari de personalitate .
Pacientul poate prezenta si simptomele unei tulburari obsesiv-compulsive, cu un comportament alimentar rigid,
asemanator unui ritual.
Debutul bolii la pubertate a dus la teoria conform careia, prin exercitarea controlului asupra aporturilor de alimente si a
greutatii corporale, adolescentii incearca sa compenseze lipsa de autonomie si individualitate.
Pacientul prezinta o imagine corporala deformata ce are drept rezultat perceperea unui exces ponderal, desi este normal
sau subponderal.
Incercarea de a corecta acest defect prin restrictie alimentara sau prin luarea de laxative duce la infometare progresiva.
Factorii culturali sunt reprezentati de obsesia pentru suplete in reprezentarile corpului feminin, in special in tarile
occidentale.
Preocuparea pentru greutate si aspect fizic in societatea actuala poate
contribui la dorinta de a fi suplu - calitate apreciata la adolescenti.

Factori de risc

- sexul - anorexia nervoasa afecteaza de 10 pana la 20 ori mai multe fete decat baieti
- varsta - preadolescentele, adolescentele si tinerele reprezinta 90% din pacientii cu anorexie nervoasa
- prezenta unor tulburari emotionale sau mentale: depresie, anxietate, tulburare obsesiv-compulsiva
- influenta familiei - nesiguranta fata de alti membri ai familiei, criticile sau ironia parintilor, fratilor sau surorilor
- factorii ereditari - tulburarile de alimentatie se gasesc deseori la mai multi indivizi din aceeasi familie
Semne si simptome

Anorexia nervoasa poate fi o tulburare usoara si temporara, sau severa si de lunga durata.
Majoritatea pacientilor sunt subponderali si totusi sunt preocupati de greutatea lor corporala, limitand aporturile
alimentare. Preocuparea si anxietatea legate de luarea in greutate persista, in ciuda deficitului ponderal sever.
Pacientii cu anorexie adopta diferite regimuri de slabire si numara
caloriile consumate. Ei ascund sau arunca alimentele si pregatesc feluri de mancare complicate pentru ceilalti. Deseori,
anorecticii mint in legatura cu consumul de alimente si cu alte comportamente, precum provocarea varsaturilor. Episoadele
de supraalimentatie necontrolata sunt urmate de varsaturi provocate sau de abuzul de laxative si diuretice.
Alti anorectici limiteaza aporturile alimentare. Majoritatea pacientilor efectueaza exercitii fizice excesive pentru a-si
controla greutatea.

Semnele si simptomele anorexiei nervoase sunt:


- refuzul de a se alimenta
- varsaturi provocate dupa mese sau luarea de laxative sau diuretice
- slabire rapida
- refuzul de a mentine o greutate minima normala pentru varsta si inaltimea pacientului - frecvent exista un deficit de cel
putin 15%
ce poate ajunge chiar la 50%
- refuzul pacientului de a accepta faptul ca este subponderal
- absenta menstruatiei timp de cel putin 3 luni sau modificari major in ciclul hormonal
- constipatie , senzatie precoce de satietate, greturi
- caderea parului
- oboseala
- retard psihomotor in special in stadiile tardive ale afectiunii
- anomalii ale semnelor vitale hipotermie, bradicardie, hipotensiune
In plus, la 50% din pacientii cu anorexie nervoasa se observa tulburari depresive si distimice.
Complicatii
Anorexia nervoasa poate antrena consecinte grave.
Malnutritia antrenata de lipsa de alimentare duce la deficiente de proteine si la afectarea mai multor organe.
Pe langa hipoglicemie si carente vitaminice, infometarea are drept rezultat eliberarea de opioizi endogeni si suprimarea
functiei tiroidiene. Tulburarile neuroendocrine duc la intarzierea pubertatii, amenoree, anovulatie, nivel scazut de
estrogeni, hormon antidiuretic scazut. Nivelul scazut de gonadotropine
si hipogonadismul pot surveni la baietii afectati de anorexie nervoasa.
Complicatiile cardiace se refera la prolapsul de valva mitrala, tulburari ale ritmului cardiac, diminuare a volumului
miocardului, sindromul QT lung, hipotensiune ortostatica si soc datorita insuficientei cardiace congestive.
Complicatiile renale includ diminuarea ratei de filtrare glomerulara, edeme, acidoza, hipokaliemie, alcaloza
hipocloremica si hiperaldosteronism.
Efectele gastrointestinale ale anorexiei nervoase sunt constipatia, balonare, intarzierea evacuarii gastrice.
In plus, anorexia nervoasa poate antrena pierderea osoasa, retard de crestere, afectarea nervilor si creierului si anemie.
Diagnostic
Caracteristica pacientilor cu anorexie nervoasa este negarea bolii si a nevoii de tratament. De obicei, pacientii sunt adusi la
medic de catre membrii familiei, ingrijorati de starea adolescentului.
Diagnosticul anorexiei nervoase este stabilit pe baza simptomatologiei clinice pierderea a cel putin 15% din greutatea
corporala la o tanara cu amenoree ce neaga prezenta bolii.
Grasimea corporala este de obicei foarte scazuta. Cheia diagnosticului este teama de obezitate, care nu dispare nici dupa
scaderea in greutate. La fete sau femeile tinere, amenoreea este necesara pentru stabilirea diagnosticului.
Criteriile de diagnostic pentru anorexia nervosa:
-refuzul de a mentine o greutate normala minima pentru varsta si inaltimea pacientului (de obicei mai putin de 85% din
greutatea ideala)
-frica intensa de a lua in greutate
-imagine deformata asupra greutatii corporale tulburari de imagine corporala si refuzul pacientului de a accepta faptul ca
este subponderal
-amenoree la femeile postmenarha (absenta ciclului menstrual timp de cel putin 3 luni)
Diagnosticul diferential se face cu alte posibile cauze de malnutritie, pierdere in greutate sau amenoree.
Tratament

In absenta unui tratament pentru anorexie, rata mortalitatii se apropie de 10%, desi formele usoare nedepistate de
anorexie nervoasa rareori duc la decesul pacientei. Cu ajutorul tratamentului, cca *50% din pacienti isi recapata greutatea
pierduta* si previn complicatiile.
Aproximativ *25% prezinta recidive*, iar restul de *25% au un prognostic nefavorabil*, cu recidive frecvente si complicatii
fizice si mentale persistente.
Toti pacientii cu anorexie necesita un tratament de lunga durata, pentru a preveni posibilele recidive. In cazurile grave, cand
pierderea in greutate este rapida si severa, iar greutatea corporala scade sub 75%
din greutatea ideala, redobandirea greutatii normale este vitala.

Terapia nutritionala incepe prin furnizarea unor aporturi calorice de 30-40 kcal/kg/zi.
La pacientul spitalizat, terapia are drept rezultat luarea in greutate cu 1,5 kg/ saptamana, iar in cazul unui tratament
ambulator cu 0,5 kg/ saptamana. Tratamentul este complicat de teama pacientului de a lua in greutate, de aversiunea sa
fata de alimente si de negarea bolii.
Pierderea masei osoase este tratata prin administrarea de calciu si vitamina D.
Psihoterapia individuala in special terapia cognitiva-comportamentala- da rezultate satisfacatoare. Familia pacientului
participa deseori la sedinte, tinand cont de legatura stransa dintre aceasta tulburare si relatiile familiale. Sedintele de
psihoterapie sunt efectuate o perioada lunga de timp (cel putin un an).
Neurolepticele de generatia a 2-a (olanzapina) contribuie la luarea in greutate, reducand teama morbida de obezitate.
Pentru tratarea depresiei se prescriu medicamente antidepresive.
Alimentatia dietetica in boli digestive
Regimul alimentar in bolile de ficat
regimul alimentar nu vindeca bolile de ficat, dar protejeaza ficatul de toxice suplimentare
este un adjuvant important in tratamentul acestora.

Daca in aparitia sau evolutia unei boli de ficat, alimentatia inadecvata a avut un rol important, regimul alimentar poate
ameliora mult boala, sau poate contribui la vindecare (de exemplu in bolile de ficat de cauza alcoolica).
Daca alimentatia nu a avut rol in aparitia unei boli de ficat (de exemplu in hepatita cronica virala), regimul alimentar nu
vindeca boala de ficat, dar este important deoarece prin respectarea lui nu este suprasolicitata functia de detoxifiere a
ficatului.
Dieta in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav:
regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica, este mult mai lax
alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), pot necesita regim alimentar suplimentar deosebit, in
functie de boala
starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar in altele mai restrictiv.
Alimente interzise:
Alcool sub orice forma (bere, vin, uic, etc.)
Bauturi dulci indiferent de tip (pot da steatoza = incarcare grasa a ficatului ce agraveaza o boala deja
existenta)
Ceaiuri neindicate de medic (exista hepatita data de ceaiuri)

Alimente de evitat in bolile de ficat

Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi;


Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc
Legume: fasole si mazare uscata, varz, vinete, roii n cantiti mari i necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi,
ceap, usturoi, elin, praz, murturile;
Carne: de porc, ra, gsc, vnat, carnea prjit, carnea conservat prin afumare, mezeluri, unc gras,
organe (creier, rinichi, ficat, plmni);
Pete gras (nisetru, ceg, somn, morun, sardele, heringi), icre de pete, raci, fructe de mare, peste afumat,
conserve de peste;
Grsimi: untur, slnin, kaiser si similare
Ou omlet, ochiuri prjite, maionez;
Lapte i lactate: lapte gras,brnzeturi fermentate, smntn;
Pine: cald, pine neagr, biscuii preparai cu grsime sau cacao;
Dulciuri i prjituri: cu creme grase, pregtite cu ou, cacao, fric ori grsime, tort, ngheat, ciocolat
Fructe cu coaja si samburi nuci, alune, migdale, msline sarate;
Condimente: piper, hrean, boia, dafin, mutar, oet;
Buturi: cafea, bauturi gazoase (daca exista meteorism)
Alimente permise in bolile hepatice
Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovz, de orez, gri, perisoare, galusti
Sote-uri si piureuri de legume fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopid, spanac, salat
verde, sfecla, roii, sub form de salate sau pregtite fr ceap ori rntauri i cu unt sau ulei nefiert
Cartofi natur, piure, copi n coaj cu puin unt sau ulei, cu brnz de vac ;
Carne fripta : pui, vit, iepure de cas, curcan, carne slab, fara piele i grsime, peste slab alb rasol simplu
sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume;
Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat
Pete slab (alu, tiuc, biban);
Grsimi: unt, ulei d floarea soarelui sau de msline neprajit
Ou fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica;
Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat;
Lapte i lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte btut, iaurt slab, kefir, brnz dulce de vac, cas, urd,
telemea desarata
Paste finoase de orice fel
Pine: pine veche de o zi, biscuii simpli (populari), chifle, mamaliguta
Dulciuri i prjituri: pregtite cu puine ou i foarte puin grsime, prjituri uscate, prjituri cu miere, aluaturi
fragede, tarte cu fructe sau marmelad, plcint cu mere sau brnz dulce; gemuri, dulceuri, miere;
Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, cpuni, zmeur, pepene
verde, struguri, smochine;
Buturi: ap plata preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume
Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este
contraindicata ciroza
Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.
INDICATII DE REGIM ALIMENTAR IN BOLILE PANCREATICE

Consideratii generale
Pancreasul este o glanda anexa a tubului digestiv cu rol atat in secretia endocrina (producerea unor hormoni din care cel
mai important este insulina) cat si in cea exocrina prin secretia enzimelor implicate in digestia principiilor alimentare:
o amilaza -necesara metabolizarii glucidelor;
o lipaza -intervine in digestia grasimilor;
o tripsina si chimotripsina metabolizeaza proteinele.

Suferintele pancreatice vor avea drept consecinta maldigestia si malabsorbtia tuturor principiilor nutritive, dar in special a
lipidelor si proteinelor deoarece amilaza, enzima implicata in digestia glucidelor, se secreta si in duoden si in glandele
salivare.
Din punct de vedere clinico-evolutiv suferintele pancreatice pot fi acute sau cronice.
In pancreatita acuta etiologia este dominata in 80% din cazuri de consumul de alcool si litiaza biliara, in timp ce in
pancreatita cronica intervin, pe langa consumul de alcool, factori metabolici (hipercalcemie, hiperuricemie), ereditari,
nutritionali, obstructivi.
Pancreatita acuta este o urgenta medicochirurgicala si necesita in toate cazurile internarea in spital.
In pancreatita cronica semnele clinice cardinale sunt reprezentate de durere, diaree cu steatoree
(adica prezenta grasimilor nedigerate in scaun), scadere in greutate, semne ale diabetului zaharat.
Carentele vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) si a vitaminei B12 sunt rar manifeste clinic. Mentionam
ca insuficienta pancreatica exocrina apare tardiv, dupa 1020 de ani de evolutie a bolii, cand peste 90% din masa
pancretica a fost distrusa.
Pancreatita acuta
n primele zile de pancreatit acut se interzice orice alimentaie pe cale bucal, care ar putea stimula secreia pancreatic
i accentua durerile. Se recurge la soluii nutritive de glucoz i aminoacizi, administrate perfuzabil. Dup 4-5 zile se trece la
o diet oral semilichid (300-400 ml pe zi), bogat n glucide, format din ceaiuri ndulcite i sucuri nesrate din tomate,
castravei, ridichi, ciree, portocale i lmi, la care se adaug fermenii pancreatici (triferment i procain) i vitamine
liposolubile (A, D, K), numai sub supraveghere medicala.
Dup 7-10 zile, se adaug n alimentaie lapte degresat, margarin, miere de albine, pine, legume bine fierte, sucuri de
fructe, compotrui, rasol de pui sau vit.
La 2-3 sptmni dup crizele pancreatice acute i n cazul pancreatitei cronicizate se impune respectarea unui regim
dietetic complet, hiperproteic i hiperglucidic, pentru refacerea organismului, cu excluderea alcoolului, a grsimilar animale
i a exceselor alimentare, innd seama de bolile asociate colecistite, duodenite, stomac operat).
Pancreatita cronica
Regimul alimentar pentru o boala de pancreas presupune o grija permanenta de a nu consuma grasimi.
Se vor evita excesele alimentare si mesele copioase. Se poate tine regimul indicat in bolile de ficat. Se va prefera un regim cu
predominanta lacto-vegetarian.
Nu consumati alcool sub nici o forma (inclusiv bere fara alcool) si nici cafea tare!
Regimul va contine aproximativ 2500 kcal din care 30% proteine, 30% lipide, 40% glucide

Alimente nerecomandate
in caz de pancreatita: carnea grasa, produsele din carne de porc si derivatele acestuia, pestele gras si afumat, margarina,
ciupercile, afumaturile, grasimi (slanina, untura), mezelurile, alimentele prea condimentate, alimentele prajite, ou prajot,
rascpot, conservele, paine proaspata, aluatul de patiserie, placintele, ciocolata, muraturile, maioneza, icrele, ceaiul tare,
cafeaua, cacaua, frisca, cremele din prajituri, alimentele prea dulci sau prea sarate, lapte gras, iaurt gras, branza grasa,
branza mucegaita, cascaval, fructe necoapte mere si pere in coaja, prune, coacaze,agrise, condimente iuti.
Alimente permise
in regimul alimentar pentru tratamentul pancreatitei:
carne de vita si pui, curcan, vanat slab, peste fara grasime,ficat, rinichi, mezeluri din carne de pui, albus de ou, ulei de
masline.
Acestea contin albumine si substantele lipotrope (care degradeaza grasimile) cu rol important in refacerea structurii
pancresului, ficatului si tesuturilor.
Legume (cartofi, morcovi, conopida, spanac, sfecla salata verde, rosii, castraveti fara coaja),supe de legume, fructe bine
coapte, eventual decojite, in compot, branza de vaci proaspata degresata, iaurt degresat, lapte degresat,, fulgi de ovaz cu
lapte, piure de cartofi, paine neagra, prajita, graham, peste cu legume, ou fiert,condimente vegetale,produse de patiserie
(prajituri cu fructe, budinca, macaroane, chec, turta dulce, gris, orez), dulciuri
(zahar, miere, marmelada daca n-aveti diabet), bauturi (sucuri de fructe sau legume, apa minerala sau plata, ceaiuri din
plante)
Alimentatia in afectiuni
cardiovasculare
Factori de risc
Pe langa fumat, consumul exagerat de alcool, stresul, sedentarismul, obezitatea, nivelulul crescut al colesterolului si in
special asa-numitului colesterol rau (LDL colestrolul), constituie factori de risc pentru aparitia bolilor de inima sau a
accidentelor vasculare cerebrale. Nivelul colesterolului este determinat atat de factori genetici, asupra carora nu se
poate interveni, dar si de stilul de viata si de alimentatie, ce pot fi cu usurinta controlate de fiecare dintre noi.

O alimentatie dezechilibrata, bogata in grasimi saturate, creste valoarea colesterolului, in timp ce grasimile nesaturate
tind sa scada concentratia sa plasmatica. Nivelul colesterolului de la care riscul cardiovascular devine semnificativ este
de peste 190 mg/dl, iar pentru LDL colesterol de peste 100 mg/dl (chiar de peste 70mg/dl pentru diabetici, dupa
ultimele studii).

S-a dovedit prin numeroase studii faptul ca un consum mare de grasimi saturate se coreleaza cu rata mortalitatii prin
boli coronariene. Reducand colesterolul printr-un regim dietetic in care grasimile animale sunt substituite cu cele
vegetale si cu uleiurile din carnea de peste, prin exercitii fizice, prinscaderea ponderala, eventual si prin asocierea
tratamentului medicamentos, se poate reduce incidenta infarctului miocardic, precum si a altor afectiuni de natura
cardiovasculara.
Preventie
In cazul afectiunilor cardiovasculare, este recomandata asa numita dieta mediteraneana, care favorizeaza scaderea
colesterolului si implicit previne progresia aterosclerozei. Acest regim alimentar presupune un aport important de fibre,
vitamine, substante cu rol antioxidant, minerale, fiind incurajata o dieta cat mai variata.

Se recomanda o alimentatie bogata in fructe, verdeturi, legume, cereale integrale, peste (in special peste gras), care sa
contina si carne slaba (vita, pasare fara piele, curcan), produse lactate cu continut redus de grasime, ulei de masline.
Sunt de evitat grasimile de origine animala: carne grasa, organe de animal, smantana, branzeturi grase, unt, consumul
a mai mult de 2 oua pe saptamana si margarina.
Alimente interzise in regimul bonlavilor cardiaci
Lactate: laptele integral sub orice forma, brinzeturi grase si fermentate, smintina, frisca, untul.
Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gisca si altele), pestele gras, mezeluri, afumaturi, conserve, moluste
si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii).
Oua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme, maioneze.
Grasimi: untura, seul, untul.
Legume: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea uscata.
Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben, caise.
Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeau naturala, cacao etc.
Alimentele permise sunt urmtoarele :
dintre carnate : carnea slab de vac, viel, pasre, vanat slab, sub form de rasol, friptur la hi Mar sau friptur nbuit.
Mezelurile permise sunt : unca slab, parizerul i crenvurtii ;
petele slab de ap dulce :linul, tiuca, ahul ;
lactatele : laptele degresat, iaurtul i laptele btut, preparate din laptele smantanit, branza dietetic de vac;
albuul de ou poate fi consumat liber. Glbenuul de ou este permis de 2-3 ori pe sptman (rate unul la prepararea
alimentelor) ;
grsimile n cantitate limitat i cu o proporie de grsimi vegetale / grsimi animale de 3/1. Grsimile vegetale utilizate n
diet sunt uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de soia i margarina ;
dintre produsele de panificaie este permis palnea integral ;
finoasele sunt restranse la cantitatea stabilit pentru glucide, avand n vedere c au o putere caloric mai mare. Sunt
preferate orezul, grisul, fulgii de ovz. Fina se poate folosi la prepararea sosurilor. Grsimile adugate la prepararea lor
trebuie incluse n raia de grsimi ;
dintre legume, cartofii, avand putere caloric mare, vor fi utilizai n cantitate limitat, 150-200 g pe zi, fieri sau copi.
Restul legumelor se pot consuma fr restricie, dar evitandu-se un adaus mare de grsimi;
Alimentatia in afectiunile renale
Generalitati:
Rinichii sunt situati in partea superioara si poste-rioara a abdomenului, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, in
dreptul ultimelor 2 vertebre dorsale si a primelor doua lombare.
Din punct de vedere functional, rinichii depureaza organismul, extragand din sange substantele care trebuie eliminate.
in termeni generali, rinichii colaboreaza impreuna cu ficatul si tesutul cutanat la eliminarea resturilor produse de
arderile ce au avut loc la nivelul organismului, in vederea diverselor functii tale.
Sangele pierde la nivelul rinichilor, apa, sarurile minerale, precum si o serie de substante organice reduse la produsi
azotati. in plus, rinichiul mai elimina si substante straine introduse in mod accidental, cu scop medicamentos
terapeutic, ca si toxicele administrate cu scopuri criminale sau de sinucidere.
Regimrile vor fi in acelasi timp si declorurante si cu cat mai putine substante azotoase.

Regimul va trebui sa fie cat mai putin iritant pentru rinichi. Regimul azotat este cel mai iritant deoarece produsele de
combustie azotata se elimina toate prin rinichi. Vom admite in schimb la discretie, grasimile si hidratii de carbon.
Regimul va mai trebui sa fie sarac in cloruri de sodiu. Cantitatea de sare autorizata, va diferi de la bolnav la bolnav dupa
caz, va trebui totusi sa admitem in 24 de ore o doza de 5-6 grame de sare, pentru ca lipsa completa de sare duce usor la
azotemie
Regimul va trebui sa fie cat mai putin toxic.

Alimentele vor trebui sa fie intotdeauna foarte proaspete, caci rinichii fiind debilitati, un aliment cat mai putin alterat, va produce
intoxicatii grave.In acest regim nu ne vom multumi numai in a suprima sarea, ci vom recurge, pe cat va fi posibil, numai la alimente
cat mai sarace in cloruri de sodiu.
Vom elimina, rand pe rand, din alimentatie painea alba, bulionul, extractele de carne, carnea si pestele sarat, conservele de orice fel,
pestele de mare, racii si orice branza sarata, precum branzeturile fermentate.In locul painii obisnuite, bolnai vor manca paine fara
sare. Pastele fainoase, la fel, se vor fabrica si ser fara sare. Prajiturile se vor prepara fara sare. Toate aceste alimente, in mod normal,
contin o proportie de 4 pana ia 10 la mie sare.
Untul va fi admis numai intr-o cantitate de 20-30 grame, caci chiar si aceasta mica cantitate contine 0,20-0,30 centigrame de sare.
Laptele contine 1,50 la m ie de clorura de sodiu si daca tinem seama si de faptul ca laptele contine o proportie impresionanta de
albuminoide, vedem ca in nefrite cu edeme si cu albumine in urina, laptele nu prea pare sa-si aiba o indicatie neta.
Carnea, pestele de apa dulce, ouale proaspete, contin in medie 1 gram de sare la mie, iar legumele, cerealele, orezul, fructele,
zaharul, mierea de albine, contin ceva mai putin de 1 gram la mie si vor constitui baza alimentatiei declorurate. Vom interzice
bolnalor de a manca spanac si mazare, care au saruri intr-o proportie mult mai ridicata.
Un alt aliment asupra caruia s-au dus si se duc discutii daca sa fie sau nu acceptat nefriticilor sunt ciupercile. Ciuperca este in
realitate un simplu miceiiu, un burete, care absoarbe substantele cu care este preparata. Daca le vom prepara cu sos de unt prajit si
cu rantas, desigur ca nu le admite bolnalor de rinichi. Preparate insa cu bulion, zeama de carne, legume, vom obtine din ciuperci un
fel de mancare perfect suportata de bonlav. Ciupercile in sine nu contin decat foarte putina grasime, care variaza intr-o proportie de
0,15-4%, albuminele intr-o proportie ceva mai mare de 3-4% si chiar pana la 8%, restul care intra in constitutia ciupercior este apa.In
ultimul timp s-a extins foarte mult si utilizarea asa ziselor saruri artificiale. Bonlavii se vor obisnui repede si de acestea si pana la
sfarsit vom avea multi bonlavi care sa prefere regimul fara sare,, acestor preparate de asa zisa sare falsa.
Alimente permise in afectiunile renale:
Supe: supe slabe de legume de cereale cu sau fara lapte, cu sau fara paste fainoase.
Sunt admise toate alimentele de origine vegetala, fara sare, in afara de cele mentionate mai sus ca nepermise, adica spanac si
mazare.
Carnea este admisa daca este foarte proaspata. Este admisa atat carnea de vita, cat mai ales carnea de pasare alba o vom prepara
numai fripta la gratar, bine fripta sau fiarta rasol fara supa, in cantitate moderata si foarte bine mestecata. Se admite si carnea de
porc, fara grasime, insa preparata tot la gratar sau sub forma de jambon slab preparat fara sare. La fel, carnea de pasare si anume
pasarea alba; ciorba de pasare, rasol de pasare sau pui la frigare, caruia i s-a turnat in loc de sare putin mujdei de usturoi pe
deasupra.
Pestele de apa dulce este de preferat pestelui de mare, care este peste de apa sarata. Pestele de mare se va manca numai in foarte
mica cantitate si absolut proaspat. Se va prefera fript la gratar, cu putin untdelemn si lamaie sau preparat rasol. Se poate ser si cu sos
oarecare sau chiar cu sos de maioneza, care este preparata fara mustar.
Ouale se vor utiliza foarte rar; ochiuri la capac, ochiuri romanesti, omlete, sau simplu fierte cu zeama sau raspoapte in salate dupa
gustul si toleranta individuala.
Legumele uscate si legumele verzi ca si supele de cereale, vor constitui alimentatia de baza a nefriticilor. Legumele uscate
insa, data fiind cantiatea mai mare de albumina pe care o contin, vor fi utilizate in cantitate moderata. Cartofii sunt utilizati
sub toate formele sub care se pot gasi.
Toate legumele verzi cand sunt proaspete vor fi preparate fie fierte in apa, fie in aburi, fie trecute prin sita si serte sub forma
de _supa de legume sau de piureu de legume cu lapte sau cu putina smantana. Aceste supe se vor ser foarte fierbinti si cu
bucatele mici de paine prajita.
Spanacul, mazarea, fasolea verde, rubarba ca si rosiile se vor ser numai in doze moderate, din cauza proportiei mai mari de
acid oxalic pe care il contin si care este iritant pentru rinichi.
Orezul ca si grisul se vor admite fara limita, serte dupa modul de preparare pe care l-am dat in modulele de ia inceputul
acestei lucrari.
Laptele se va admite in cantitate moderata a-tunci cand este vorba de lapte dulce, cat si cand este vorba de kefir, iaurt sau
lapte batut.
Smantana va fi autorizata cand este proaspata, sau adaugata la supe si mancaruri in momentul cand acestea sunt serte, sau
sub forma de branza cu smantana si mamaliga.
Branza de vaci proaspata ca si casul de oi proaspat sau framantat fara sare, sunt admise. La fel sunt admise si branzeturile
nefermentate, facand oarecare atentie la cantitatea tor.
Fructele vor fi admise de toate si sub toate formele. O singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca este acela sa fie
coapte. Nucile, alunele si migdalele se vor admite numai in doze moderate, din cauza uleiului pe care il contin.
Prajiturile sunt admise. Se vor admite numai in cantitate moderata prajiturile de cofetarie, precum si cele cu crema. Dintre
prajiturile de casa se vor prefera cele cu fructe si budincile de orez si gris.
Nefriticul va uza de paine numai in cantitate mica si numai prajita proaspat, inainte de masa. Este inutil cred sa mai insistam
ca aceasta paine trebuie fabricata special fara sare.
Bautura nefriticului este apa de izvor si apa minerala. Toate produsele de alcool, vor trebui complet si definitiv suprimate.
Alimente nepermise:

Nu vor fi permise nefriticilor supele de carne, supele grase si piperate (nu mai vorbim de cele sarate).
Nu vom indica grasimile prajite si nici sosurile cu rantas. Ficatul gras si mai ales pateul de ficat gras.
Vom interzice complet vanatul, carnataria, afumaturile, atat muraturile in otet cat si cele in saramura.
Vom interzice toate branzeturile fermentate.

Vom interzice prajiturile cu crema, cu oua si cu ciocolata.


Vom interzice painea proaspata, calda, precum si miezul de paine.
Pe langa sare, vom mai interzice, piperul, mustaru! si otetul in cantitate mare.
Vom interzice nul si berea ca si toate alcoolurile distilate, fie chiar indulcite, ca si sinatele si lichiorurile.
Meniul zilei tip I:

La ora 7 dimineata: cafea cu lapte sau un ceai cu lapte cu 2-3 bucati de zahar, 1-2 biscuiti, unt, miere sau marmelada.
La amiaza: o supa de legume sau de piureu de legume cu o lingura cu smantana; o friptura la gratar sau un peste rasol cu
garnitura de cartofi fierti sau piureu de cartofi si o salata verde cu untdelemn si lamaie; un sote de mazare sau mancaruri
indulcite cu putin zahar.
Paine fara sare, prajita, in cantitate pana la 100 de grame.
La ora 4 dupa amiaza: un ceai cu zahar si cu 1-2 biscuiti.

Seara la ora 7: piept de pui rece sau un ou cu zeama fara sare; o salata dupa sezon.
Compot, prajituri sau fructe.

Paine fara sare 100 grame in felii prajite.


De baut numai apa sau infuzii slabe, 200-300 grame la fiecare masa.
Meniul zilei tip II:

Dimineata: un ceai rusesc slab sau un ceai de cozi de cirese, taiat cu 2-3 linguri cu lapte si 1 -2 bucati de zahar. O felie de paine
fara sare, cu marmelada sau miere de albine. Fructele, in special struguri, cand e sezonul.
La pranz: o supa sau ciorba de cartofi sau de rosii, cartofi la cuptor cu unt proaspat si smantana, in momentul cand se servesc,
salata de conopida sau de sparanghel, sparanghel cu smantana, pilaf de post cu sos tomat, morco cu unt si zahar, fasole verde
sote.
Budinca cu gris sau orez, marmelada de mere sau de gutui, fructe proaspete. Paine nesarata.
La ora 4 dupa amiaza: o infuzie aromata, un ceai de matase de porumb sau de tei.
Seara la ora 7: o supa de cereale. Un sote de zarzavaturi, cu unt proaspat, o salata verde, de fasole, de sfecla, de varza rosie sau
de nete - dupa sezon -cu lamaie si putin untdelemn. Un compot sau 2-3 mere coapte cu zahar. Paine fara sare si fara lapte, 100
grame, de preferinta prajita. Infuzii aromatice.
Regim pentru cancerul gastric
Cancerul stomacului este o boala destul de frecventa ca sa motiveze prezenta acestui modul in lucrarea noastra despre
alimentatie.
Cresterea de celule fara masura ajunge sa creeze doua feluri de tulburari: unele de ordin local - tulburari datorate
prezentei tumorii la acel nivel, tulburari mecanice, cand tumora a atins dimensiuni mai mari. De cele mai multe ori
tulburarile acestea sunt datorate invaziei tesutului muscular de catre neoplazie.
O a doua categorie de tulburari sunt tulburarile de ordin general. Bolnai slabesc, se deshidrateaza, nu mai au pofta de
mancare, au greutate dupa masa mai ales daca au mancat in sila. Tulburarile acestea sunt datorate faptului ca secretia
gastrica este modificata.

De la data aparitiei primelor simptome si pana la silirea diagnosticului clinic si radiologie si Ea interventia chirurgicala,
trece o buna bucata de vreme. De multe ori acest diagnostic este tardiv, starea generala a bolnavului dene precara si
indidul nu mai poate suporta interventia chirurgicala, data fiind starea de slabiciune si de deshidratare in care se
gaseste.
Data fiind natura bolii, felul ei de a se manifesta si mai ales regiunea de localizare a neoplasmului, prescriptiile dietetice
vor varia de la bolnav sau chiar ia acelasi bolnav de la o zi la alta.
Regimul va trebui sa fie inainte de toate un regim lacto-ovo-vegetarian si totodata un regim bogat in fructe. Cand
bolnavul poate tolera si carnea, vom admite in mica masura carnea alba, mai ales si pestele alb, sub forma pe care o
prefera bolnavul. Carnea, data odata sau chiar de doua ori prin masina si apoi fripta la gratar sau putin prajita la tava,
va putea fi acceptata mai usor de bolnav, pentru ca nu-l va obosi mestecand-o.
Supele de carne, fara grasime, cu lamaie, precum si ciorbele acrisoare, vor fi preparate pentru acesti bolna de asa
maniera pentru ca prin aciditatea lor, sa le faca impresia ca !e deschid pofta de mancare. La acestea se va adauga putin
lapte, smantana si unul pana la doua galbenusuri de ou, pentru a le mari astfel valoarea alimentara. De multe ori
aceasta alimentatie lichida va fi singura alimentatie tolerata de cancerosii cu tulburari de stenoza sau spasm piloric. La
acestea va trebui sa adaugam unele deserturi usor de digerat, ca marmeladele, cremele, orezul cu lapte si mai ales
compoturile bine fierte.
Ca bautura, tinand seama si de gustul bolnavului, i se va permite putin n la masa, bere sau chiar sampanie. in ceaiuri i
se va putea permite si putin rom sau coniac, tot cu scopul de a excita putin secretia gastrica. Alcoolul, in aceste cazuri,
este administrat ca un medicament excito-secretor si are o influenta morala pe de o parte, asupra acestor bolna, carora
este omenesc sa le facem si cele din urma placeri.
Alimentatia lactata va avea avantajul ca va diminua durerile si varsaturile si, fiind o alimentatie lichida, va fi mai usor
acceptata de bolna. Odata cu laptele va trebui sa-i strecuram din cand in cand, supe si piureuri mai putin consistente,
lapte de pasare etc, si mai bun ca toate ar fi daca am putea obisnui bolnavul cu kefir.
Kefirul, datorita gustului lui deosebit, va putea fi sert ca run al doilea fel de mancare, dupa un pranz de lapte[obisnuit.

Regimul in cancerul de colon


Dieta in cancerul de colon in caz de diaree severa episodica presupune cateva zile regim bogat in lichide (pentru a le
inlocui pe cele pierdute prin diaree) la inceput cu 5-6 mese zilnic constand in:
apa plata (apa minerala baloneaza si irita colonul)
ceaiuri de menta neindulcite si reci sau caldute
supe de legume cu un galbenus de ou
supe cu orez si morcovi
sunca de pui slaba, tocata si fiarta in supe
branza telemea cu cheag
paine prajita
biscuiti simpli
banane bine coapte
mere coapte fara a se adauga zahar
sarea poate fi in cantitate normala daca nu exista si alte BOLI CARE IMPUN REGIM FARA SARE (boli cardiace,
hipertensiune, boli de rinichi, etc); in caz de dairee, in functie de rezultatele analizelor, se poate chiar indica un regim
cu mai multa sare, care se pierde prin scaune.
Regimul alimentar in cazurile fara diaree si cu o toleranta digestiva buna poate fi mult mai lax, in principiu format din:
Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate de porie de supe de zarzavaturi ngroate cu finoase ca: gri, orez, fulgi de ovz, tiei,
glute de gri;
Pine: pine alb veche de o zi.
Carne:
Carne slab de vac sau viel, preparat rasol. Rasol de gin sau de pui.
Perioare sau chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice.
Grtar preparat cu carne mai nti fiart i fript la cuptor fr coaj.
Mncruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umplui.
Pete :pete alb slab, rasol sau perioare de pete fierte la aburi.
Ou sub forma de
zdrene de albu n sup,
omlet dietetic numai din albu
albus cu zahr,
crem de albu cu lapte,
bezele.
glbenuul e permis numai o dat sau de dou ori pe sptmn n preparate.
Brnzeturi:
brnz de vaci,
telemea desrat (indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit),
urd,
ca slab nesrat i nefermentat
Finoase:
orez
gri
macaroane
tiei
fidea, foarte bine fiarta i limpezita n ap fierbinte, preparata mai ales sub form de budinci sau albu btut.
Mmlig moale, bine fiart
Zarzavat i legume:
Pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albu btut spum.
Cartofii se vor da de preferin fieri n coaj.
Mncruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice.
Toate legumele vor fi bine fierte i n cantiti moderate, de preferin servite cu garnitur lng rasol sau friptur
Salate diverse din:
sfecl coapt la cuptor i mrunit,
salat verde bine mrunit,
morcovi rai mrunt pe rztoare,
roii bine coapte, fr coji i smburi.
Sosuri:
preparate dietetic
fr grsime prjit
cu zeam de zarzavat
cu lapte,
cu verdeuri
cu suc de roii.
Sarea este permisa n cantitate moderat, daca nu exista alte contraindicatii mentionate anterior
Urmatoarele alimente sunt mai greu tolerate de unii pacienti, deci contraindicate sau administrate cu prudenta
bauturile gazoase chiar si apa gazoasa
condimentele, ceapa, usturoiul, ridichile
prajelile
dulciurile concentrate -dulceata, gem, marmelada, rahat, miere, halva, ciocolata, etc
rantasurile
afumaturile
conservele
tocaturile grase (ciorbele de perisoare de pasare in general sunt tolerate)
fructele si legumele crude si uneori si cele fierte
legumele uscate fasole, mazare, linte
fructe uscate- nuci alune, fistic, semintele uleioase-, prunele, perele
painea proaspata din faina integrala
mancarurile tip fast food
bauturile alcoolice
salatele cu otet, de rosii
maionezele
vinetele
icrele
ciocolata, cacao
Boli de nutritie
Tratamentul dietetic
Impreuna cu tratamentul medicamentos (substante orale hipoglicemiante si insulina), regimur reprezinta conditia esentiala o
mentinerii vietii diabeticului ct mai aproape de normal. Cteva principii generale:
- bolnavul trebuie sa-si cunoasca bine regimul, continutul n glucide pentru fiecare aliment n parte si sa-1 respecte scrupulos.
- bolnavul trebuie sa fie bine instruit asupra continutului glucidic al alimentelor. El trebuie sa cunoasca cele trei grupe mai
importante de alimente:
- alimente care nu contin glucide, sau care contin cantitati reduse, nct pot fi consumate fara restrictie.
- alimente bogate n glucide, care sunt interzise diabeticului.
- alimente cu glucide n cantitati moderate, care pot fi consumate, dar numai n cantitatile stabilite de medic si numai cu cntarul.
- cantitatea de glucide consumate zilnic, va fi ct mai apropiata de aceea a individului normal, tinndu-se seama de munca depusa,
vrsta si sex.
- ratia calorica va corespunde necesarului caloric al organismului, n raport cu vrsta, sexul, starile fiziologice si munca prestata.
- se vor exclude glucidele concentrate: zahar, produse zaharoase, fainoase etc.
- din alimentatie nu trebuie sa lipseasca proteinele animale cu mare valoare biologica (lapte, carne, brnzeturi, oua, peste), si lipidele
vegetale (uleiuri vegetale)
- pinea va fi mpartita pe felii si pe mese, ct mai exact.
- mesele se vor repartiza la ore ct mai precise (dimineata, ora 11, prnz, ora 17 si seara). Ultima masa va fi servita la ora 22, sub
forma unei mici gustari.
- din alimente sa nu lipseasca fibrele, deoarece celulozicele, din legume, fructe, cereale, chiar leguminoase uscate, scad glicemia si
previn cancerul de colon.
Prezentam alaturat foaia de regim pentru diabetic, utilizata de centrul antidiabetic si boli de nutritie - spitalul N. Paulescu, adaptata
unui caz.
Instructiuni speciale: Echivalente: 100 g pine = 250 g cartofi = 500 g fructe 100 g fructe = 50 g cartofi = 20 g pine = 250 g. lapte = 120 g morcovi
sau telina sau sfecla fierte.
Foaie de echivalenta
Continutul n zahar a 20 g pine este egal cu zaharul continut n cantitatile indicate din alimentele de mai jos. Deci n loc de 20 g de pine se poate
lua cantitatea indicata din alimentul corespunzator asa cum se vede pe lista urmatoare: 20 g pine = 15 g faina de gru 20 g pine - 15 g faina de
porumb 20 g pine = 86 g mamaliga 20 g pine = 18 g macaroane 20 g pine = 65 g macaroane fierte
Alimentele care pot fi consumate fara restrictie sunt: carnea, pestele de toate sorturile, sunca, brnzeturile fermentate, ouale, grasimile vegetale si
animale, legumele cu continut mic n glucide (castraveti, ridichi, varza acra, spanac, conopica, ciuperci, varza rosie etc). Importante sunt alimentele
care pot fi consumate numai cu cntarul: pinea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut mare glucidic, brnza de
vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate n glucide sunt numai cele de origine vegetala. Dintre cele de natura animala numai laptele si
produsele lactate. Dupa continutul lor n glucide, fructele si legumele se mpart n patru categorii:
- cu continut sub 5% glucide: legume (castraveti, ardei grasi, ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, vinete, ridichi, salata verde,
spanac, varza, bame), fructe (pepene galben si verde, nuci, grepfuri si lami). Acestea pot fi consumate fara restrictie, fara cntar.
- cu continut de 10% glucide: legume (ceapa, morcov, radacina de patrunjel, praz, te-lina), fructe (ciresi, capsuni, coacaze, mere cretesti sau
domnesti, portocale, fragi). Acestea trebuie cntarite.
- cu continut de 15% glucide: legume (mazare verde boabe, pastrnac), fructe (cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeura,
visini).
- cu continut de 20% glucide sunt: legume (usturoi, hrean, cartofi, leguminoase uscate cntarite fierte - fasole, mazare, linte), iar dintre fructe
(struguri, prune uscate, pere pergamute).
Sintetiznd, se consuma cu cntarul merele de orice fel, portocale, cirese, morcovi fierti si cartofi. Sunt strict interzise: strugurii, prunele, perele
pergamute, stafidele, curmalele si bananele.
Leguminoasele uscate se consuma fierte si numai dupa ce se arunca apa de fierbere. Dintre celelalte alimente cu continut glucidic mentionam:
- pinea contine 50% glucide
- pastele fainoase si derivatele de cereale, contin - cntarite fierte - circa 20% glucide si nefierte 70%, deoarece prin fierbere si mbibare cu apa si
maresc volumul de patru ori.
- mamaliguta pripita, contine njur de 12% glucide (100 g pine echivaleaza cu 400 g mamaliga).
- laptele dulce sau batut, iaurtul, brnza de vaci, contin n medie 4% glucide. Zaharul si produsele fainoase se interzic, deoarece cresc glicemia
prea repede. Pot fi
folosite numai n stari hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele cinci mese, depinde de modul de echilibrare al diabeticului (numai cu dieta
sau si cu tratament oral sau insu-linic). n primul caz se foloseste schema de alimentatie a normalului cu trei mese principale, n eventualitatea
tratamentului cu insulina exista doua posibilitati:
- daca se administreaza insulina romneasca, care se da n trei prize, insulina se va face naintea meselor bogate n glucide (dimineata, prnz si
seara).
- daca se foloseste insulina semilenta sau lenta, care se administreaza n doua prize (dimineata si seara), sau ntr-o singura priza, glucidele se
repartizeaza relativ egal, adica n cele trei mese principale si 2 - 3 gustari, cu preponderenta mesei de dimineata si de prnz. Ultima masa va fi
luata ct mai trziu seara si prima ct mai devreme dimineata.
Repartitia glucidelor pe procente este similara adultului normal (15% dimineata, 10% la orele 11, 35 - 40% la prnz, 10% la orele 17, 20 - 25%
seara si 10% la orele 22). n ceea ce priveste continutul n glucide, se recomanda copilului pna la 15 - 16 ani, sa primeasca 50% glucide, 20%
proteine si 25 - 30% lipide. Pentru adult se recomanda 45 -50% glucide, 15 - 20% proteine si 30 - 35% lipide.
Se prefera diete mai bogate n glucide. n ce priveste reactia calorica, daca diabeticul nu este obez, va primi aceeasi ratie ca si individul normal,
pentru vrsta, sex, munca si stare fiziologica. Pentru evitarea monotoniei regimului se poate recurge la unele nlocuiri, echivalente din punct de
vedere glucidic (vezi, foaia pentru regim). Cntarul este necesar pna cnd bolnavul evalueaza singur ct mai corect continutul glucidic al
alimentelor. Este greu de prevazut rapiditatea resorbtiei glucidelor, dar aceasta depinde si de cantitatea de proteine si de lipide ingerabile. De
aceea ratia calorica trebuie sa fie echilibrata, sa nu lipseasca niciodata alimentele bogate n fibre, iar mpartirea pinii pe felii, trebuie facuta ct
mai exact. Daca diabeticul este si obez, se vor reduce pinea si fainoasele ct mai mult posibil, dar nu si grasimile vegetale. Pentru obezi mai sunt
necesare: controlul aportului caloric, regim strict daca este necesar, aport mare de fibre si mese regulate. Slabirea n greutate nu este permisa
bolnavului fara indicatia medicului.
n ce priveste modul de preparare a alimentelor se recomanda urmatoarele:
- nu se va folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase; ndulcirea se va face; numai cu zaharina si ciclamat de sodiu.
- prepararea sosului se va face pe ct posibil fara faina.
- pinea prajita va fi cntarita nainte de prajire (prin deshidratare cresc glucidele).
- pastele fainoase n stare cruda, contin mai multe glucide (75 - 80%). Prin fierbere se mbiba cu apa si-si maresc volumul de patru ori.
- se prefera consumul alimentelor sub forma de sufleuri, soteuri, budinci.
- legumele cu 5% glucide vor fi ct mai mult folosite.
- proteinele animale sunt obligatorii n regim.
- prajirea este contraindicata, se recomanda fierberea si coacerea.
Pentru stabilirea ratiei calorice si a necesarului de glucide, lipide si proteine, se va consulta tabelul de la sfrsitul capitolului "Notiuni de
alimentatie si dietetica".

S-ar putea să vă placă și