BOLILE CARDIOVASCULARE

Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange.

Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel mondial

 in anul 2005 au cauzat decesul a 17.5 milioane de oameni

in Romania fiecare al cincilea om moare anual prin boli

cardiovasculare (la fiecare 10 minute, se inregistreaza un
deces )
Factorii de risc care duc la aparitia bolilor cardiovasculare
 A. In legatura cu stilul de viata

1.Fumatul

riscul de a suferi de BCV este de

2-4 ori mai frecvent decat la un nefumator

nicotina intensifica activitatea inimii,

facand sa creasca frecventa batailor
inimii si tensiunea arteriala.

riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care

se intrerupe fumatul, si este egal cu cel al nefumatorilor la
circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.
2.Alimentatia

trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea

prevenirii obezitatii si a dislipidemiei

se evita: grasimile animale (unt, slanina, untura, carne

grasa, mezeluri), smantana, frisca, branzeturile grase,
maioneza, oua, cartofi prajiti, prajituri, ciocolata, sucuri
indulcite cu zahar, excesul de sare

se prefera consumul de legume proaspete sau fierte, carne

de pasare, peste slab, branza de vaci, iaurturi, fructe
proaspete.
3.Sedentarismul

este factor de risc specifici vietii moderne

poate fi combatut printr-o activitate fizica

regulata, care antreneaza tot organismul

=>

se previn bolile de inima

se mentine o tensiune arteriala normala
arderile din organism sunt accelerate
reduce stresul
restabileste echilibrul fizic al intregului organism.

se previne si obezitatea
4. Consumul excesiv de alcool

creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si

boala cerebrovasculara, precum si prevalenta HTA

efecte secundare: boli hepatice si pancreatice, ulcerul

gastroduodenal, neuropatiile periferice

un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi),

mai ales de vin rosu, are un efect protector
in ateroscleroza, deci nu este proscris
5.Consumul excesiv de cafea

in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce

cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia
tulburarilor de ritm cardiac.
6.Stressul

prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de

oboseala

cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace

in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a

unui accident vascular cerebral.
 1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL AVC

Presupune ntreruperea brusc a aportului sanguin ntr-o

anumit regiune a creierului

=>

leziune permanent a creierului

Cauze:

un vas de snge din creier se poate rupe brusc >

hemoragie cerebral

un cheag de snge provenit din alt parte a corpului, de

regul de la nivelul inimii, poate cltori pn la un vas
sanguin din creier, pe care l obstrueaz, ceea ce duce la
lezarea respectivei poriuni a creierului (embolie cerebral).

cea mai frecvent cauz de accident vascular cerebral este

reprezentat de tromboza cerebral: un cheag de snge ia
natere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care l
blocheaz.

Sunt evenimente brutale, care se petrec n decurs de cteva

secunde sau minute, fiind numite uneori atacuri cerebrale,
prin analogie cu atacul de cord.
Recunoasterea AVC: coerenta unor actiuni:
Evitarea AVC:

renunarea la fumat

reducerea greutii corporale

practicarea regulat de exerciii fizice

 2. ANGINA PECTORAL

Angina pectoral este un tip de durere toracic,

determinat de aportul insuficient de snge la nivelul
muchiului cardiac.

Survine datorit unor probleme de irigare sangvin la nivelul

muchiului cardiac si nu conduce la lezarea muschiului
cardiac.

Este resimit de regul ca o presiune sau o greutate n piept i

care frecvent (dar nu ntotdeauna), iradiaz i pe braul stng
sau, mai rar, pe braul drept.
Pentru a-i ndeplini rolul de pomp, n fiecare secund, zi i
noapte, muchiul cardiac necesit un aport continuu de
oxigen i substane nutritive. Acesta este asigurat de
arterele coronare, vase de snge aflate pe suprafaa inimii
care hrnesc muchiul cardiac.

numeroase persoane au arterele coronare parial blocate de

ateroscleroz (depunerea de material
grsos n perete) sau rigide

aportul de snge poate fi suficient

pentru hrnirea muchiului cardiac n
repaus
 3. HIPERTENSIUNEA ARTERIAL

Prin tensiune arterial se nelege presiunea exercitat de

snge asupra pereilor arterelor vasele cu perei groi care
transport sngele de la inim ctre periferie.
Presiunea din artere depinde de puterea cu care inima
pompeaz sngele si reflecta presiunea din inim, scznd
i crescnd n fiecare secund, odat cu btile inimii.

Ea depinde i de starea vaselor de snge, nu numai de

activitatea inimii.

Tensiunea arterial se msoar n mmHg

Verificarea tensiunii arteriale n mod regulat (adultii minim:
odat pe an sau o dat la doi ani)
 4. INFARCTUL DE MIOCARD

Infarctul de miocard sau atacul de cord este suferina

muchiului cardiac determinat de blocarea fluxului de
snge.

Denumirea medical se explic astfel: mio nseamn

muchi, cardiac se refer la inim, iar infarct nseamn
moartea esutului datorat lipsei de snge.
Simptome:

transpiratie, greata

anxietate

dureri in piept care radiaza

la nivelul bratelor, maxilarelor sau
gatului
 5. ARTERIOSCLEROZA

Apare prin acumularea de lipide (grasimi) in peretele arterelor,

care produc ingustarea acestora.

Cand vasul de sange este obstruat in proportie de 70-75%,

apare un deficit de oxigen la nivelul tesuturilor.

Daca o placa de aterom se rupe, la nivelul ei se formeaza un

cheag care poate opri complet fluxul sangvin prin vas, iar
tesutul irigat moare prin lipsa de oxigen.