PROPRIETATI FIZICE ALE

SOLULUI
Structura
Textura
Culoare
Umiditate
Coeficient de higroscopicitate
Densitate aparenta
Densitate (greutatea specifica)
Porozitate

PROPRIETATI CHIMICE ALE SOLURILOR

Aciditatea solului: pH-ul (a.actuala, a.potentiala, a.de schimb, a.hidrolitica)
Carbonatii din sol
Suma cationilor bazici de
Capacitatea de schimb cationic
Grad de saturatie in baze:
Cantitatea de humus
Continutul in azot total
Saruri solubile
Continut de fosfor
 STRUCTURA
SOLULUI

Structura solului
modul de grupare a particulelor elementare in
agregate de diferite forme si marimi (care se
desfac usor daca solul este supus unei actiuni
mecanice).
Se refera la doua componnte:
modul de dispunere spatiala a particulelor elementare a solului

natura si intensitatea legaturilor care exista intre ele.

Importanta
 Structura solului - Clasificare

- Mai multe sisteme de clasificare a structurii:

- dupa forma si marimea elementelor structurale,
- tipul de structura, marimea elementelor structurale, gradul de dezvoltare al
structurii. (si in tara noastra)
- tipurile de structura se determina in teren prin caracterizarea morfologica a
profilului de sol.
 Structura solului - Clasificare
Dupa forma si aranjamentul elementelor structurale, in masa
solului se deosebesc urmatoarele tipuri:
Structura glomerulara dispunerea particulelor de sol in
agregate aproximativ sferice, poroase, cu suprafete curbate
(concavitati si convexitati). E caracteristica solurilor cu orizont Am
bogat in humus de tip mull calcic si cu activitate intensa a
mezofaunei (cernoziomuri, etc.)
Structura poliedrica angulara - agregate cu dimensiuni
aproximativ egale pe cele 3 axe, cu fete neregulate plane,
delimitate de muchii evidente,a sezate indesat, ceea ce da un
aspect colturos. Se intalneste in orizonturile Bt ale solurilor brune
argiloiliviale.
Structura poliedrica subangulara similara cu cea poliedrica
subangulara, insa elementele structurale prezinta muchii mai
tesite, sterse si suprafete neregulate. Aici se incadreaza
orizonturile Bv ale solurilor brune eu-mezobazice si cernoziomurilor
cambice.
Structura prismatica alcatuita din agregate alungite, orientate
vertical, cu fete plane si muchii ascutite, capetele prismelor
nerotunjite. Sunt caracteristice orizonturilor Bt ale solurilor brune
luvice, luvisolurilor albice.
Structura columnoid-prismatica asemanatoare celei
prismatice, dar muchiile sunt rotunjite
Structura columnara asemanatoare celei prismatice, dar
capetele agregatelor structurale sunt rotunjite. Este caracteristica
orizontului Btna, orizont genetic al soloneturilor
Structura foioasa, sistoasa sau lamelara constituita din
agregate sub forma de placi sau lamele, fragmente orientate
orizontal. Este specifica atat solurilor tasate, cat si orizonturilor El
si Ea caracteristice solurilor luvice.
Structura solului
Clasificare
 Structura solului - Clasificare
In functie de marimea elementelor structurale s-au stabilit 5 clase de
structura: foarte fina sau foarte mica, mica, medie, mare si foarte mare

Dimensiuni in functie de tipul de structura (mm)

Simbolul Denumirea glomerulara, poliedrica prismatica,

grauntoasa columnara
sau foioasa sau
columnoida
nu sol nestructurat <1 <5 <10

fi Foarte mica sau 1-2 5-10 10-20

foarte fina

mi Mica 3-5 11-20 21-50

me Medie 6-10 21-50 51-100
ma Mare >10 >50 >101
fa Foarte mare
 Structura solului - Clasificare

Dupa gradul de dezvoltare al structurii exista cinci grade de dezvoltare a

elementelor structurale: nestructurat, slab structurat, moderat dezvoltat,
bine dezvoltat si structura distrusa prin cultivare.
Simbolul Denumirea Criterii
ns Nestructurat Nu se observa agregate structurate in
peretele profilului de sol; materialul de sol
este masiv daca prezinta coeziune si
monogranular daca este necoeziv
sd Slab dezvoltat La sfaramare, mai putin de 25% din masa
solului este opranizata in agregate
structurale intregi: elementele structurale
sunt greu observabile in sita
md Moderat dezvoltat 25-75% din masa solului este organizata in
agregate usor observabile in solul deranjat,
greu observabile in solul aflat in asezarea
naturala, moderat stabile.
bd Bine dezvoltat >75% din masa solului este organizata in
agregate structurale stabile, vizibile in solul
nederanjat si aderente unele la altele si care
se separa usor in solul deranjat
dj Structura distrusa sau Agregatele structurale sunt distruse in cea
deranjata prin cultivare mai mare parte prin lucrarile agricole.
 TEXTURA
Textura sau alcatuirea granulometrica continutul procentual al
diferitelor fratiuni granulometrice (argila, praf, nisip) care intra in
alcatuirea solului

Scheletul solului: > 2mm (de la aceasta dimensiune mterialul nu mai

prezinta capacitate de retinere a apei, iar permebilitatea pentru apa
si aer e foarte mare)
Argila: < 0,002 mm
Praf: = 0,002-0,02 mm
Nisip: = 0,02 2 mm
 TEXTURA
In Romania: 3 grupe de clase texturale, 6 clase si 23 de subclase

Grupa de clase a texturilor grosiere (soluri usoare)

Clasa Nisip 3 subclase
Clasa Nisip lutos - 3 sublase in functie de ponderea celor 3 fractiuni granulometrice si raportul nisip
fin/nisip grosier

Grupa de clase a texturilor mijlocii (soluri mijlocii)

Clasa Lut nisipos 5 subclase
Clasa Lut - 5 subclase

Grupa de clase a texturilor fine (soluri grele si reci)

Clasa Lut argilos 3 subclase
Clasa argila - 4 subclase

Stabilirea grupei de calse texturale , clasei texturale si subcalsei se poate

face prin folosirea diagramei texturale
TEXTURA
TEXTURA
TEXTURA
Culoarea solurilor
alba, bruna, cenusie, galbena, rosie albastruie, verzuie
Determinata de: culoarea initiala a rocii parentale, caracterul procesului de
solificare (procese pedogenetice dominante), natura si cantitatea subtantelor
humice acumulate in sol.
poate fi un criteriu pentru cunoasterea solurilor si pentru clasificarea lor: sol
balan, sol brun-galbui, sol cenusiu, sol castaniu, sol brun, sol brun roscat, sol
negru, etc...
pe profil culori diferite ce exprima compozitia si procesele pedogenetice:
bioacumulare neagra; gleizare vinetie, etc
culoarea si nuantele sunt influentate de starea de umezire, cele umede fiind
mai inchise la culoare decat cele uscate.

culoarea este datorata compusilor organici si minerali:

humusul: culoarea neagra (la cernoziomuri), bruna (unele soluri de padure), brun-
roscata (unele podzoluri)
Argila, CaCO3, silicea hidratata, sarurile solubile, hidroxidul de aluminiu: alba,
albicioasa, alba-cenusie
oxizi si hidroxizi de Fe: rosie, ruginie, galbeni (in functie de gradul lor de hidratare)
oxizi si hidroxizi de mangan: neagra, bruna
compusi redusi de fier: vinetie, vinetie-albastruie, vrde-albastruie, negru albastrui
 Culoarea solurilor
ATLASUL DE CULORI CU SISTEMUL MUNSELL, cu planse standard
= sistem de evaluarea a culorii bazat pe trei atribute: nuanta, valoarea si
croma
NUANTA = exprima culoarea dominanta spectrala.
5 culori de baza: ROSU (red=R), GALBEN (yellow=Y), VERDE (green=G),
ALBASTRU (blue=B), VIOLET (purple=P)
5 culori intermediare: Galben-Rosu (YR); Verde-Galben (GY); Albastru-Verde
(BG); Violet-Albastru (PB); Rosu-Violet (RP)
Fiecare din cele 10 domenii de nuante este gradata de la 0-10 (din 2,5 in 2,5),
acestea exprimand intensitatea culorii, care este cu atat mai mare cu cat
valoarea gradatiei este mai mica.
Acestea se noteaza inaintea initialelor corepsunzatoare culorii de baza (Ex: 5YR,
10YR).
Toate culorile ce apartin unei nuante se gasesc transpuse pe tablita (care are
notat in coltul din dreapta sus simbolul nuantei).
VALOAREA = gradul de stralucire (luminozitate) a culorii, adica aceeasi nuanta poate
fi mai deschisa sau mai inchisa.
se gaseste pe scara verticala si se noteaza de la 1-8 situate deasupra liniei de
fractie (ex: 2/ , 5/ )
Culorile neutrale (negru-cenusiu-alb) se noteaza cu N. Negru=0, alb (teoretic)
pur = 10
Culorile inchise <5, culorile deschise >5
CROMA = se refera la puritatea sau gradul de saturare a culorii respective
reprezentata pe scara orizontala
se noteaza cu cifre de la 0-8 sub linia de fractie ( /2, /5)
etalonul 2/1 tinde spre negru, etalonul 81 tinde spre alb, 5/8 tinde spre culoarea
de baza.
notarea se face codificat 7,5YR 5/6; 10YR 7/3
Culoarea solurilor