13 Angina Pectorala

EVALUAREA PACIENTULUI
CU BOALA CARDIACA
ISCHEMICA.
ANGINA STABILA
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Plan de discutie
1. Delimitare termeni forme de angina
pectorala
2. Baze fiziopatologice in evaluarea
pacientului cu AP
3. Clinica
4. Investigatii
De diagnostic
De stratificare a riscului
5. Tratamentul anginei stabile

DEFINITII
Boala cardiaca ischemica (BCI)
Angina pectorala
Stabila (de efort)
Instabila
Sindroame coronariene acute
Cu supradenivelare de ST (IMA transmural)
Fara supradenivelare de ST
Angina instabila
IMA non-Q

Boala cardiaca ischemica
DEFINITIE:
Tulburare miocardica datorata unui dezechilibru

intre fluxul sangvin coronarian (OFERTA ) si
necesitatile miocardice (CERERE ).

Etiologia anginei pectorale
Afectarea arterelor coronare mari
ATEROSCLEROZA (95%)
Coronarita luetica, colagenoze
Anomalii congenitale coronariene (anomalii de origine,
fistule)
Embolii de coronare (endocardita infectioasa)
Angina microvasculara (DZ, vasculite)
Dezechilibru flux - necesar de oxigen

HVS, Stenoza aortica
Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
Angina pectorala este provocata de
stenoze coronariene de >75% care arata
astfel:

Factori Factori
neurali umorali
Cauze
extrinseci
Control Balana
metabolic
aport/MVO2
rezistena Autoreglare
coronar
presiune arterial
diastolic
Durata Presiunea presiune diastolic
diastolei de perfuzie i-ventricular
flux presiune
i-ventricular
coronarian
capacitate AV volum
transport O2 ventricular
tensiune
parietal
ofert cerere sistolic
contractilitate
Cascada ischemic
Alterarea metabolismului
local
Alterarea funciei diastolice
Alterarea funciei sistolice

Indice
ischemic
Modificri ECG
Angor
Durata efortului
Tulburari metabolice
A) Metabolism aerob metabolism anaerob:
productie mai mare de:
- Lactat
- H+
- Acidoza
B) necesarul energetic al miocitului consum

crescut de CK +ATP
productia de ADP+AMP adenozina inozina

hipoxantina

Adenozina -Stimulare receptori miocitari
Hipoxantina
Inozina
- Perturbari ale pompelor de protoni
Bradikinina
Angiotensina II
Opioizi
Acumulare Acumulare intracelulara
intracelulara de Ca de Na + exod de K
A. Edem al miocitului cu supraincarcare de Ca

Modificari de relaxare si contractie
B. Modificari ale potentialului de membrana
- modificari ale fazei terminale
- aritmii
Angina stabila
Stenoze critice (>70%) din lumenul arterei
Placa este stabila
Angina instabila
Stenoza poate sa nu fie critica
Placa este instabila = sindrom coronarian
acut
Substrat patogenic: ruptura sau fisura placii
de aterom cu tromboza consecutiva

Sindromul X coronarian
Definitie: prezenta ischemiei la ECG de repaus
sau la probe de stress, cu coronare epicardice
normale angiografic
In absenta diabetului zaharat!
Mai frecvent la femei tinere

Boala microvasculara?
Legata de rec. estrogenici
Prognostic vital excelent

EXAMEN CLINIC IN ANGINA
PECTORALA
ANAMNEZA
EXAMENUL OBIECTIV

DUREREA
Localizare
Iradiere
Caractere
Durata si intensitate
Conditii de aparitie
Conditii de disparitie
Echivalente ale durerii

ANGINA STABILA
Durerea apare sporadic, tranzitor,
precipitata de efort sau alte situatii care
cresc consumul miocardic de oxigen
Durerea dureaza mai putin de 15
minute si cedeaza la 1-2 minute dupa
administrarea de nitroglicerina, sau
spontan prin repaus

ANGINA INSTABILA
Angina de repaus/ de decubit

Angina nocturna
Angina de efort agravata/ crescendo
Angina de novo
Angina precoce post-infarct
Angina Prinzmetal/ varianta

EXAMEN OBIECTIV
Frecvent negativ in afara crizelor
Inspectie
Semne ale factorilor de risc asociati
Claudicatie intermitenta
Palpare si percutie
Artere periferice ingrosate
Marirea ariei matitatii cardiace
Auscultatie
Sufluri arteriale
EXAMEN OBIECTIV
In timpul atacului pot aparea
Usoara tahicardie
Usoara crestere sau scadere a TA
Miscari paradoxale ale apexului
Murmur mezo sau telesistolic datorat posibilei
disfunctii a muschilor papilari in urma ischemiei
IVS sau IM tranzitorii

Consecintele ischemiei
miocardice
Miocard hibernant
Miocard siderat
Fenomenul de no-reflow

Miocard hibernant
Hipofunctie miocardica aparuta ca urmare a reducerii
cronice a fluxului coronar in teritoriul respectiv
Este reversibila/partial reversibila in momentul in care
relatia oferta-cerere de O2 se modifica favorabil
Procesul de recuperare este de obicei lung (sapt.-luni
- ani) si apare dupa revascularizare!
Apare in :
AP stabila
AI
cardiomiopatie ischemica

MIOCARDUL HIBERNANT
Definitie-surogat:
Miocardul hibernant este miocardul viabil
disfunctional la nivelul caruia rezerva de
flux coronarian alterata duce la ischemie
inductibila.
Underwood SR, Bax JJ, vom Dahl J et al, Eur Heart J 2004;25:815-836
Study Group of the European Society of Cardiology

Ameliorarea functiei sistolice dupa
revascularizare
Rahimtoola SH, 1981

Miocard siderat
Disfunctie ventriculara tranzitorie post-
ischemica , in absenta unor modificari
morfopatologice ireversibile, cu flux
coronarian normal.
Apare imediat dupa un episod ischemic,
dupa angioplastie coronara, IMA incipiente
intrerupte printr-o tromboliza eficienta
Se recupereaza spontan in timp scurt (zile,
cel mult saptamani)

Fenomenul de no-reflow
(lipsa de flux anterograd)
Se descrie coronarografic si consta
in lipsa fluxului distal de obstructie,
desi s-a realizat o permeabilizare
eficienta a vasului (angioplastie).
Mecanism probabil: disfunctia

microcirculatiei intramiocardice

Sindroame coronariene acute
(SCA)
Fara supradenivelare Cu supradenivelare

de ST de ST
NSTEMI
Angina instabila Infarctul miocardic

IMA IMA-Q
non-Q
Forme clinice
Dureroase: Nedureroase:
Acute: tulburari de ritm si de
AI conducere
IMA MSC
Cronice: ischemie silentioasa
Angina pectorala IC ischemica/ CMD
stabila ischemica
IM ischemica

TIPURI DE ANGINA
Clasificarea canadiana CCS (corespunde claselor
NYHA)
Clasa I: angina pectorala la efort intens, rapid,
prelungit
Clasa II: angina la efort mediu, care limiteaza
usor activitatea pacientului
Clasa III: angina la activitati uzuale, eforturi mici
Clasa IV: angina pectorala in repaus

TIPURI DE ANGINA
Clasificarea Braunwald (numai pentru

angina instabila)
Clasa I: angina de efort severa, crescendo
sau de novo
Clasa II: angina de repaus subacuta, cu
lipsa durerii in ultimele 48 de ore
Clasa III: angina de repaus acuta, cu
durere in ultimele 48 de ore
Clasa IV: angina precoce postinfarct
Angina instabil
(Braunwald)
Circumstane clinice
B C
A
Apare la mai
Apare datorit unor Apare n absena
puin de 2
condiii condiiilor
Severitate sptmni de la
extracardiace ce extracardiace
IMA
accentueaz
ischemia
I
De novo/agravat IA IB IC
(fr dureri de repaus)
II
De repaus dar nu i n IIA IIB IIC
ultimele 48 ore
III
De repaus n ultimele 48
de ore
IIIA IIIB IIIC

INVESTIGATII PARACLINICE
ECG (in repaus, in durere, de efort, Holter)
Metode imagistice
Explorari imagistice non-invazive:
Ecocardiografie
Scintigrama de perfuzie miocardica (SPECT MPI)
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
EBCT
RMN
Explorari invazive
Coronarografie
Probe de laborator
Radiografie toracica

ECG DE REPAUS
Normal in aproximativ 50% din cazuri
Modificari specifice
Unda T pozitiva sau negativa, ascutita si
simetrica
Segment ST supra sau subdenivelat cu mai mult
de 1mm in minim doua derivatii contigue
ST supradenivelat cu concavitatea in sus, cu
inglobarea undei T
Sechele de infarct
Modificari nespecifice
BRS sau BRD major sau minor
HVS cu modificari de faza terminala
Unda T aplatizata
ECG DE EFORT
Testul poate fi
Maximal (frecventa cardiaca tinta 220-varsta)
Submaximal (frecventa cardiaca tinta 85% din cea
maximala)
Se monitorizeaza
Simptomele (durerea anginoasa)
Tensiunea arteriala (! la tensiuni < 150mmHg)
ECG inainte, in timpul si dupa efort

ECG DE EFORT
CONTRAINDICATII
BRS major (nu permite interpretarea ECG)
HTA cu valori mari, necontrolate
IVS manifesta
Angina pectorala instabila (activa)
Boli pulmonare obstructive
Arteriopatie obliteranta importanta cu
claudicatie intermitenta

ECG DE EFORT
Oprirea testului de efort:
atingerea frecventei tinta
durere anginoasa tipica sau atipica
hipotensiune arteriala (! <80 mmHg)
hipertensiune arteriala (! >250 mmHg)
modificari de ST semnificative specifice
aritmii cardiace semnificative
BAV sau blocuri intraventriculare nou aparute
semne de IVS sau insuficienta circulatorie periferica
cererea expresa a pacientului

ECG DE EFORT
Modificari caracteristice
Subdenivelare ST > 1mm si mai lunga de
0.08 s, orizontala sau descendenta (unda
patrata sau platou)
Modificari necaracteristice
ST ascendent sau intermediar
Anomalii de unda T
Tulburari de conducere
Aritmii ventriculare
Subdenivelare punct J cu ST ascendent
Covor rulant
protocol Bruce

ECG DE EFORT
Frecvent fals pozitiv la
Femei in premenopauza, fara factori de risc
Medicamente cardioactive (digitala, chinidina)
Tulburari de conducere intraventriculare
Anomalii de ST si T prezente in repaus
Hipertrofie miocardica
Niveluri anormale de K in sange
Frecvent fals negativ in cazul implicarii
arterei coronare circumflexe

ECOCARDIOGRAFIE
Efectuata in repaus sau in conditii de stress
Importanta pentru evidentierea eventualelor
tulburari de cinetica determinate de ischemie
Provocarea se poate face cu
Dipiridamol fenomen de furt
Dobutamina produce tahicardie
Variante invazive
Ecocardiografie intracoronariana (IVUS)

ECOTRANSPARENTA
PREDOMINA
CONTINUT LIPIDIC
ECOOPACITATE
PREDOMINA
CONTINUT FIBROS
A = CORONARA
INDEMNA
B = CORONARA
ATEROSCLEROTICA

EXPLORARI IZOTOPICE
Scintigrama de perfuzie de stress (SPECT
MPI)
se folosesc Tl201 sau Tc99m
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

N13, Rb82, O15 pentru fluxul sangvin
F18-deoxiglucoza, C11-palmitat, C11-acetat
pentru metabolism

SPECT MPI cu Thaliu 201

TOMOGRAFIE CU EMISIE DE POZITRONI (PET)

RMN cardiac
Fara contrast Hiperaccentuare cu Gd

EBCT (electrom beam computed tomography)

SCORUL DE CALCIU CORONAR

CORONAROGRAFIA
Metoda invaziva de cateterism cardiac selectiv
Da informatii doar anatomice, nu si functionale
Indicatii
AP tipica din anamneza sau ECG de repaus
ECG de efort sau Holter pozitiv
Echo sau Explorari radioizotopice sugestive pentru
ischemie (chiar cu ECG de efort neconcludent)
Pacienti internati frecvent cu suspiciune de IMA dar
fara diagnostic sigur
Candidati la chirurgie cardiaca (inclusiv valvularii)

Stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica cu
angina pentru determinarea cauzei anginei

PROBE DE LABORATOR
Enzime de necroza miocardica (CK,

CKMB, TGO/TGP, LDH)
Biochimie - glucoza, lipide (colesterolul total,

LDL, HDL), creatinina, hematocrit

MARKERI BIOLOGICI DE PROGNOSTIC
IN ANGINA INSTABILA
Troponinele cardiace T si I
PCR, hsPCR
Mioglobina
Fibrinogenul
BNP, NT pro-BNP
Alti markeri inflamatori ca Il-6, PLA2,
MPO, amiloidul seric A, PAPP-A

RADIOGRAFIE TORACICA
Marire cardiaca
Anevrism ventricular
Semne de insuficienta cardiaca
Dilatare cardiaca
Staza pulmonara
Accentuare desen pulmonar
Dilatarea vaselor
Cresterea presiunii capilare (edem interstitial pana la
EPA)
Revarsate pleurale
Diagnostic diferential
Afectiuni digestive Afectiuni respiratorii
Esofagiene Pleurita
Gastroduodenale Mediastinite
Colica biliara, colecistita Pneumotorax
Pancreatita TEP
Conditii psihogene Afectiuni CV

Stare anxioasa Stenoza aortica
Nevroze obsesive Cardiomiopatie hipertrofica
Hiperventilatie Anevrism aortic
Atacuri de panica Sindromul X-coronarian

TRATAMENTUL ANGINEI
PECTORALE

Recomandarile Societatii Europene de
Cardiologie
Realizarea profilului patologic al pacientului:
1.Reanalizarea anamnezei pacientului.
2.Stabilirea factorilor de risc care trebuiesc indepartati

pentru evitarea complicatiilor ATS
3.Stabilirea afectiunilor ce pot agrava ischemia:

3.a afectiuni cu caracter sistemic :
anemia, tirotoxicoza, insuficienta renala si infectiile.
3.b afectiuni cardiace:
HTA, insuficienta cardiaca, boli valvulare si aritmii
Recomandarile Societatii Europene de
Cardiologie
Realizarea profilului patologic al pacientului:
4.Ce particularitati ale pacientului trebuiesc luate in
consideratie cand alegem tratamentul?
ulcerul si hemoragiile GI sunt CI relative pentru adm de aspirina
IVS sau DZID fac problematica utilizarea betablocantilor
bradicardia sinusala marcata si intarzierea conducerii AV face
problematica folosirea betablocantelor si a anumitor blocante de
canal de Ca cu efect cronotrop
5.Stabilirea patternului de angina care trebuie tratat

(deficit de O2/stress cu vasoconstrictie/angina
nocturna)

Obiectivele tratamentului
scaderea mortalitatii
prevenirea complicatiilor
cresterea calitatii si duratei vietii
prin:
Trat. factorilor de risc ai aterosclerozei

ameliorarea ischemiei
Preventia trombozei pe placa de aterom
Revascularizare pentru preventia IM/IC
ischemice

Tratamentul factorilor de risc
interzis fumatul
TA <135/85 mmHg
COL total <200mg/dl
LDL<70mg/dl
HDL >35mg/dl la sex M
>42mg/dl la sex F
TG <200mg/dl
GLICEMIE<115mg/dl

MASURI GENERALE
1.Identificarea si tratarea factorilor de risc:
incetarea obligatorie a fumatului
tratarea DZ si a HTA
ameliorarea dezechilibrelor lipidice
2.Corectarea factorilor agravanti:
obezitate importanta
insuficienta circulatorie congestiva
anemie
hipertiroidism
3.Incurajarea si educarea pacientului

Tratamentul farmacologic:
Medicatie antiischemica: asigura
evitarea dezechilibrului intre cererea
si oferta de O2 la nivelul miocardului
Medicatie patogenica: are efect

antiagregant si anticoagulant

Medicatia antiischemica:
Cuprinde 3 clase de medicamente cu

actiuni diferite:
1. Nitrati
2. -blocante
3. Blocante de Ca++

Nitratii
Sunt coronarodilatatoare atat pe vasele
sanatoase cat si pe cele aterosclerotice
Scad presarcina prin venodilatatie
periferica
Amelioreaza perfuzia subendocardica in
miocardul hipertrofiat
Stimuleaza dezvoltarea circulatiei
colaterale

Agenti cu durata de actiune
scurta
NTG sublingual 5 mg./cp. la nevoie
NTG aerosol 0.4 mg. la nevoie

(o inhalatie)
ISDN sublingual 5-20 mg./cp. la nevoie

Agenti cu actiune prelungita
ISDN oral 2.5,10 mg./cp. 2.510 mg./ zi
ISDN actiune prelungita 20,40,60 mg./cp. O data dim. apoi dupa 7

h / 1 cp.
De 4 ori pe zi, cu un
NTG unguent 2 % 0.5-2 mg. iterval de 7-10 h fara
nitrat
Nitro-Mack (retard) 5 mg./cp. 515mg./ zi
NTG plasturi 0.1-0.4 mg./h Se aplica dim., se

tegumentari indeparteaza seara
ISMO 20-40-60 mg./cp. O data dim. Apoi dupa

(Mono-Mack, Olicard) 7 h / 1cp.

-blocantele
Constituie prima linie de tratament in AP de
efort stabila; toate au proprietati
antianginoase
Agentii 1-selectivi agraveaza mai putin
bolile respiratorii sau vasculare periferice
Doza trebuie stabilita a. i. AV de repaus sa
fie 50-60 b/min

Agenti neselectivi
NEBIVOLOL (! Cu NO) 5-10 mg./cp.
PINDOLOL * 5-30 mg./cp.

20120mg./ zi
PROPRANOLOL 20-60 mg./cp.
80240mg./zi
PROPRANOLOL cu 80-160 mg./cp.
actiune prelungita 80160mg./ zi
TIMOLOL 5-15 mg./cp.
10 30 mg. /zi
* Are si act. agonista
Agenti 1-selectivi
ACEBUTOLOL* 200-600mg./cp.
4001200mg/zi
ATENOLOL 25-100 mg./cp.
100400mg/zi
BETAXOLOL 10-20 mg./cp.
40 80mg/zi
METOPROLOL 25-100 mg./cp.
100 200mg/zi
METOPROLOL cu 50-100 mg./cp.
actiune prelungita 200400mg/zi
* Are si act. -agonista Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Contraindicatii:
! Angina vasospastica (agraveaza spasmul coronarian)
ICC
BAV
Bronhospasm
Diabet fragil
Efecte secundare:
Fatigabilitate
Bronhospasm
Deprimarea fct. VS
Impotenta
Depresie
Mascarea hipoglicemiei la diabetici

Blocantele de calciu
Scad frecventa, durata si intensitatea

acceselor anginoase
Cresc pragul ischemic
Realizeaza liza spasmului coronarian
Indicate de electie in angina Prinzmetal
De evitat asocierea Verapamilului cu -
blocante sau Disopyramide

Blocante canale de Doza uzuala
Ca++ Efecte adverse
VERAPAMIL 80 mg/cp, hTA
240320/ zi Bradicardie
BAV
VERAPAMIL sr. 120-480
mg./cp IC
DILTIAZEM 60mg/cp, Constipatie
180240/ zi Cresterea nivelului
de Digoxin
DILTIAZEM sr. 60-
180mg./cp,
120360m
g/zi

BLOCANTE DE Ca++ DIHIDROPIRIDINICE
Doza uzuala Efecte adverse

NIFEDIPINA 10 mg, ! Actual se
3040mg/ foloseste doar
zi NIFEDIPINA
NICARDIPINA 20-40 mg, retard
60 120/ zi Tahicardie
hTA
AMLODIPINA 2.5-10 mg, Edeme periferice
7.5 40/ zi
Cefalee
FELODIPINA 2.5-10 mg.
Eritem
(Plendil)

Molsidomina:
Actioneaza prin eliberare de NO ca si NTG,
dar nu da toleranta
Constituie terapie de rezerva
Doza zilnica: 2-8 mg.
Preductal (trimetazidina):
Amelioreaza metabolismul celular
Efect aditiv in asociere cu -blocante

Ivabradina:
Actioneaza prin blocarea If de la nivelul NSA
Efect bradicardizant, fara a afecta conducerea AV
Creste toleranta la efort si timpul pana la aparitia
ischemiei in timpul efortului
Nicorandil
Deschide canalele de K ATP senzitive. Produce
vasodilatie coronariana
Efect antianginos + reducere a evenimentelor
coronariene acute la pacientii cu angina stabila.
Tratament hipolipemiant
1.fibratii
- Controleaza hipertrigliceridemiile
- Cresc HDL-C
2.statinele (Simvastatin, Pravastatin, Atorvastatin, Rosuvastatin)
-controleaza hipercolesterolemiile astfel:
-scad colesterolul total

-scad LDL colesterolul
-cresc HDL
-stabilizeaza placa de aterom
MEC.:
-INHIBA HIDROXIMETIL GLUTARIL-CoA REDUCTAZA (HMG-
CoA)

ANTIAGREGANTELE PLACHETARE
ASPIRINA- 75-325 mg/zi

Mec.de actiune- inactivarea ireversibila prin
acetilare a COX2 plachetare prevenind formarea
de TXA2 si inhiba partial agregarea produsa de
ADP,colagen, trombina.
!Nu inhiba adeziunea plachetara.
R.A. - fenomene de iritatie gastrica;
- reactii alergice;
- hemoragii (asoc. cu anticoagulante).
Tratament antiagregant plachetar
Clopidogrel (Plavix), Ticlopidina (Ticlid)
MEC
-antagonist al agregarii ADP dependente (adenosine
diphosphate collagen), PAF
ACTIUNE
-inhiba agregarea plachetara
-scade vascozitatea sangelui
-creste capacitatea de deformare a RBC
Avantaje
-poate fi folosit in caz de CI la aspirina
Doze
RA:
-Ticlopidina: neutropenie, trombocitopenie si pancitopenie de
obicei reversibile, de obicei in primele 3 luni de tratament

Actiunea drogurilor antiplachetare

Tratament invaziv
Revascularizarea miocardica electiva
1.interventional prin angioplastie

coronariana percutana cu/fara stent
(PTCA)
2.chirurgical prin by-pass Ao-C (CABG)

PTCA cu stent

CABG

Caz 1
Femeie 52 ani, durere toracica tipica
debutata de 3 luni
Fumatoare, dislipidemica, hipertensiva
Test ECG de efort

Repaus Efort

Istoric
Neconcludent Concludent
(AP tipica sau
IMA in
ECG de repaus
antecedente)
Normal Anormal
ECG de efort Holter ECG de repaus
Negativ Neconcludent Pozitiv

Fara AP AP indusa
ERI Echo
BCI improbabila BCI posibila BCI probabila
AC nenecesara AC ca urmatorul pas AC pt. o decizie

STRATIFICAREA RISCULUI -
PROGNOSTIC
Riscul de moarte cardiaca:

Scazut < 1% pe an
Mediu 1-3% pe an
Crescut > 3% pe an
Dupa Gibons RJ et al, J Am Coll Cardiol 1999;33:2092-2197


13 Angina Pectorala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13 Angina Pectorala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA PACIENTULUI

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Tulburare miocardica datorata unui dezechilibru

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Angina microvasculara (DZ, vasculite)

Dezechilibru flux - necesar de oxigen

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Alterarea funciei diastolice

Alterarea funciei sistolice

B) necesarul energetic al miocitului consum

productia de ADP+AMP adenozina inozina

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

A. Edem al miocitului cu supraincarcare de Ca

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Mai frecvent la femei tinere

Prognostic vital excelent

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Angina de repaus/ de decubit

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Rahimtoola SH, 1981

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Mecanism probabil: disfunctia

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Fara supradenivelare Cu supradenivelare

Angina instabila Infarctul miocardic

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Clasificarea Braunwald (numai pentru

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Fara contrast Hiperaccentuare cu Gd

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Candidati la chirurgie cardiaca (inclusiv valvularii)

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Enzime de necroza miocardica (CK,

Biochimie - glucoza, lipide (colesterolul total,

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Conditii psihogene Afectiuni CV

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti