Psihologia stimularii si reglarii

comportamentului

PROF.DR. ANITEI MIHAI

 Ce este vointa?

In psihologie a fost influentata de filozofie:

destin, libertate, liber arbitru;
intreaga filozofie a existentei se concentreaza in
cuvantul vreau;
Vointa a fost derivata din gandire (Herbart o considera ca act
elaborat prin intermediul gandirii si centrat pe efectuarea de
alegeri si luarea de hotarari);
din afectivitate (Wundt o definea ca forma
de organizare si stapanire gestionare rationala a afectivitatii);
Vointa este mecanismul psihic de reglare - autoreglare a carui rol
principal rezida in optimizarea comportamentelor orientate spre
atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa.
 La om mecanismele interne de reglare/autoreglare se
structureaza si integreaza la 2 nivele:
nivelul involuntar;
nivelul voluntar;

Nivelul voluntar: se subordoneaza functiei reglatoare a

constiintei;
Elemente definitorii ale nivelului voluntar:
intentionalitatea;
analiza prealabila a conditiilor;
analiza prealabila a raportului scop/mijloace;
deliberarea si decizia;
efortul (actiunea implica un anumit grad de
mobilizare energetica , relativ direct proportionala cu
dificultatea obstacolului);
 Obstacolul

reprezinta pilonul central in jurul caruia se structureaza

si se dezvolta mecanismul reglarii de tip voluntar si
vointa ca dimensiune psihica;

Nu are sens fizic obiectual;

Are sens psihologic relational (subiect-situatie);
Efortul voluntar nu reprezinta forta musculara ci expresia
dezvoltarii si consolidarii mecanismelor constiente in
cursul ontogenezei prin confruntarea sistematica cu
greutati si obstacole;
Simpla forta fizica sau nervoasa-ca dat natural nu este si
suficienta pentru a avea si o vointa puternica;
obstacolul
scopul
 Efortul voluntar se pote concentra mai mult in plan
intelectual sau motor, dar actul voluntar integral,
include ambele verigi: intelectuala si motorie;
Vointa presupune consum energetic, actul voluntar
duce la oboseala:musculara si neuropsihica;
Efortul voluntar trebuie incadrat in limite rezonzbile,
pentru a preveni acumularea oboselii zilnice ce
poate deveni daunatoare sanatatii;

OBSTACOLUL:
efortul trebuie sa fie proportional cu intensitatea
obstacolului;
Pe masura ce se constituie vointa se va impune ca
modalita principala de organizare si reglare a
desfasurarii tuturor celorlalte procese psihice;
 Vointa- autocontrol voluntar
Prin antrenament sistematic de autocontrol pot fi
influentate pe cale voluntara reactiile si starile
psihologice bazale;
Ideal ar fi ca mecanismele reglarii si controlului
voluntar sa fie atat de bine inchegate si de puternic
consolidate incat sa poata rezista la cele mai intense
si intempestive presiuni ale fortelor energetice
instinctuale;

In formarea personalitatii eul este de neconceput

fara latura sa volitiva care-I confera pregnanta,
rezistenta si forta actionala;
Vointa si forta
 Structura si fazele actului voluntar
1) Actualizarea unor motive si proiectarea pe
baza lor a unui scop;

2) analiza si lupta motivelor;

3) deliberarea sau luarea hotararii;

4) executarea hotaririi;

5) evaluarea rezultatelor (faza evaluativ-

corectoare);
 Calitatile vointei

Ca forma superioara de autoreglare, vointa exprima

un mod de organizare functionala a intregului sistem
al personalitatii evidentiind o serie de atribute si
calitati specifice;

Principalele criterii dupa care apreciem vointa sunt:

1. Forta;
2. Perseverenta;
3. Consecventa;
4. Fermitatea;
5. Independenta;
Vointa si autocontrol
 1). Forta
Exprima capacitatea mecanismelor de autoreglare, de a
mobiliza si concentra energia neuropsihica si musculara in
vederea asigurarii rezistentei si ripostei necesare la
presiunea pulsiunilor interne sau a situatiilor si stimulilor din
afara;
Se afirma ca o persoana poseda o vointa cu atat mai
puternica, cu cat ea trebuie sa-si stapaneasca temperand,
amanand si infranand trebuinte, stari interne bulversante;
Forta vointei este cu atat mai mare cu cat amplitudinea
obstacolului este mai mare;
Forta vointei este legata de cantitatea de efort investit intr-o
actiune;
 2) perseverenta
Consta in mentinerea efortului voluntar la nivel
optim atat timp cat este necesar pentru atingerea
scopului;
Opusul ei este renuntarea sau delasarea care duc la
deconectarea mecanismelor de mobilizare
energetica;

Depinde de factorul educational, exercitiu si de

rezerva energetica a individului;

In surmenaj sau nevroza subiectii manifesta des

lipsa de perseverenta;
 Consecventa- stabilitatea scopului si a liniei de
conduita in concordanta dintre convingeri si actiune;
Opusul consecventei este inconsecventa;

Fermitatea- reflecta stabilitatea operational-

instrumentala a deciziilor si hotararilor luate in
diferite situatii;
Opusul fermitatii sunt influentabilitatea si oscilatia;

Independenta- capacitatea unei persoane de a duce

viata pe cont propriu;
este parte a regimului educational din copilarie;
Opusul independentei este dependenta;
 Dezvoltarea ontogenetica a vointei
La nastere- miscari haotice, impulsive;
Momente importante:
1) reflexul circular (Piaget).
2) schema obiectului permanent;
3) formarea legaturilor selective si stabile dintre miscare si
caracteristicile functionale/fizice ale obiectelor;
4)mersul biped;
5) instituirea controlului asupra sfincterelor- moment cheie
in autocontrol;
6)autoreglajul voluntar se incheie dupa ce s-au parcurs
stadiile genetice ale formarii si consolidarii structurii
operatorii a intelectului;
7) dezvoltarea limbajului;
A avea muschi si a fi mare inseamna a
avea vointa?
 Particularitati individuale determinate
genetic
Tipul general de sistem nervos;

Sensibilitatea emotionala;

Echilibrul emotional;

Tipul de deschidere: introvert/ extravert;

Locus of control: intern sau extern;

 Vointa- patru tipuri de integrare

ca dimensiune sociala, vointa caracterizeaza

modul de relationare a indivizilor in cadrul
grupurilor si comunitatilor;
1. tipul simetric, puternic;

2. Tipul asimetric intern;

3. Tipul asimetric extern;

4. Tipul simetric slab;

 Vointa sociala

Dintr-o dimensiune individuala, vointa ca forma

constienta si intentionata de autoreglare poate fi
ridicata la rangul de dimensiune sociala;

Esenta adaptativa a vointei sociale rezida in

conjugarea eforturilor si energiilor creatoare ale
membrilor unei comunitati pentru rezolvarea unor
probleme specifice de dezvoltare in plan economic,
tehnologic, cultural, juridic-institutional, relational-
moral;

Are calitatea de a crea unitatea in cadrul

comunitatilor, indeplinind o functie morala
primordiala;
SFARSIT