Sunteți pe pagina 1din 50
TEMA DISTANŢA DE FRÂNARE DISTANŢA DE VIZIBILITATE ÎN INTERSECŢII VIZIBILITATEA LA TRECERILE DE NIVEL CU CALEA
TEMA
DISTANŢA DE FRÂNARE
DISTANŢA DE VIZIBILITATE ÎN
INTERSECŢII
VIZIBILITATEA LA TRECERILE
DE NIVEL CU CALEA FERATĂ
ŞI SOLUŢII DE AMENAJARE
DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare
DISTANŢA DE FRÂNARE
Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df)
Această distanţă totală de frânare se compune din 3
părţi (segmente)
evitarea coliziunii între acestea.
evitarea coliziunii între acestea.
DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare
DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare

Distanţă de vizibilitate (m) - lungimea minimă necesară

DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare
DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare

de asigurat între obstacol şi vehiculul în mişcare pentru

DISTANŢA DE FRÂNARE Oprirea vehiculului în faţa obstacolului prin frânare (Df) Această distanţă totală de frânare
S1 – distanţa parcursă cu viteza de proiectare, în timpul t 0
S1 – distanţa parcursă cu viteza de proiectare, în timpul t 0
(t 0 – timp de reacţiune, de reflex, de chibzuinţă, de deliberare sau timp de percepţie
(t 0 – timp de reacţiune, de reflex, de chibzuinţă, de deliberare
sau timp de percepţie - reacţie)
Timpul de percepţie - reacţie depinde de mai mulţi factori:
•Caracterul obstacolului (banal sau şocant);
•Caracterul atenţiei: atenţie concentrată când obstacolul este
previzibil sau aşteptat şi atenţie difuză, când obstacolul nu
este aşteptat;
•Individualitatea conducătorului (comportarea fiziologică şi
psihologică), vârsta şi starea de oboseală;
•Împrejurări locale.
Formula de calcul
Formula de calcul
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75

Timpul de percepţie – reacţie (t 0 )

Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75

variază între 3/4 (0,75 sec) şi 6/4 ( 1,5 sec), după cum atenţia este concentrată sau difuză.

Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
În timpul nopţii acesta sporeşte la 2,5 sec cu ,,secunda de spaimă,,
În timpul nopţii acesta
sporeşte la 2,5 sec cu
,,secunda de spaimă,,

ᶹ – viteza exprimată în m/sec

Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75

V - viteza exprimată în km/h

Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
Formula de calcul Timpul de percepţie – reacţie ( t ) variază între 3/4 ( 0,75
S2 – distanţa de frânare propriu-zisă pentru oprire = distanţa parcursă din momentul aplicării frânelor şi
S2 – distanţa de frânare propriu-zisă pentru oprire
= distanţa parcursă din momentul aplicării frânelor
şi până la oprirea completă a autovehiculului
Energia cinetică a vehiculului în momentul
acţionării frânelor este anihilată de lucrul mecanic
rezistent dat de forţa de frecare.
Această distanţă se obţine prin egalarea energiei
cinetice a vehiculului aflat în mişcare, cu viteza v,
cu lucrul mecanic rezistent al forţei tangenţiale de
frânare Tf.
Distanţa de frânare în palier Pentru schematizare se înlocuieşte vehiculul cu o roată (dacă toate roţilr
Distanţa de frânare în palier
Pentru schematizare se înlocuieşte vehiculul cu o
roată (dacă toate roţilr sunt frânate greutatea frânată
este egală cu greutatea totală a vehiculului G = m x g)
Formulele de calcul
Formulele de calcul
Distanţa de frânare în declivitate La frânarea în pantă, componenta greutăţii frânate paralelă cu calea, este
Distanţa de frânare în declivitate
La frânarea în pantă, componenta greutăţii frânate paralelă cu calea,
este îndreptată în direcţia deplasării (are semnul minus), sporind
energia cinetică a vehiculului în mişcare, ceea ce însemnă micşorarea
valorii de la numitorul relaţiei şi creşterea distanţei de frânare.
Pentru frânarea în rampă, componenta greutăţii frânate paralelă cu
calea, acţionează în sens opus direcţiei de mers, cumulându-se cu
reacţiunea tangenţială de frânare.
Formula generalizată
S3 – spaţiu de siguranţă, necesar să rămână între vehiculul oprit şi obstacol. S3 = 5
S3 – spaţiu de siguranţă, necesar să rămână
între vehiculul oprit şi obstacol.
S3 = 5 – 10 m, în mod uzual se consideră 6 m
Rezultă Df
Distanţa totală de frânare se poate calcula şi
folosind o formulă expeditivă, în funcţie de
viteza exprimată în km/h, valabilă pentru t=
0,75 sec şi f=0,40.
Aprofundarea problemei Implică şi studiul frânării vehiculelor: -Mecanismul frânării; -Coeficientul de frecare la frânare; -Starea suprafeţei
Aprofundarea problemei
Implică şi studiul frânării vehiculelor:
-Mecanismul frânării;
-Coeficientul de frecare la frânare;
-Starea suprafeţei de rulare sub aspectul
rugozităţii.
Distanţa de frânare pentru reducerea vitezei
DISTANŢA DE VIZIBILITATE În aliniament La drumuri în curbe cu raze mici; La intersecţii.
DISTANŢA DE VIZIBILITATE
În aliniament
La drumuri în
curbe cu raze
mici;
La intersecţii.
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care
Definiţie
Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o

participanţii la trafic trebuie să o vadă pe drum pentru a preveni

Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o
accidentele Măsurarea: •Pe arc (la curbe cu raze mici);
accidentele
Măsurarea:
•Pe arc (la curbe cu raze mici);
•Între vehicul şi punctul de coliziune (la intersecţii şi în aliniament).
•Între vehicul şi punctul de coliziune (la intersecţii şi în
aliniament).
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o
Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o

Lungimea razei vizuale (AB) – limita în interiorul căreia suprafaţa terenului trebuie să fie liberă de orice obstacol (plantaţii, panouri, terasamente în cazul debleelor adânci sau a drumurilor de coastă, construcţii, etc.) (coarda aferentă arcului /

Definiţie Distanţa de vizibilitate (D) – distanţa minimă pe care participanţii la trafic trebuie să o
Vizibilitatea în intersecţii
Vizibilitatea în intersecţii

La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care să le permită frănarea şi

La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
oprirea în condiţii de siguranţă şi confort, înainte de a ajunge la

oprirea în condiţii de siguranţă şi confort, înainte de a ajunge la

La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
punctul C, denumit punct de conflict sau punct de coliziune.
punctul C, denumit punct de conflict sau punct de coliziune.
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care

Linia AB reprezintă raza vizuală limită între cele două vehicule, iar triunghiul ABC reprezintă câmpul de vizibilitate (triunghi de

La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care
La apropierea de o intersecţie conducătorii vehiculelor trebuie să se vadă reciproc de la distanţe care

vizibilitate) care trebuie să fie liber de orice obstacol.

Relaţiile de calcul

În practică există un drum principal (traficul având prioritate) şi un drum secundar. Pentru fiecare punct
În practică există un drum principal (traficul având prioritate) şi un drum
secundar.
Pentru fiecare punct de conflict există câte un triunghi de vizibilitate laturile
acestuia fiind inegale, latura mai lungă corespunzând drumului principal.
Distanţa de vizibilitate minimă se calculează pe baza vitezei de circulaţie
(V85) şi sunt cele din tab. urmator pentru drumul principal
Viteza 25 30 40 50 60 80 100 Km/h Distanta de vizibilitate 50 60 70 110
Viteza
25
30
40
50
60 80
100
Km/h
Distanta de
vizibilitate
50
60
70 110
140
230
280
Vizibilitatea
Vizibilitatea
Vizibilitatea In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita, se va urmari asigurarea vizibilitatii

In cazul in care aceasta

conditie nu poate fi indeplinita, se va urmari asigurarea vizibilitatii la:

- DB min. 20 m de marginea partii carosabile a drumului principal in care caz in
-
DB min. 20 m de marginea
partii carosabile a drumului
principal in care caz in
intersectie se instaleaza
indicatorul ,,CEDEAZA
TRECEREA,,;
-
DB 10 - 20 m de la
marginea partii carosabile a
drumului principal in care
caz in intersectie se
instaleaza indicatorul
,,STOP,,

APROFUNDAREA PROBLEMEI

Determinarea zonei de vizibilitate în intersecţie cu ajutorul triunghiurilor de vizibilitate
Determinarea zonei de vizibilitate în
intersecţie cu ajutorul triunghiurilor de
vizibilitate

TRIUNGHIUL DE VIZIBILITATE LA APROPIEREA

DE INTERSECŢIE Vehiculul este în mişcare, este permisă încetinirea şi oprirea pentru a evita coliziunea cu
DE INTERSECŢIE
Vehiculul este în mişcare, este permisă încetinirea şi oprirea pentru
a evita coliziunea cu vehiculul de pe strada principală
În această variantă intersecţia rămâne nesemnalizată sau
semnalizată cu ,,CEDEAZĂ TRECEREA” Datorită utilizării semnulul ,,STOP” şi ,,CEDEAZĂ TRECEREA” nu sunt de obicei utilizate
semnalizată cu ,,CEDEAZĂ TRECEREA”
Datorită utilizării semnulul ,,STOP” şi ,,CEDEAZĂ TRECEREA” nu
sunt de obicei utilizate în zona urbană

TRIUNGHIUL DE VIZIBILITATE

LA PLECARE
LA PLECARE
Vehiculul accelerează din poziţia oprit În acestă situaţie intersecţia se semnalizează cu ,,STOP”, în unele situaţii
Vehiculul accelerează din poziţia oprit
În acestă situaţie intersecţia se semnalizează cu
,,STOP”, în unele situaţii cu ,, Cedează trecerea”
sau se semaforizează
VIZIBILITATEA LA TRECERILE DE NIVEL CU CALEA FERATĂ ŞI SOLUŢII DE AMENAJARE Studiu de caz: municipiul
VIZIBILITATEA LA TRECERILE DE NIVEL CU CALEA
FERATĂ ŞI SOLUŢII DE AMENAJARE
Studiu de caz: municipiul Cluj-Napoca
Clasificarea traversarilor peste C.F. Pentru traversarea caii ferate, pe raza municipiului există:  8 pasaje denivelate
Clasificarea traversarilor peste C.F.
Pentru traversarea caii
ferate, pe raza
municipiului există:
8 pasaje denivelate ( 4
aflate în administrarea
Primăriei municipiului şi 4
în administrarea
S.N.C.F.R. ) şi
3 treceri la nivel.
Conditii de amplasare Trecerile la nivel din interiorul localităţii trebuie sa respecte distanţa minimă de amplasare
Conditii de amplasare
Trecerile la nivel din interiorul localităţii trebuie sa
respecte distanţa minimă de amplasare dintre acestea,
respectiv 1 km.
Analiza trecerii la nivel din perspectiva caii ferate
Analiza trecerii la
nivel din perspectiva
caii ferate
Municipiul Cluj-Napoca este strabatut de linia de cale ferată magistrală dublă 300 Bucureşti Nord - Braşov
Municipiul Cluj-Napoca este strabatut de linia de cale ferată
magistrală dublă 300 Bucureşti Nord - Braşov - Sighişoara
- Teiuş - Războieni - Cluj Napoca - Oradea (647 km)
Trecerile la nivel, sunt amplasate la intersecţia străzilor de categoria III, Tăietura Turcului respectiv Fabricii de
Trecerile la nivel, sunt
amplasate la intersecţia
străzilor de categoria III,
Tăietura Turcului
respectiv Fabricii de
Chibrituri cu linia de cale
ferată, la kilometru
503+840 respectiv
492+787.
Deoarece liniile de
cale ferată au distanţa
între axul acestora mai
mică de 30,00 metri,
trecerile la nivel s-au
amenajat în mod unitar.
Lăţimea platformei trecerii
la nivel s-a amenajat astfel
încât să respecte lăţimea
platformei drumului în cale
curentă.

Principalele caracteristici ale traficului rutier

şi feroviar:
şi feroviar:
Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi de trenuri care circulă peste trecerea la
Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în
numărul de perechi de trenuri care circulă peste
trecerea la nivel, într-un interval de 24 de ore,
considerând traficul maxim prevăzut în
perspectiva de 5 ani este mai mare de 18;
Principalele caracteristici ale traficului rutier şi feroviar: Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi
Intensitatea traficului rutier, este una medie,
Intensitatea traficului rutier, este una medie,
Principalele caracteristici ale traficului rutier şi feroviar: Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi

specifică unei străzi de categoria III, de 160-360 vehicule etalon oră şi bandă.

Principalele caracteristici ale traficului rutier şi feroviar: Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi
Principalele caracteristici ale traficului rutier şi feroviar: Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi
Principalele caracteristici ale traficului rutier şi feroviar: Intensitatea traficului feroviar (N), exprimată în numărul de perechi
Cele două treceri la nivel se realizează peste două linii de cale ferată situate în acelaşi
Cele două treceri la nivel se realizează peste
două linii de cale ferată situate în acelaşi plan,
din care una este electrificată şi respectă
conditiile tehnice de exploatare, respectiv:
Viteza maximă de circulaţie a trenurilor, permisă
de linia ferată în zona trecerii la nivel, este mai
mică de 160 km/oră, respectiv între 80-100
km/oră;
Profilul căii ferate din zonă nu se găseşte în
curbă cu supraânălţare;
Unghiul de intersecţie între axul căii ferate şi
străzii este mai mare de 45 grade.
Analiza trecerii la nivel din perspectiva drumului
Analiza trecerii la
nivel din perspectiva
drumului
În zona celor două treceri la nivel nu sunt amplasate panouri, afişe sau instalaţii temporare ce
În zona celor două treceri la nivel nu sunt amplasate
panouri, afişe sau instalaţii temporare ce pot fi
confundate cu indicatoare ce servesc la semnalizarea
rutieră sau care împiedică vizibilitatea.
Vizibilitatea, reprezentând condiţiile de observare în
zona de vizibilitate de către participantii la trafic, este
asigurată în cazul trecerii la nivel cu strada Fabricii de
Chibrituri.
Intersecţia străzii cu calea ferată este în aliniament de-o
parte şi alta a trecerii la nivel pe o distanţă de minimum
20 metrii de la axul căii ferate, aşa cum prevăd normele.
În schimb declivitatea străzii pe o distanţă de 25,00
metrii de-o parte şi de alta a axului liniei de cale ferată,
este mai mare de 1,5%
...
2,0%.
VIZIBILITATEA
VIZIBILITATEA
În zona de vizibilitate în cazul trecerii la nivel cu strada Tăietura Turcului, există obstacole permanente
În zona de vizibilitate în cazul trecerii la nivel cu strada Tăietura Turcului,
există obstacole permanente de tipul construcţiilor, care împiedică
observarea directă de pe drum din multitudinea de puncte OA de la
înălţimea de minim 1,00 metru deasupra nivelului superior al părţii
carosabile a străzii.
În cazul nostru, zona de vizibilitate este formată din patru triunghiuri de
vizibilitate determinate de axul străzii (d) , axul căii ferate (f) şi liniile de
vizibilitate care unesc punctele vizuale limită A şi B, aflate pe axul străzii
respectiv pe axul căii ferate. Distanţa OA în cazul acestei străzi este de 50
metrii.
Figura 3 - Zona de vizibilitate [1]
Deasemenea, intersecţia străzii cu calea ferată nu este în aliniament de-o
parte şi alta a trecerii la nivel pe o distanţă de minimum 20 metrii de la axul
căii ferate, aşa cum prevăd normativele şi pe o distanţă de 25,00 metrii de-o
parte a axului liniei de cale ferată există intersecţii sau ramificaţii de străzi
(str. Romulus Vuia).
Siguranta circulatiei Pentru sporirea siguranţei circulaţiei, intersecţiile au fost dotate cu două semibariere de fiecare parte
Siguranta circulatiei
Pentru sporirea siguranţei circulaţiei, intersecţiile au
fost dotate cu două semibariere de fiecare parte a
căii ferate şi instalaţii de semnalizare a apropierii
trenului.
Strategia O trecere de nivel reprezintă o problemă a deţinătorului şi administratorului de drum, astfel încât
Strategia
O trecere de nivel reprezintă o
problemă a deţinătorului şi
administratorului de drum,
astfel încât Primăria
municipiului Cluj-Napoca a
cuprins în Programul general
de ADMINISTRARE ,
ÎNTREŢINERE , REPARAŢII ,
MODERNIZĂRI STRĂZI ŞI
PODURI, executarea lucrărilor
de amenajare a celor două
treceri la nivel cu calea ferată
Strategia O trecere de nivel reprezintă o problemă a deţinătorului şi administratorului de drum, astfel încât
aflate într-un grad avansat de degradare, cu sistemul STRAIL produs de Gummiwerk KRAIBURG Elastik GmbH din
aflate într-un grad avansat de
degradare, cu sistemul STRAIL
produs de Gummiwerk
KRAIBURG Elastik GmbH din
Germania, dezvoltat de DB
(Căile ferate germane) pentru a
rezolva problema trecerilor la
nivel.
Strategia O trecere de nivel reprezintă o problemă a deţinătorului şi administratorului de drum, astfel încât
Strategia O trecere de nivel reprezintă o problemă a deţinătorului şi administratorului de drum, astfel încât

Figura 5 – Imagine cu situaţia existentă în anul 2004

Strategia O trecere de nivel reprezintă o problemă a deţinătorului şi administratorului de drum, astfel încât
Solutia S T R A I L
Solutia
S T R A I L
Soluţia s-a extins cucerind cea mai mare parte a reţelei feroviare europene deoarece are principalele avantaje:
Soluţia s-a extins cucerind cea mai mare parte a reţelei feroviare
europene deoarece are principalele avantaje:
este un sistem modular adaptat la orice tip de suprastructură
feroviară răspunzând în mod optim solicitărilor rutiere şi feroviare
fără a limita vitezele de circulaţie;
îmbunătăţeşte confortul rutier nemaiexistând diferenţe între restul
drumului şi zona trecerii de nivel;
datorită elementelor de greutate redusă, montarea, demontarea şi
manipularea se fac fără a necesita utilaje de ridicat într-un timp scurt
cu efort redus;
preluarea şi transmiterea sarcinilor se face în mod elastic astfel
calea ferată sau linia de tramvai îşi păstrează un timp mai
îndelungat parametrii;
fiind realizate din cauciuc, elementele STRAIL asigură o reducere
importantă a zgomotului şi sunt complet reciclabile;
durata de garanţie oferită : 5 ani de la data montării.
Concluzii: Toate acestea caracteristici au dus la deteriorări minime în
timpul exploatării, intervenţiile pe zonele amenajate fiind inexistente
până în prezent, reducându-se astfel costurile de întreţinere şi
reparaţii ale administratorului şi costurile la utilizatori.
Lucrările executate au constat în: pregătirea celor două linii de circulaţie CF, prin executarea tuturor lucrărilor
Lucrările executate au constat în:
pregătirea celor două linii de circulaţie
CF, prin executarea tuturor lucrărilor
de întreţinere ( înlocuiri, completări ale
materialului de cale necorespunzător
sau lipsă, completarea prismei de
piatră spartă şi burajele necesare) pe
zona trecerii la nivel ;
demontarea alternativă a pasajului pe
câte o jumătate din lungimea lui, ceea
ce a presupus executarea de lucrări
de demontare a prefabricatelor
existente, de săpătură şi de turnări de
betoane, de montare a prefabricatelor din beton la marginea dalelor exterioare ; montarea dalelor de interior
betoane, de montare a prefabricatelor
din beton la marginea dalelor
exterioare ;
montarea dalelor de interior şi a celor
exterioare tip STRAIL, succesiv pe
cele două jumătăţi de pasaj şi pe cele
două linii de cale ferată.
Lucrările executate au constat în: pregătirea celor două linii de circulaţie CF, prin executarea tuturor lucrărilorhttp://www.strail.de/ " id="pdf-obj-37-6" src="pdf-obj-37-6.jpg">
Lucrările executate au constat în: pregătirea celor două linii de circulaţie CF, prin executarea tuturor lucrărilorhttp://www.strail.de/ " id="pdf-obj-37-8" src="pdf-obj-37-8.jpg">

Figura 6 Detalii de montare Sursa : http://www.strail.de/

Lucrările executate au constat în: pregătirea celor două linii de circulaţie CF, prin executarea tuturor lucrărilorhttp://www.strail.de/ " id="pdf-obj-37-15" src="pdf-obj-37-15.jpg">
Figura 7 - Trecerea la nivel cu calea ferată pe strada Tăietura Turcului amenajată cu sistemul
Figura 7 - Trecerea la nivel cu calea ferată pe strada Tăietura Turcului amenajată cu sistemul STRAIL
- anul 2004
Figura 8 - Trecerea la nivel cu calea ferată pe strada Tăietura Turcului amenajată cu sistemul STRAIL
– anul 2009
Introducerea acestui sistem pentru prima data la noi în ţară a fost pe ruta Ploieşti-Câmpina, pe
Introducerea acestui sistem pentru prima data la
noi în ţară a fost pe ruta Ploieşti-Câmpina, pe
DN 1 la trecerea la nivel peste linia CF Buda-
Slănic (Regionala CFR Bucureşti ) în anul 2000.
În peste cei 30 de ani de experienţă, au fost
create mai multe produse, familia STRAIL fiind
compusă în prezent din:
STRAIL
innoSTRAIL
pontiSTRAIL
pedeSTRAIL
veloSTRAIL
STRAILedge
pedeSINGLE
Perspective
Perspective
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează

În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate

Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
în proiecte numeroase care vizează pe lânga amenajarile pasajelor de nivel cale ferată-carosabil şi alte situaţii
în proiecte numeroase care vizează pe lânga amenajarile
pasajelor de nivel cale ferată-carosabil şi alte situaţii care ar
putea constitui modele, cum ar fi:
- amenajarea platformelor de staţionare în staţiile de tramvai;
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
Perspective În ţările europene şi nu numai sistemele STRAIL sunt utilizate în proiecte numeroase care vizează
- amenajarea intersecţiilor de tipul carosabil-linie de tramvai;
- amenajarea intersecţiilor de tipul
carosabil-linie de tramvai;
- montarea sistemului la intersecţiile cu căi de circulaţie pietonale sau piste de biciclete;
- montarea sistemului la intersecţiile cu căi de circulaţie pietonale sau
piste de biciclete;
Vizibilitatea în plan 5 Ipoteze pentru calculul distanţei de vizibilitate Vizibilitatea în cazul opririi cu punct
Vizibilitatea în plan
5 Ipoteze pentru calculul distanţei de vizibilitate
Vizibilitatea în cazul opririi cu punct de coliziune
staţionar (când obstacolul nu poate fi ocolit)
Vizibilitatea în cazul opririi cu punct de coliziune
mobil care circulă din sens opus pe aceeaşi bandă
Vizibilitatea în cazul ocolirii cu punct de coliziune
staţionar
Vizibilitatea în cazul ocolirii cu punct de coliziune
mobil (distanţa de vizibilitate pentru depăşire)
Ocolirea pentru vehiculele care circulă
neregulamentar.
Prima ipoteză – se rezolvă conform celor discutate anterior, luându-se în considerare şi performanţa sistemului de
Prima ipoteză – se rezolvă conform celor discutate
anterior, luându-se în considerare şi performanţa
sistemului de frânare al autovehiculului printr-un
coeficient (K)
Ipoteza 2 - se rezolvă considerând că distanţa de
vizibilitate este egală cu suma distanţelor de
frânare a celor două vehicule la care se adaugă şi
un spaţiu de siguranţă Ss
În ipoteza 3 – se pleacă de la traiectoria în S pentru schimbarea benzii de circulaţie
În ipoteza 3 – se pleacă de la traiectoria în S
pentru schimbarea benzii de circulaţie şi
proiecţia acesteia 2x
În cazul ipotezei 4 – distanţa de vizibilitate pentru depăşire se reprezintă schemetic
În cazul ipotezei 4 – distanţa de vizibilitate
pentru depăşire se reprezintă schemetic
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă
neregulamentar

Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea

Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,

curbelor, când vehiculele ce trebuie să circule

banda din interiorul acesteia Întâlnim 2 situaţii:
banda din interiorul acesteia
Întâlnim 2 situaţii:
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,

pe banda exterioară ,,taie curba,, circulând pe

Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,

Când vehiculul care circulă regulamentar (v2) păstrează viteza de circulaţie

Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,
Ipoteza 5 - Ocolirea pentru vehiculele care circulă neregulamentar Este cazul frecvent întâlnit la parcurgerea curbelor,
Când vehiculul care circulă regulamentar (v2) frânează
Când vehiculul care circulă regulamentar (v2) frânează

Bibliografie:

Stas SR 1244 -1: Siguranţa circulaţiei. TRECERI LA NIVEL CU CALEA FERATĂ. Condiţii tehnice, clasificarea şi stabilirea categoriei

Bibliografie: Stas SR 1244 - 1: Siguranţa circulaţiei. TRECERI LA NIVEL CU CALEA FERATĂ. Condiţii tehnice,
Bibliografie: Stas SR 1244 - 1: Siguranţa circulaţiei. TRECERI LA NIVEL CU CALEA FERATĂ. Condiţii tehnice,
trecerii la nivel; Site-ul Gummiwerk KRAIBURG Elastik GmbH- Systems for Track Surfaces; Normativ C173-86 AND 600-2010
trecerii la nivel;
Site-ul Gummiwerk KRAIBURG Elastik GmbH- Systems for Track
Surfaces;
Normativ C173-86
AND 600-2010
STAS 10144-1,2,3,4,5,6