Sunteți pe pagina 1din 57

MALNUTRITIA

PROTEIN-CALORICA

Prof Dr Coriolan ULMEANU


MALNUTRITIA
PROTEIN-CALORICA
CLASIFICAREA MPC se face in functie de gradul de severitate si
de modalitatea de producere a bolii.
Gradul de severitate este dat de indicele ponderal care
reprezinta raportul dintre greutatea reala a copilului cu MPC
si greutatea ideala pentru varsta.

Dupa criteriile Gomez, admise de OMS se disting 3 grade ale


MPC:
1. MPC grad I (forma usoara): IP=0,90-0,75
2. MPC grad II (forma medie): IP=0,74-0,60
3. MPC grad III (forma severa): Atrepsia cu IP<0,60.
IP: 100-90 se incadreaza in limitele normalitatii
ETIOLOGIA SINDROMULUI DE MALNUTRITIE LA
SUGAR

A. Carenta exogena
1. Insuficienta cantitativa de aport global
a) greseli alimentare (ex. alimentatione): ratii hipocalorice pe
o perioada lunga, dilutii prea mari de lapte
b) infectii repetate sau cronice (ex. infectione).
- enterale: diarei repetate, diaree cronica.
- parenterale
c) ingrijire necorespunzatoare (ex curatione): neglijenta (nu
se dau pranzurile regulat), lipsa de igiena, frig
2. Insuficienta calitativa de aport
a) Carenta in glucide: distrofia laptelui de vaca
b) Carenta in proteine: distrofia edematoasa prin exces de
fainoase
B. CARENTA ENDOGENA
1. Insuficienta cantitativa de aport
- Boli organice (e morbo): stenoza hipertrofica a
pilorului, malformatii si orice cauza de varsaturi cronice

2. Insuficienta calitativa de aport


- Tulburare de digestie (preferential pentru
proteine si grasimi): fibroza chistica a pancreasului
- Tulburare de absorbtie pentru grasimi si partial
pentru proteine: celiakia, steatoreele celiakiforme, alte diarei
cronice.
FORME CLINICE
1.MPC gradul I:
talie normala
tesut adipos redus pe torace si abdomen: pliul cutanat
abdominal < 1,5 cm
curba ponderala stationara sau cu mici oscilatii
apetit relativ normal
toleranta digestiva normala sau usor scazuta
activitate motorie normala sau usor scazuta
IP=0,90 0,75

Prognostic bun, favorabil, carenta nutritiva reversibila cu cat


copilul este mai mare.
2. MPC grad II:
IP- 0,74 - 0,60
Deficit ponderal 25-40%
Talia este normala si cresterea staturala continua
Tesutul adipos este aproape disparut pe torace si
abdomen si redus pe membre si pe fata
Toleranta digestiva redusa, apetit redus
Evolutie in trepte a curbei ponderale cu alternante de
scadere si perioade de stationare
Apar semnele de infometare: scaderea metabolismului
bazal si a consumului de O2 tendinta la hipotermie,
insuficienta circulatorie periferica
Rezistenta la infectii redusa, determina aparitia mai
frecventa a acestora

Exista, in general, posibilitati de recuperare a copilului.


3. MPC gradul III:
= Atrepsie, decompozitie
IP < 0,60, cu deficit ponderal mai mare de 40%
Cresterea in lungime oprita
Tesut adipos complet disparut inclusiv bula lui
Bichat;
Pielea atarna in cute mari; eritem fesier
Facies tipic de batran
Musculatura atrofiata, hipotona
Abdomen destins
Toleranta digestiva prabusita
Hipotermie
SDA
EVALUAREA STARII DE NUTRITIE
INDICE PONDERAL
MPC usoara IP= 0,90 0,75: deficit 10-25%
MPC moderata IP=0,74 0,60 : deficit 25-40%
MPC severa IP sub 0,60 : deficit peste 40%

INDICE NUTRITIONAL
Formula calcul: greutatea reala/greutatea taliei
MPC usoara IN= 0,90 0,80
MPC moderata IN=0,79 0,70
MPC severa IN sub 0,70
INDEXUL MASEI CORPORALE
IMC = BMI (Body Mass Index)
= Greutatea [kg]
Inaltimea[m]
Dupa varsta de 2 ani
Clasificarea obezitatii:
Gr I : 25 29,5 (supraponderalitate)
Gr II : 30 39,5
Gr III: > 40
EVALUAREA STARII DE NUTRITIE
1. CRITERII ANTROPOMETRICE
a) Greutate, talie, perimetru cranian
b) Grosimea tesutului celular cutanat (tricipal, subscapular)
c) Indice ponderal, indice statural, indice nutritional

2. CRITERII CLINICE
a) Curba ponderala
b) Facies, tegumente si fanere
c) Tesut celular subcutanat
d) Sistem muscular
e) Sistem osos
3. CRITERII FUNCTIONALE
a) Toleranta digestiva
b) Rezistenta la infectii
c) Dezvoltarea psihomotorie

4. CRITERII BIOLOGICE
a) Albuminemia: exista diferente intre copiii aparent
sanatosi, dar provenind din medii socio-economice diferite;
-depinde de aportul de proteine;
-utila pentru clasificarea formelor severe de malnutritie
b) Hemoglobina, calcemia, fosfatemia si fosfataza alcalina
c) uree, creatinina, ionograma, echilibrul acidobazic
d) glicemie, lipide, colesterol, trigliceride
MALNUTRITIA - SISTEMUL IMUNITAR
DEFICIENTE IMUNE ACUTE
- infectii repetitive si o evolutie severa
- atrofie timica rapida
- depresia imunitatii celulare prin diminuarea limfocitelor T
- defect de control al limfocitelor B cu frecventa
hipergamaglobulinemie
- deficit de IgA secretor
- deficit de fagocitoza

CONSECINTE DIGESTIVE
- atrofie de mucoasa gastrica si jejunala
- deficit enzimatic al marginii in perie
- complicata frecvent cu diaree secretorie si malabsorbtie
CONSECINTELE METABOLICE
ALE MALNUTRITIEI

1. DIMINUAREA MASEI PROTEICE


- Scaderea albuminelor si prealbuminelor
- Scaderea sintezei de uree
- Cresterea amoniemiei
- Scaderea acizilor aminati si a proteinelor coagularii
2. METABOLISM GLUCIDIC
- Hiperinsulinism = stocarea trigliceridelor in tesutul adipos
- Intoleranta la dizaharide
3. METABOLISM LIPIDIC
Scadere marcata a :
- colesterolului seric,
- trigliceridelor,
- acizilor grasi liberi

4. TULBURARI HIDROELECTROLITICE
- Hipovolemie
- Carenta potasica severa
- Hipercorticism
- Cresterea secretiei de hormoni de crestere cu diminuarea
somatomedinelor
TRATAMENT
RECUPERARE NUTRITIONALA

1. Plan individual de recuperare functie de gradul


MPC
2. Hidratare i.v
3. Proteine: 2 - 2,5 g/kgc/zi 4 5 g/kgc/zi
4. Calorii: 120 140 kcalorii/kg/zi
5. Monozaharide: glucoza, fructoza : 10-18 g/kgc/zi
6. Lipide tip MCT: 4-6 g/kgc/zi
7. Nutritie parenterala totala in formele grave.
RAHITISMUL CARENTIAL
COMUN
FACTORI IMPLICATI IN DETERMINISMUL RAHITISMULUI
CARENTIAL COMUN

Factor determinant: CARENTA VITAMINEI D


Factori favorizanti : - varsta (3-6 luni)
- prematuritatea
- regim de insorire
- alimentatia neadecvata:
scadere aport Ca 2+
raport Ca / P anormal
crestere pH gastric
fitati , oxalati
kelatori (EDTA)
ACTIUNEA VITAMINEI D
INTESTINAL:
- creste absorbtia calciului
- creste absorbtia fosfatului
- mentine troficitatea mucoasei
OSOS :
- depunerea Ca2+ si P ca hidroxiapatita
- mineralizarea tesutului osteoid
- rol permisiv pentru parathormon
- mentine rezistenta osului
RENAL:
- creste reabsorbtia calciului
- creste reabsorbtia fosfatului
- creste reabsorbtia aminoacizilor
MUSCULAR:
- creste formarea de ATP
- mentine tonusul muscular
ENDOCRIN:
- controleaza sinteza de PTH
METABOLIC:
- participa la ciclul Krebs
- creste absorbtia intestinala de Mg2+
- creste nivelul citratului in LEC
METABOLISMUL VITAMINEI D
EXOGEN ENDOGEN
(Alimente) (Piele)

ABSORBTIE INTESTINALA PROVITAMINA D


+ u.v
SARURI BILIARE VITAMINA D
SANGE (2GLOBULINA)
FICAT DEPOZITE
25 HIDROXILAZA - ADIPOS
- MUSCULAR
25(HO) C.C - FICAT

SANGE 2 GLOBULINA CICLUL ENTEROHEPATIC

RINICHI --------------------------------------- 1. HIDROXILAZA 1-25 (HO)2 C.C


- PTH - FOSFAT
- CALCIU - ESTROGENI
- STG - 1-25 (HO)2 C.C
------------------------------------------- 24 HIDROXILAZA -------------- 1-25 (HO)2C.C
-------------------------------------------26 HIDROXILAZA ---------------- 25 26 (HO)2C.C
CONSECINTE
CALCIU SERIC N - INSEAMNA Ca 2+
FOSFAT SERIC
FOSFATURIE
AMINOACIDURIE - PREZENTA
GLICOZURIE - PREZENTA
FOSFATAZE ALCALINE
CITRAT SANGUIN
P.T.H
1-25(HO)2CC SI 24-25 (HO)2CC
OSOS : - INSUFICIENTA MINERALIZARE A MATRICEI
- FORMAREA DE TESUT OSTEOID NEMINERALIZAT
- REDUCEREA REZISTENTEI OSOASE : - DEFORMARI
- FRACTURI
- INTERESAREA PROCESULUI DE CRESTERE SI
MALNUTRITIE
TABLOUL CLINIC IN RAHITISM

1. Semne osoase
Leziunile cutiei craniene: predomina la sugarul sub 3 luni:
- Craniotabesul rahitic
- Bose frontale si parietale
- Fruntea olimpiana
- Plagiocefalie
- FA larg deschisa dupa varsta de 8 luni, sau persistenta FA
dupa varsta de 18 luni
- Macrocranie
Deformarile toracice se intalnesc la
sugarul intre 3-6 luni:

- Torace deformat, largit la baze


- Sant submamar (Harrison)
- Stern infundat (de pantofar)
- Stern proeminent (in carena)
- Deformari ale claviculelor
- Fracturi costale spontane
- Matanii condrocostale
Leziuni ale membrelor:
predomina la sugarul de 6-12 luni

- Deformari ale metafizelor bratari rahitice


- Deformari ale diafizelor, mai ales ale membrelor inferioare:
- genu valgum (picioare in x)
- genu varum (picioare in paranteza)
- Fracturi spontane (mai frecvente la nivelul radiusului si fibulei)
SEMNE CLINICE IN RAHITISM

1. Deformari ale coloanei vertebrale si bazinului - predomina la


copilul mare si adolescent:
- cifoza dorsala
- micsorarea diametrului antero-post si lateral al bazinului
- coxa vara

2. Distrofii dentare / anomalii dento-maxilare


3. Semne musculo-ligamentare:
- Hipotonie musculara
- Hiperlaxitate ligamentara
4. Manifestari neuromusculare
- Hiperexcitabilitate neuromusculara
- Stridor laringian
- Laringospasm
- Convulsii
5. Semne asociate:
- Rezistenta redusa la infectii
- Tendinta la infectii respiratorii (pulmonul rahitic)
- Transpiratii predominant cefalice
SCHEME DE PROFILAXIE SI TRATAMENT
PREPARATE FOLOSITE
- Sterogyl (ergocalciferol) solutie, flacon de 20 ml (=1.000
picaturi) o picatura = 400 UI Vitamina D2

- Vigantol oil (Vitamina D3) solutie, 1 picatura = 660 UI,


Vitamina D3 (Biofarm) 0,45 mg colecalciferol/ml

- Vigantoletten comprimate a 500 si 1000 UI Vitamina D3 per


comprimat

- Vitamina D3 hidrosolubila
- fiola solutie apoasa 1 ml = 200.000 UI
- fiola solutie apoasa 2 ml = 600.000 UI
- fiola solutie buvabila = 600.000 UI/ml
- Dihidrotahisterol (Tachystin) solutie uleioasa 0,1% flacon a
15ml
- 1ml = 30 picaturi = 1mg
- doza: 0,5 1,5 mg/zi
- indicatii: hipoparatiroidism, manifestari osoase din
nefropatiile cronice

- Calciu gluconic solutie, fiole = 5ml si 10ml


- 5ml = 0,5g Ca
- 10ml = 1g Ca

- Calciu lactic: comprimate = 500 mg


ANEMIILE DIAGNOSTICATE
FRECVENT N PEDIATRIE
I. ANEMII PRIN PRODUCIE SCZUT DE
ERITROCITE I Hb

caren material construcie anemii careniale


caren fe - anemie feripriv
caren acid folic / B12 - anemii megaloblastice

insuficien medular de producie


aplazii celule stem
anemii hipoplastice
anemii aplastice
infiltraie patologic a mduvei

proliferri blastice, leucoze


metastaze, neuroblastom
II. ANEMII PRIN PIERDERI EXCESIVE
ANEMII POSTHEMORAGICE ACUTE SAU
DEPERDIIE HEMORAGIC

HEMOFILIE

DIATEZE HEMORAGIPARE
III. ANEMII PRIN DISTRUGERI EXCESIVE DE
HEMATII ANEMII HEMOLITICE

1. ANEMII HEMOLITICE EREDITARE


membran:
- sferocitoz
- eliptocitoz
- stomatocitoz
enzime:
- piruvatkinaz
- hexokinaz
- G6PD
- anomalii glutatice
hemoglobinopatii: - cantitative i - talasemii
- calitative : hemoglobinoze S,M,C,D
2. ANEMII HEMOLITICE DOBNDITE

neimunologice: factori fizici, chimici

imunologice

SHU Gasser
ANEMIA CARENIAL FERIPRIV
LA SUGAR I COPILUL MIC

Anemie hipocrom i microcitar, frecvent diagnosticat la


vrsta de sugar i copil mic (90% din anemiile copilului)

Este datorat carenei cronice mariale, cu sinteza insuficient


a hemoglobinei i ncetinirea maturaiei eritroblastice

Afecteaz 25-30% din sugari, 20% din precolari i 2-7% din


colari
Fiziopatologie

La sugar exist permanent un dezechilibru ntre aportul


alimentar de Fe i nevoile crescute 10-12 mg/zi (1-2 mg/kg).

n primele luni de via, el are o alimentaie predominant


lactat, laptele fiind srac n Fe (laptele de mam are 1 mg/l),
iar laptele de vac (0,5 mg/l) i cu coeficient de absorbie
prost.

Capitalul de Fe din organism este:


Nou-nscut = 250 - 300 mg n depozite
La 1 an = 400 - 450 mg
Prematur 1500 g = 100 mg
Adult 3-5 g
De subliniat nevoile crescute de Fe, mai ales la sugar
ETIOPATOGENIA ANEMIEI FERIPRIVE
3 mecanisme sunt incriminate frecvent n realizarea unei
carene mariale:

- Aportul insuficient de Fe (corelat cu rezerve insuficiente)

- Pierderi de Fe prin sngerri mici i repetate anemii prin


deperdiie marial

- Consum crescut de Fe i deturnare marial


Aportul insuficient de Fe apare n urmtoarele condiii
clinice:

Alimentaia artificial prelungit cu lapte de vac (anemia


laptelui de vac) sau preparate de lapte praf
Alimentaia excesiv cu finoase (conin fitai i fosfai care
formeaz cu Fe sruri insolubile)
Prematuritatea
Gemelaritatea (transfuzii feto-fetale)
Diversificarea incorect i tardiv
Deficite severe de absorbie a Fe n: celiachie, diarei cronice,
malnutriie, parazitoze intestinale, rahitism, avitaminoz B6

Carena marial a mamei trebuie cutat sistematic n timpul


sarcinii, mai ales dup luna a VI-a de sarcin.
Pierderi de Fe prin sngerri mici i repetate (deperdiie marial
hemoragic)

La nou-nscut: sngerri de cordon ombilical (50 ml=500 ml la


adult), boala hemoragic a nou-nscutului, ligatura precoce a
cordonului ombilical nainte de ncetarea pulsaiilor, transfuzii
feto-fetale la gemenii univitelini
Hernie diafragmatic
Hernie hiatal
Parazitoze intestinale (ankilostoma)
Intoleran la proteina din laptele de vac
Polipul rectal sau polipozele
Boala ulceroas
Diverticulita Meckel
Angiomul intestinal
Anemii prin consum crescut de Fe i deturnare
marial n:

Osteomielit
Septicemii
Tuberculoz
Infecii urinare
Adenoidite cronice
Hemosideroz pulmonar
CLINIC
Constituirea rezervelor mariale ale ftului se realizeaz n ultimele
2-3 luni de sarcin prin transfer transplacentar de la mam.
La natere, un nou-nscut eutrofic are n depozite 250 mg Fe, iar la
1 an, 450 mg Fe.
Un prematur cu greutate la natere 1500 g, are n depozite numai
100 mg Fe.
Nevoia zilnic de Fe pentru sugarul eutrofic este 1 mg/kgc/zi, iar la
prematur 2-5 mg/kgc/zi.
Plecnd de la aceste date, subliniem c debutul anemiei feriprive
este situat la vrsta de 2-3 luni pentru prematur i la 5-6 luni
pentru sugarii eutrofici.
Anamneza va preciza condiiile etiopatogenice
enumerate anterior, insistnd pe:

o prematuritate
o gemelaritate
o alimentaie prelungit cu lapte praf sau lapte de vac
o diversificarea incorect i tardiv
o infecii repetate de tip adenoidit
o infestaii parazitare
o hemoragii n perioada neo-natal, etc.
Semnele clinice sunt nespecifice:
Apatie, oboseal la supt, adinamie
Somnolen sau iritabilitate
Anorexie, apetit capricios
Febr sidorepenic asociat cu infecii trenante
Transpiraii abundente
Curba ponderal staionar, turgor flasc
Retard psihomotor
Tegumente palide; paloarea se caut la palme i plante; timp de
recolorare capilar prelungit
Pr uscat i friabil
Unghii plate
Tahicardie, sufluri sistolice apicale
Frecvent semne de rahitism: pluricaren
Limb lucioas, stomatit angular
Frecvent hepato i splenomegalie
Examene de laborator
Hemoglobina este sczut de obicei sub 10 g%, iar hematocritul
sub 35%.
Parametrii eritrocitari sunt reprezentai de CHEM sczut sub 26%,
iar VEM sub 80 microni cubi (definind hipocromia i microcitoza).
Numrul de reticulocite este normal sau uor sczut
HEM < 25g.

Frotiul de snge periferic are o mare importan n definirea


carenei mariale descriindu-se: hipocromie, microcitoz,
poikilocitoz, anizocromie, anizocitoz, n formele severe
anulocite, devierea la stg. a curbei Prince-Jones.
Dozarea Fe seric - scdere sub 60 micrograme%.

Capacitatea de legare a transferinei este crescut peste 350


micrograme%o.

Dozarea radioimunologic a feritinei serice poate s anticipeze cu


1-2 luni exprimarea clinic a carenei mariale.

Coeficientul de saturare a transferinei este sczut 30%.

Examenul de mduv medulograma este rareori necesar; dac


este fcut ne va arta o celularitate bogat cu hiperplazie
eritroid moderat i cu prezen de eritroblati mici, crenelai
eritroblati feriprivi. Coloraia PERLS demonstreaz absena Fe din
depozite.
Feritina seric semn indicator al rezervelor;
- are urmtoarele caracteristici:
n carena marial, feritina serica < 12g/l
n anemiile prin deturnare marial nivelul ei este crescut

Se pot defini 4 stadii de gravitate crescnd:


Feritin plasmatic sczut < 12 g/l
Fe seric sub 5 mol/l
Hemoglobin sczut sub 9g la 3 luni sub 11g la 6-18 luni
Anemie hipocrom sever
Diagnosticul diferenial

Talasemia minor electroforeza Hb

Sferocitoz ereditar aspect de frotiu caracteristic

Anemiile sideroacrestice care au dou populaii


eritrocitare pe frotiu

Anemiile din sdr inflamatorii (adenoidite cronice, ITU)


Tratamentul profilactic
A. Tratamentul profilactic antenatal, la mam:
Regim alimentar echilibrat al mamei (s nu lipseasc legumele
verzi i fructele, de diferite feluri, oule, carnea)

Controlul sistematic al Hb din luna a V-VI-a de sarcin

Tratament n ultimul trimestru de sarcin: cand Hb este sub 12


g/dl, cu Fe 30-60 mg (ex: 1-2 drajeuri de Glubifer) zilnic

Cnd gravida are Hb sub 11 g/dl indiferent de vrsta sarcinii, dar


mai ales n ultimul trimestru, se instituie tratament cu Fe n doz
de 60-100 mg/24 h i cu acid folic.
B. Tratamentul profilactic la copil:

Ligatura tardiv a cordonului ombilical, dup ncetarea


pulsaiilor acestuia (asigur transferul a 40 - 60 mg Fe)

Alimentaia la sn precoce i prelungit

Diversificarea alimentaiei: la 4 - 4 luni pentru sugarii


alimentai cu lapte praf standard sau lapte de vac; la 6 luni
pentru cei alimentai natural sau cu substituit de lapte matern
(adaptat, parial adaptat) cu sup de legume, carne, ficat,
glbenu de ou, legume verzi, cereale fortifiate cu Fe
Suplimentare cu Fe:
1-2 mg Fe /Kc/zi de la 6-8 sptmni pn la 1 an pentru:

Prematuri
Gemeni
Dismaturi
Hemoragie la natere
Tulburri digestive
Infecii recurente
Copii care au un ritm rapid de cretere
Profilaxie sistematic cu Fe 10-25 mg/zi (sau 1-2
mg/kg) pentru toi nou-nscuii la termen cu
greutate normal, de la 6 luni (pentru minimum 3
luni).

Se recomand preparate de Fe condiionate ca sirop


sau picturi (niciodat drajeuri); se administreaz
ntre supturi/mese sau naintea unei mese, n doz
unic.
Tratament curativ
A. Echilibrarea regimului alimentar
Ameliorarea dietei reprezint o msur esenial i se face prin:
reducerea aportului excesiv de lapte
utilizarea formulelor de lapte mbogite cu fier
introducerea n diet a alimentelor bogate n fier, carne,
glbenu, vegetale verzi, cereale cu fier.
B. Tratament oral, de elecie pentru anemii uoare i moderate, cu o doz
de 4-6 mg/kg/zi de Fe elemental n 2-3 prize ntre mese sau aproape de
masa care urmeaz.

Administrarea preparatelor de fier la distan de mas favorizeaz ntr-o


oarecare msur absorbia, dar producerea frecvent a fenomenelor iritative
gastro-intestinale impune, n aceste cazuri, administrarea pe stomacul plin.

Dintre preparatele de Fe aflate n farmacii notm:


DCI-FUMARAT FEROS Ferronat suspensie care are 150 mg Fumarat
Feros/5ml, din care Fe elemental reprezint 50 mg. Se administreaz 1 linguri
pentru 10 kg greutatea corporal.
DCI-GLUCONAT FEROS Ferglurom fiole buvabile a 5 ml cu 12 mg de Fe/5 ml,
sau 24 mg Fe/5 ml
DCI-HIDROXID DE FE POLIMALTOZAT Ferum Hausmann soluie oral cu 50
mg Fe/ml sau sirop cu 10 mg/ml
DCI-FERICOLINAT FER-SOL fiole buvabile 15 ml cu 200 mg Fe/ml.
Eficiena tratamentului este demonstrat prin
creterea numrului reticulocitelor.
Criza reticulocitar apare n ziua a V-VII-a de tratament i
este urmat de normalizarea valorii Hb n urmtoarele
2-3 sptmni.
Dup revenirea la valoarea normal a Hb, tratamentul va
fi continuat nc o perioad de 2-3 luni, ceea ce
reprezint timpul necesar refacerii rezervelor mariale,
deci acoperirii i refacerii depozitelor de Fe.
Tratamentul nu se ntrerupe n cazul apariiei de scaune
nchise la culoare sau de tulburri digestive minore, ci
doar n cazul apariiei
vrsturilor
diareei
durerilor abdominale cu caracter colicativ
TRATAMENT CU PREPARATE INJECTABILE DE FE se face
excepional la copil, avnd n vedere reaciile adverse
frecvente.

Este recomandat administrarea i.v. sau i.m. numai n


cazul sindroamelor de malabsorbie i a neglijrii de
ctre prini a administrrii per orale.
TRANSFUZIA DE MAS ERITROCITAR izogrup, izoRh
este rezervat formelor severe de boal, n care
nivelul hemoglobinei este sub 7g la 100 ml,
preferndu-se administrarea n doz de 5-10 ml/kgc
de hematii splate, deplasmatizate.
Apreciem c decizia cea mai bun este de fapt
reprezentat de profilaxia anemiei careniale i
feriprive, profilaxie care ar trebui s nceap la mam
i s continue pentru grupele de sugari cu risc i
pentru prematuri de la vrsta de 2 luni.