Sunteți pe pagina 1din 22

INTRODUCERE N

CALCULUL ERORILOR

Definitie

Tipuri de erori

Calculul erorilor

Exemple
Fizica este o tiin cantitativ bazat pe definirea corect a mrimilor
fizice, realizarea de experimente i msurtori precise asupra lor i
stabilirea de relaii numerice intre valorile mrimilor fizice masurate.

n fizic, cuvntul mrime are sens de cantitate, deci ceva ce


poate fi evaluat i exprimat printr-un numr. Evaluarea se face prin
calcule, n urma msurtorilor.

!!!!A msura nseamn a compara ceea ce avem de msurat,


mrimea fizic MF, cu un etalon (unitate de msur, UM) pentru a
vedea de cte ori valoarea numeric cuprinde etalonul n
mrimea pe care vrem s o msurm.

Experienta arata ca o masuratoare repetata, n aceleasi conditii,


conduce, de obicei, la rezultate care difera ntre ele. Aceasta
dovedeste ca fiecare masuratoare este nsotita de erori.
Ce este eroarea?

on general marimile fizice se determina efectuand intotdeauna niste masuratori.


Aceste masuratori sunt de 2 feluri:

1) Msurtori directe, de exemplu, msurarea lungimilor cu o rigla sau metru (de


croitorie, de tamplarie, ruleta), a temperaturilor cu un termometru, a masei unui
pachet de faina sau a unei tablete de ciocoloata cu o balanta, etc.

2) Msurtori indirecte - mrimea fizic se obine prin calcul, folosind rezultatele


unor msurtori directe i aplicnd anumite relaii matematice deduse pe baza
legilor fizicii, de exemplu, msurarea vitezei, acceleraiei, densitii, coeficientului de
frecare, etc.

o Masurand de exemplu masa unui tablete de ciocolata de 100 de


ori vom constata ca vom obtine 100 de rezultate diferite!!! Care
este cauza unui asemenea fenomen? Erorile de
masura!!!
Clasificarea erorilor

I. Erori sistematice sunt cauzate de orice factor care afecteaza


sistematic masuratorile; Se produc totdeauna n acelai sens si obtin
de fiecare data acelasi rezultat gresit

II. Erori grosolane sau greeli. Aceste erori sunt mult mai mari
dect erorile obinuite i apar datorit neateniei experimentatorului:
citire greit la un aparat, notaie greit a rezultatului, confuzie,
omisiuni. Aceste erori pot fi recunoscute relativ uor i eliminate
ulterior din calcule.

III. Erori accidentale sau aleatorii. Se produc att ntr-un sens ct i


n cellalt i se datoreaz unor factori variabili sau nedeterminai,
care nu pot fi controlai de experimentator, adic se datoreaz
ntmplrii. Cum scap de ele? Efectuez un numar cat mai mare de
masuratori si mediez rezultatele.
Erori sistematice

Cauzele erorilor sistematice :


defecte ale aparatelor de msur (metru incorect divizat, balan cu brae
inegale, ...).
condiii de mediu, n cazul n care acestea sunt incompatibile cu funcionarea
aparatelor.
experimentatorul, depinznd de particularitile acestuia sau de poziia lui fa
de scala aparatului n momentul citirii valorilor experimentale.

Dac valoarea erorilor accidentale poate fi redus prin efectuarea unui numr
mare de msurtori, erorile sistematice sunt mai greu de depistat.

O verificare atent a aparatelor i a condiiilor de lucru ne permite s


diminum mult contribuia erorilor sistematice n valoarea rezultatului final.
Exemple: Erori sistematice

Masuratori cu o rigla:

Daca rigla nu este bine


calibrata, sau este mai mare

Toate masuratorile vor fii gresite

O cale de identificare a erorilor sistematice o constituie determinarea


aceleiasi marimi fizice folosind metode diferite.
Erori sistematice -Eroarea zero

Cantar de mana:
Dupa o perioada de timp arcul s-a
slabit si acul nu mai indica zero.

nu e nimic pe balanta

Ce efect are asupra masuratorilor?


Cum pot scapa de ele?
Erori grosolane

neateniei experimentatorului
x
citire greit la un aparat,
x
notaie greit a rezultatului, x
x
confuzie,
omisiuni x
x

Exemplu: erori la metri de msurare a distanelor cu ruleta

Caracteristica esentiala a erorilor grosolane este aceea ca ele implica valori


masurate care se abat foarte mult de la o valoare medie.

Acest tip de eroare se evideniaz imediat ntr-un ir de msurtori putnd


fi eliminat cu uurin pe baza coroborrii datelor cu cele de la alte
observaii
Acest rezultat arata necesitatea repetarii masuratorilor
Erori aleatorii- Exemple
Se datoresc ntmplrii i
imperfeciunii observaiilor.

Acestea pot fii date de:


-eroare umana
-tehnica gresita de masura
-deteriorarea unui echipament

Pentru a reduce erorile: facem mai multe masuratori si


apoi calculam valoarea lor medie.
Estimarea erorilor
o Ne vom ocupa in continuare numai de erorile aleatorii. Cum putem estima (calcula) erorile
aleatorii?

o Am spus mai inainte ca aceste erori se elimina daca efectuam un numar cat mai mare de
masuratori si mediem rezultatele.

o In general insa aceasta regula e valabila numai pentru experimentele stiintifice unde
dispunem de timp.

o Producatorul de ciocolata de exemplu nu poate sa cantareasca fiecare tableta de ciocolata in


parte de 100 de ori si sa-mi dea un rezultat precis. Si totusi pe ambalaj scrie 100g2g. Adica
tableta respectiva cantareste 100g cu o eroare de 2g. Aceasta eroare reprezinta precizia
balantei care de obicei e trecuta pe aparat de fabricant.

o Dar daca precizia nu e trecuta? De exemplu pe o rigla sau pe un termometru nu avem


indicata precizia (eroarea). Cum procedam?
Eroarea absoluta
o In acest scop se defineste eroarea absoluta a unei marimi fizice. Msurnd o anumit
mrime fizic X gsim o anumit valoare numeric xmas, apropiat mai mult sau mai
puin de valoarea exact x0 (pe care nu o putem cunoaste niciodata) a mrimii msurate.
Se numete eroare absolut, modulul diferenei (abaterea) x = x0 - x dintre valoarea
exact i valoarea msurat.

o Aceasta eroare absoluta se estimeaza ca fiind jumatate din cea mai mica diviziune de pe
aparatul de masura. De exemplu la o rigla putem lua ca eroare absoluta jumatate din cea
mai mica diviziune adica x = 0.5mm. La un termometru etalonat din grad in grad x =
0.5C.

o Astfel incat putem scrie acum valoarea marimii fizice:

X=xmasx

o eroarea absoluta are aceeasi unitate de masura ca si marimea fizica.


o eroarea absolut este mic n comparaie cu valoarea x sau xmas a mrimii msurate

x = x xmas x,
Estimarea erorilor
o In general se foloseste si eroarea relativa pentru a estima precizia unei masuratori. Se
numete eroare relativ raportul dintre eroarea absolut i valoarea exact a mrimii
msurate:
x0 x x

x0 x0
o Consideram ca masuratorile sunt suficient de precise adica eroarea absoluta este mica in
comparatie cu valoarea exacta, x0 sau cu valoarea masurata, x (x x0 , x x si deci x
x0). Astfel nct practic se folosete eroarea relativ aparent definita prin raportul dintre
eraoarea relativa si valoarea masurata:
x 0 x x
x
x x

unde eroarea absolut x (care se poate evalua) este raportat la valoarea msurat (deci
cunoscut) si nu la valoarea exacta, necunoscuta, x0.

o eroarea relativ nu are dimensiuni i se exprim n procente. Eroarea relativ


caracterizeaz mai bine precizia unei msurtori i, fiind adimensional, permite
compararea preciziei de msurare a mrimilor de naturi diferite.
Reguli - Calculul erorilor
Majoritatea mrimilor fizice se msoar indirect, adic se
determin prin calcul cu ajutorul unei formule n care intr
mrimi ce sunt msurate direct.

I. Cnd marimile se aduna sau se scad:


f(x,y)= x+y f(x,y)= x-y
f(x,y)=f(x,y) f(x,y)
f(x,y)= x + y

Cnd marimile se aduna sau se scad, erorile absolute


se aduna.
II. Cnd marimile sunt nmultite sau mpartite

x
f x, y x * y f x, y
y

f x, y f x, y * f x , y f x, y x y

x x y
x f x, y
x x y

Cnd marimile sunt nmultite sau mpartite, erorile


relative se aduna
III. Putere

f x n x * x * x * .....x f f f

n ori f f * f
x
f x x .... x n x n
x
n ori

x
n0
f nx n
x
f = ax+by

f = (ax) + (by) = (ax)ax+(by)by

f= (ax)(a+x) + (by)(b+y)

a x b y
f ax by
a x b y

f xa ax yb by
a=ct, b=ct

f ax by
Reguli de derivare:

fg ' f ' g fg '

'
f f ' g fg '

g g2

Produs: f = xy;
f
f ( xy ) x y y x, f x y
xy

Impartire: f = x/y

x y x x y f
f , f x y,
y 2 f
y
Cifre semnificative
Nu exist msurtori exacte sunt , i este important ca rezultatele
experimentale sa aiba cu un numr de cifre semnificative care dau o impresie
rezonabil de precizie msurtorii .

Presupunem ca masa unei roci este de 8.2 g iar


volumul sau este 2.3 cm3. Cat de precis putem
determina densitatea?
Clasificarea Erorilor
Clasificarea generala a erorilor pentru diferite aplicatii:

1. Consumatori- eroare 5-10% - acceptabila

2. Ingineri- eroare de 1% - acceptablila

3. Mediu stiintific- eroare de 0.1% este acceptabila


Modulul lui Young E se determin pe baza alungirii l a unui fir de lungime l, i
seciunea S0 supus forei F:
Fl 0
E E E E
S 0 l
E F l0 S0 l

F l 0 S 0 l
E
F l0 S0 l
Deoarece F si S0 sunt date, erorile forei F (dat de greuti marcate) i a
seciunii date S0 pot fi neglijate.
l 0 (l l 0 )
E l 2l
l0 l l0 E
l0 l l0
l l 0
Determinarea acceleraia gravitaional prin msurarea perioadei unui pendul
gravitaional
Pendul gravitaional: un fir de a suspendat la un capt de care am legat un corp la
captul cellalt) pe care l-am pus n oscilaie ntr-un plan vertical.
Teoria lucrarii: - perioada de oscilatie a pendulului gravitational depinde de lungimea
acestuia si de locul(prin g) unde se produce oscilatia.

l t 2 l 4 2 l
T 2 T T 4
2
g 2
g n g T

T- perioada pendulului reprezint intervalul de timp dintre dou treceri succesive


ale corpului, n acelai sens, prin acelai punct.
Experimental:
- msurm lungimea pendulului de ex: l=1.2m cu o eroare de l= 1cm= 0,01m
- msurm o perioad de oscilaie a pendului de ex T=2.2s cu o eroare T=0.1s
- = 3.14159263.14
Calculnd g, obinem g = m/s2 i g=.
Analiza rezultatelor:
Valoarea msurat este n concordan cu valoarea acceptat pentru g?
Cum este precizia experimentului? (eroarea relativ ???%)
Ce trebuie s facem pentru a crete precizia rezultatului msurtorilor?
Tem
1.Convertii erorile (exprimate n procente) din exemplele de mai jos n valori
absolute.
a) x = 543.2 m 4%
b) v = 65.9 m/s 8%
c) = 671x10-9 4%
.

2. O rigl este gradat n mm iar un ubler n 0.1 mm. Presupunem c dorii s


msurai o lungime de 2 cm cu o precizie de 1%. Care din cele dou instrumente
le vei folosi?

3. Un student msoar dou mrimi fizice a i b i obine rezultatele: a = 11.5 0.2


cm i b = 25.4 0.2 s. Studentul calculeaz apoi produsul q = ab. Calculai
valoarea q i eroarea acestuia (att valoarea absolut ct i n procente
(precizia)).

email: anca.geologie@gmail.com