METODE DE CERCETARE

CURS 5
Variabile
Tipuri de variabile (scale de masura)
Distributie de frecventa, distributie procentuala
Reprezentari grafice
Indicatori ai tendintei centrale
Media
Mediana
Modus
VARIABILE: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice .

Ex: sex, virsta, proprietatea de a raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte
mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol, mortalitatea infantila a unei tari, numar de
conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de participare la vot pe sectii de
votare.

variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri

ale unor oameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut
comun tuturor aceste obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.

Ex. 1000 de persoane sint intrebate:

in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: Guvernul este eficient in reducerea coruptiei.
1. complet de acord 2. oarecum de acord 3.nu prea sint de acord 4. deloc de acord.

variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune)
ca influenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.
variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de
var.ind.
Tipuri de variabile:
1. Nominale: cazurile sunt impartite in categorii intre care nu
exista o relatie de ordine
ex. Etnie, Sex, Numele unui ziar
2. Ordinale: cazurile sunt impartite in categorii intre care exista o
relatie de ordine, insa numerele care desemneaza categoriile
nu pot fi incluse in operatii algebrice
ex. Tip de localitate (1 rural, 2 orase sub <10 mii, 3 orase
peste 10 mii), Nivel de educatie (1 fara liceu, 2 liceu, 3 studii
superioare), varsta in categorii de venit.
3. De interval: numerele care desemneaza categoriile pot fi
folosite pentru adunari, scaderi dar nu si pentru impartiri.
ex. Temperatura C,
4. De rapoarte: pot fi facute impartiriVariabila X are o valoare
de doua ori mai mare pt. cazul A1 decat pentru A2.
ex. Venit, varsta in ani impliniti.
Exercitii:
1. Participarea la vot
de cate ori a participat la vot.
la nivel de sectie de vot
cat de probabil e sa participe (f.p., p, pp, sigur nu)
2. Tipul de sistem electoral (vot uninominal, proportional, alte sisteme)
3. Temperatura in grade Kelvin.
4. Numarul de camere/gospodarie (1, 2, 3, 4-pt. 4 sau mai mult)
5. Nota din catalog la Metode de cercetare.
6. IQ.
7. Scor Toefl.
8. Cum poate fi facuta nota la BAC comparabila de la un an la altul.
Erori de masurare, Validitate

Eroare de masurare diferenta intre valoarea reala si valoarea

observata.
Apar din mai multe motive:
1. este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare;
ex: dezirabilitate sociala,
2. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (respondentul tocmai a
vazut meciul Romania Danemarca), intervievatori diferiti
3. generalizare (studii asupra unor parti ale populatiei, esantioane)

Notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau

sa masor?".
ex: este prezenta la vot o masura a dezvoltarii democratice a unei tari?
Este rata somajului un indicator bun pentru somaj in Romania?
In ce mod ar trebui evaluat nivelul de educatie (nr. de ani de scoala
sau ultima scoala absolvita)?
Distributii de frecvente, distributii procentuale

Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa

ipoteze despre fenomene sociale. Realizarea sa necesita analiza
relatiilor dintre variabile si, deci, considerarea simultana a e doua sau
mai multe variabile. O etapa preliminara a acestui tip de analiza, aplicata
relatiilor, consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin, luate
separat.
Acest tip de activitate, prin care este investigata distributia valorilor unei
variabile, prin reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice,
este numita analiza univariata.

1.Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere

care exprima numarul de observatii pentru fiecare din valorile variabilei.
Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima
proportia observatiilor pentru fiecare din valorile variabilei.

distributie valida, distributie cumulativa

 2F Importance: Religiona

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 0. Not important at all 17 1.4 1.4 1.4
1 12 1.0 1.0 2.4
2 15 1.2 1.2 3.7
3 29 2.4 2.4 6.1
4 26 2.1 2.2 8.2
5 89 7.3 7.4 15.6
6 48 3.9 4.0 19.6
7 67 5.5 5.6 25.2
8 121 9.9 10.0 35.2
9 147 12.1 12.2 47.4
10. Very important 633 52.0 52.6 100.0
Total 1204 98.9 100.0
Mis sing -4. Refused to answer 6 .5
-3. Don't know 7 .6
Total 13 1.1
Total 1217 100.0
a. COUNTRY = Romania
 2F Importance: Religiona

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 0. Not important at all 488 21.2 22.0 22.0
1 239 10.4 10.8 32.8
2 322 14.0 14.5 47.4
3 232 10.1 10.5 57.9
4 150 6.5 6.8 64.6
5 273 11.9 12.3 77.0
6 88 3.8 4.0 80.9
7 76 3.3 3.4 84.4
8 101 4.4 4.6 88.9
9 72 3.1 3.3 92.2
10. Very important 173 7.5 7.8 100.0
Total 2214 96.4 100.0
Mis sing -6. Info miss ing 83 3.6
Total 2297 100.0
a. COUNTRY = Norway
 Predominant religion
50

40

30

20
Frequency

10

0
Animist Catholic Jewish Orthodox Taoist
Buddhist Hindu Muslim Protstnt Tribal

Predominant religion
 Predominant religion

Missing

Tribal
Animist
Taoist
Buddhist
Protstnt

Orthodox

Catholic

Muslim

Hindu

Jew ish
Reprezentari grafice ale distributiei de frecvente

Gross domestic product / capita

30

20

10
Frequency

Std. Dev = 6479.84

Mean = 5860.0
0 -2 17 37 57 77 97 117 137 157 177 197 21N7
= 109.00
50 5 0 5 0 5 0 5 0 5 0 50 50 50 50 50 50
.0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0

Gross domestic product / capita

 COUNTRY: 10.00 Romania
3.0

2.5

2.0

1.5

1.0 COUNTRY: 1.00 Switzerland

3.5

.5
3.0

0.0
19.00 27.00 35.00 43.00 51.00 59.00 67.00 75.00 83.00 92.00 2.5
23.00 31.00 39.00 47.00 55.00 63.00 71.00 79.00 87.00
2.0
COUNTRY:
AGE 8.00 Slovenia
4 1.5

1.0

3
Percent .5

0.0
20.00 28.00 36.00 44.00 52.00 60.00 68.00 76.00 84.00 92.00
2
24.00 32.00 40.00 48.00 56.00 64.00 72.00 80.00 88.00

AGE
1

0
Missing 26.00 34.00 42.00 50.00 58.00 66.00 74.00 82.00 92.00
22.00 30.00 38.00 46.00 54.00 62.00 70.00 78.00 88.00

AGE
Indicatori ai tendintei centrale: Modus,
Mediana, Media

Modus (valoare modala): valoarea cel mai des intalnita

Mediana: valoarea individului de mijloc.
Media: suma valorilor / numarul de indivizi.
 931
Mis sing 82
S26 Education: Number of years
Switzerland N Valid Mean 11.4758
1565
Median 12.0000
Mis sing 580
Mode 12.00
Mean 13.1489
Netherlands N Valid 1618
Median 13.0000
Mis sing 31
Mode 12.00
Mean 12.2855
Rus s ia N Valid 1733 Median 12.0000
Mis sing 0 Mode 10.00
Mean 10.9908 Slovenia N Valid 0
Median 11.0000 Mis sing 990
Mode 10.00 Norway N Valid 1993
Portugal N Valid 1010 Mis sing 304
Mis sing 0 Mean 13.0938
Mean 7.5307 Median 13.0000
Median 6.0000 Mode 12.00
Mode 4.00 Romania N Valid 1212
Denmark N Valid 1614 Mis sing 5
Mis sing Mean 9.9901
26
Median 10.0000
Mean 13.1214
Mode 12.00
Median 13.0000
Moldova N Valid 1215
Mode 13.00
Mis sing 4
W-Germany N Valid 1820
Mean 11.2420
Mis sing 171 Median 11.0000
Mean 11.4929 Mode 10.00
Median 12.0000 Spain N Valid 4026
Mode 13.00 Mis sing 226
E-Germany N Valid 931 Mean 11.0532
Mis sing 82 Median 11.0000
Mean 11.4758 Mode 8.00
Exercitii:
Variabila eficienta administratiei locale:
Distributia de frecvente: 1-10, 2-5, 3-5, 4-30.
Distributia procentuala
Distributia procentuala cumulativa
Reprezentari grafice
Indicatori ai tendintei centrale