Calendarul National de

Vaccinari (2)

Lucrari Practice
Disciplina Epidemiologie
UMF Carol Davila
Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman 1
 Cuprins LP

1. Calendarul National de Vaccinari

2. Vaccinul Hepatitic B
3. Vaccinul Poliomielitic

2
 Programul national de imunizari (PNI)

Reglementari care asigura preventia

prin vaccinare sistematica si de masa
a unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare
a unor boli recunoscute ca probleme de sanatate publica
a unor boli prioritare dpdv al alocarii resurselor pt sanatate

Controlul (reducerea, eliminarea, eradicarea)

bolilor prevenibile prin vaccinare este
Planificat
Condus
Evaluat Pe baza
obiectivelor si
tintelor operationale

Obiectivele
Specifica scopul practic pt
care sunt alocate resursele
Sunt detaliate in tinte
numerice si temporale
Tinte
Specifica in termeni tehnici
strategiile care trebuie adoptate,
evaluate, revizuite pentru realizarea
obiectivelor 3
 CALENDARUL DE VACCINARE

Vaccinurile sunt recomandate

Celui mai tanar grup populational
Aflat la risc de imbolnavire
Ai carui membrii se stie ca dezvolta
un raspuns adecvat de Ac la vaccinare

Recomandarile privind varsta de administrare tin cont de:

Riscul de imbolnavire specific pe varsta
BCG, HepB - imunitatea celulara, se poate vaccina la nastere
Prevalenta mare a acestor boli la aceasta varsta
Abilitatea orgs la anumite varste de a raspunde la vaccin
DTaP - imunitate umorala, se vacc la 2 luni,
cand titrul Ac materni scade si se formeaza proprii Ac
Vacc Rj administrat mai tarziu pt ca Ac materni persista 6 9 luni
Riscul de complicatii specifice pe varsta
DTP < 3 ani apoi DT, componenta pertussis intreaga da
reactii adverse
4
 Calendarul National de Vaccinari 2015
Ordinul MS 386/2015

VACCINURI OBLIGATORII
gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de familie!!!

o Imediat dupa nastere: in maternitate

Hep B (primele 24 h) - Engerix
BCG (primele 2 7 zile)

o 2 luni: Hexavaccin*(1 Iunie, 2012)

DTPa-VPI HiB HepB
*Pneumococic-conjugat

*Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccinri n funcie de fondurile disponibile.

5
 Calendarul National de Vaccinari 2015
Ordinul MS 386/2015
o4 luni:
DTPa-VPI-HiB-HepB
*Pneumococic-conjugat

o 11 luni: Hexavaccin*
DTPa-VPI-HiB-HepB
*Pneumococic-conjugat

o 12 luni,
ROR (rujeolic urlian rubeolic)

o 5-7 ani
ROR (rujeolic urlian rubeolic)

* Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccinri n

funcie de fondurile disponibile.

6
 Calendarul National de Vaccinari 2015
Ordinul MS 386/2015

o 6 ani: (incepand cu anul 2015): DTPa-VPI

- pentru copii neinscrisi in invatamantul scolar sau cu abandon, sau
care nu au primit la 4 ani o doza de DTPa: vor primii: DTPa-VPI
- cei care au in antecedednte o doza de DTPa la 4 ani vor primii doar
VPI

o 8 ani: VPI, pentru copii care au primit o doza vaccinala de DTPa la

varsta de 4 ani.

o 14 ani (cls a VIII-a):

- dT

Nota: Pentru adm tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza doar seringi de unica folosinta.
7
 CALENDARUL NATIONAL
DE VACCINARI, 2015
Ordinul MS 386/2015 1l

HB HB HB HB RRO RRO
Hib Hib Hib
VPI VPI VPI
BCG DTaP DTaP DTaP **DTaP dT
*Pneumo-conj. *Pneumo-conj. - VPI

N 2l 4l 11 l 12 l 6a 5 7a 8 a 14 a
4-7 z

6s 4s 4s 6l 6l

*Vaccinul pneumococic conjugat (2, 4 si 11 luni) va fi introdus n calendarul de

vaccinri n funcie de fondurile disponibile.
8
** si *** vezi comentariile pe pagina anterioara!!
 Ghid pentru spatierea adm de
vaccinuri inactivate si vii *
2 antigene inctivate
Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval ntre doze (a)

antigen viu + inactivat. Pot fi administrate

simultan sau la orice
interval ntre doze (b)

2 antigene vii Se adm simultan sau

pstreaz un interval de
4 sptmni ntre doze.

Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor

din caledarul national de vaccinari.
Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus.
9
*Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA Vaccines, Third Edition.
 Ghid pentru spaierea administrrii de
imunoglobuline i vaccinuri
Administrare Administrare separata
simultana
Combinatia Interval Produs administrat Interval
minim minim
Primul Secund
recomandat recomandat
intre doze intre doze

IG i Ag Poate fi adm.
simultan sau la IG Ag Nici unul
inactivat orice interval,
Ag inactivat
n locuri SAU
anatomice diferite Inactivat IG Nici unul
IG i Ag n general nu se
administreaz IG Ag viu 6 luni
viu simultan
Ag viu IG 2 sapt. 10
 Administrare - Vaccinuri
!!! DACA nu se pot respecta rec din PNI:
- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi.
- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate.
- Intreruperea schemei de vaccinare nu impune
reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm
unor doze suplimentare.

11
 VACCINURI FACULTATIVE
La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte
de inceperea gradinitei sau a scolii
o vaccinul varicelos: previne aparitia
varicelei - cea mai usor transmisibila boala
a copilariei

12
 Hepatita B

boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB),

virus ADN - gazda naturala omul.
virusul hepatitei B - extrem de rezistent in conditiile din
afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare
acele, echipamentul medical sau stomatologic,
necorespunzator dezinfectat/sterilizat - pot contribui la
transmiterea hepatitei cu virus B.
>100 de ori mai infectios dect virusul HIV
mai multe particule virale prezente in sngele infectat.
s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre
deosebire de virusul HIV.
13
HBV Cale de Transmitere

Sexuala

Parenterala

Perinatal

14
 Hepatita B
Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90% dintre
sugarii infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramn
purtatori de AgHBs pentru o perioada > sase luni, intrnd in categoria de
purtatori cronici de VHB.

Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici dect femeile.

Cei care devin purtatori la vrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut
de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic.

Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa

intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic.

In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica

15
 Distributia geografica a prevalentei
purtatorilor cronici de AgHBs

Prevalenta Ag HBs

8% - Mare
2-7% - Intermediara
<2% - Joasa

16
 Impactul global al infeciei VHB

WER, No 28, 2004, 79, 253-264 17

WHO
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en
 HCVB - Epidemiologie
Proporiile fenomenului n termenii prevalenei
SUA : aprox. 300 000 infecii noi/an
5 10% , rat de cronicizare
1 1,25 milioane (0,2%) purttori cronici HBV
India : 4 % ( 10% din cazuistica mondial)
Indonezia : 5-10%
Turcia : 4 7%
Pakistan : 3 5%
Vietnam, China : 12 14% (peste 100 000 000 persoane)

Custer B, Sullivan SD, Hazlet TK, Iloeje U, Veenstra D, Kowdley KV, Global
epidemiology of hapatitis B virus, J. Clin. Gastroenterol. 2004 ; 38 (10 Suppl.) :
18
S 158 S 168
 HCVB - Epidemiologie

Romnia

Absena unui registru naional pentru evidena afeciunii

Relaii statistice actuale nerelevante ; practic disponibil
doar evidena cazurilor acute spitalizate (10 30%, la
ponderea acceptat a exprimrii simptomatice).
Screening-uri de depistare, improbabil fezabile din
perspectiva suportului financiar.

19
 Hepatita acuta viral B - Incidenta pe
grupe de vrst Romnia, 2004
100.000 pop din grupa de varsta

Dr. MOLN
MOLNR B. GGza, 20
AMR-Societatea Romn de Epidemiologie, 10 dec. 2004
Incidenta specifica pe grupe de varsta a
infectiei cu VHB in Romania, 2008

21
Incidenta specifica pe grupe de varsta a
infectiei cu VHB in Romania, 2011
Ponderea infectiei cu VHB in functie de grupa de varsta,Romania
1999-2008

23
 Studii de Prevalenta
Anul Populaia Prevalena AgHBs (%)
1990 Bucureti - Populaia adult cu risc sczut
(Paquet C. 1993): 11
1990 Bucureti (personalul medical)
(Paquet C. 1993) : 9,2
1990 Bucureti (femei gravide)
(Paquet C. 1993) : 7,8
1994 Romnia (populaia general)
(Molnar G. 1994) : 6
2005 Judeul Iai (populaia general)
(Duca E. 2007): 6
2008 Romnia (populaia general)
(Gheorghe L. 2008): 5,11
2008 Judeul Iai (populaia general)
(Gheorghe L. 2008): 4,29
24
 Incidena hepatitei acute HBV n Romnia

9.1 10.9
2.9
5.2
12.4 9.4 10.0 8.7 10.8
7.2 3.6
9.4
8.8 9.7
9.1
17.4 8.6 9.9 8.9
13.7 5.3
8.2
12.7 6.9
11.2 5.9
5.2 8.3
8.8 9.1 8.8
10.4 9.6 7.9
11.2 8.8 12.3
9.1 5.3 Bucuresti
11.3 9.2 6.9
25
 Hepatita acut viral B Epidemiologie
(cazuri noi)
Romnia (31.dec.2003)
1980 1989 1990 1995 2000 2003
7735 9984 7895 5541 2695 2030
34.8 43.1 34.0 24.4 12.0 9.3 (inciden)
Rangul variaiei incidenei
- Judeul Satu-Mare: 2.9 %000 :
- Judeul Hunedoara 17.4%000 :
- Judeul IASI
224 (29.7)..................................................................... 88 (10.8)

26
27
28
 Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta
de aparitie a infectiei acute
100 100

Infectie sinmptomatica(%)
Infectie cronica (%)

80 80

60 60
Infectie cronica

40 40

20 20
Infectie simptomatica
0 0

Older Children
7-12 mos
1-6 mos

1-4 yrs
Birth

and Adults
29
 Evolutia infectiei cu VHB

Infection

Symptomatic
Asymptomatic
acute hepatitis B

Resolved Resolved Chronic

Chronic infection
Immune Immune infection

Cirrhosis Cirrhosis
Asymptomatic Asymptomatic
Liver cancer Liver cancer

30
Evolutia clinica in infectia cu
VHB, VHD
Tipul infectiei/
VHB VHD
Evolutie
< 5 ani: 30-90%
Infectie cronica 50-90%
> 5 ani: 1-20 %

Ciroza hepatica 2-10% 50%

Mortalitate prematura 15-25% 15%

Rolul im. cu vaccin Hep B prevenirea Cancerului hepatic

Primul vaccin in tratamentul cancerului. 31
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in mod
accidental la snge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza
imediat!!!
spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,
alcool 70%)
se recolteaza probe de snge de la persoana expusa in
vederea investigatiilor serologice,
imunizarea pasiva cu Ig umane specifice antihepatita B.
(IgHB) 0,06 ml/kgc primele 24 h, maxim 72 h!!
In acelasi timp se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B.
vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice.
32
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior, daca titrul
seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se
efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de
vaccin.

Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza

proprietatile imunogene ale vaccinului
!!!!cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite.

33
 Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

N.n. din mame purtatoare de VHB:

adm de IG umane specifice anti HepB
(100UI 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin HepB,
in seringi diferite, locuri anatomice diferite.

34
 Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

Partener sexual al unui caz de hepatita B:

Profilaxia se va aplica in primele 14 zile
post expunere
Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06
ml/kgc
Concomitent se incepe vaccinarea cu
vaccin Hep B, schema 0,1,6.

35
 Hepatita B Indicatii vaccinare
De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescut:
personalul medical,
personalul si pacientii institutionalizati,
pacientii care primesc frecvent produse de snge,
calatorii in zone cu inalta endemicitate
persoane care practica sexul in scop comercial, homosexuali
utilizatorii de droguri.

OMS : Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei

!!! necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

36
 Vaccinul Hep B
Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri
plasmatice.
Acestea contineau antigenul de suprafata al VHB, Ag
HBs, preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si
purificat.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie
genetica,
ENGERIX utilizat in schema de vaccinari obligatorii a
nou-nascutilor la noi in tara.
Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania
a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic
ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la
100,000 locuitori.

37
Scheme de vaccinare in HepB
PNI DTPa DTPa DTPa
VPI VPI VPI
Hep-B HiB Hib HiB
Hep-B Hep-B Hep-B

N 2L 4L 11 L

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B Hep-B Hep-B Hep-B
IGHB

N 1L 4L 11 L

38
Schema standard (Primovaccinarea = 3 doze,
vezi alte programe de imunizare, UK, SUA)

0 1L 6L

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

0 1L 2L 12 L

39
Vaccinuri Hepatita B

40
 Vaccinul hepatitic B
ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras,
in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti.
Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere.
Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sngerare severa, precum hemofilicii.
Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza.
Nu se mai recomanda revaccinarea pentru adulti, imunitatea fiind
mentinuta prin memorie iimunologica
Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a
cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.
 Vaccinul Hepatitic B
Testare postvacinala
Include persoanele/pacientii:
imunodepresie (e.g., hemodializati)
care au fost vaccinati in alt loc anatomic (mm fesieri)
decat cel recomandat (m deltoid)
Nn din mame purtatoare de AgHBs +
Cadre medicale care vin in contact cu sange/derivati
Parteneri sexuali ai unei persoane cu HepB cronica

!!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de

vaccin Hepatitic B.

42
 Vaccinul Hep B
- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de:
- >10miliU.I./ml (low responders),
- preferabil un titru > 100 mUI/ml (high responders)
- Ofera protectie de lunga durata
- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:
obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)
- Raspunsul imun variaza cu virsta:
- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la
>95% din persoanele care au primit 3 doze vaccinale,
- la 90% a celor de varsta > 40 ani si la
- 65-75% la > 60 de ani.

43
 Vaccinul hepatitic B
Imunogenicitate i reactogenicitate
Siguran:
-reacie local - durere la locul injeciei
( 3 - 20%)
-reacii sistemice (20%) uoare;
-complicaii foarte rare (soc anafilactic : 1
caz la 600.000 doze)
- nu a fost demonstrata in practica
existenta unei legaturi intre vacc hep
B si aparitia unor boli autoimune,
scleroza in placi, autism (OMS)

44
 VHC
Este principala cauz de:
ciroz,
carcinom hepatocelular,
transplant hepatic

1 din 5 cazuri evolueaz spre ciroz n 30 de

ani2, aceste cazuri fiind grevate de o
mortalitate de 1-5 % pe an3
Incidena anual a cazurilor de carcinom
hepatocelular la pacienii cu ciroz este de 4%2
1. WHO. Hepatitis C. Fact sheet no. 164. 2. CDC. MMWR. 1998.
3. CDC. Hepatitis C slide kit. September 25, 2000.
HCV prevalence in Romania: 4.56%

46
185 milioane de oameni infectai VHC

HAJARIZADEH et al. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2013;

10:553-562NEGRO and ALBERTI. Liver Int 2011;31 Suppl 2:1-3HANAFIAH et al.
Hepatology 2013;57:1333-1342
 Date de epidemiologie
publicate n Romnia ...

...arat c am putea avea peste 1 milion de romni

infectai cronic cu virusul hepatic C
Anuarul Statistic al Romniei(http:// www.insse.ro/Anuar%20200S/CAPITOLE/cap2.pdf
Molnar G. i col., Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, epidemiologie 1994;30:141-149
49
Incidenta HVC este subraportata
50
51
 Evolutia Infectiei cu HCV
150 milioane cazuri cu infectie cronica
VHC
100 Persoane Timp
15%
85%
Vindecare (15)
Cronica (85)
80%
20%
Stabil (68)
Ciroza (17)
75%

Stabil (13) 25%

Mortalitate
(4)
52
Indicatie pentru transplant de ficat
Care sunt cile de transmitere a
VHC ?
Transmiterea prin transfuzii,
instrumentar medical ( < 1992), folosirea n
comun de seringi de ctre utilizatorii de
droguri (n ultimii ani)

Transmiterea prin hemodializ

Transmiterea prin tatuaje, piercing

Transmiterea prin manevre stomatologice

Transmiterea prin utilizarea n comun a

obiectelor de igien personal
Ci de transmitere n cretere...
 Ce putem face?
Msuri de informare a pacienilor

Screenare i depistare activ;

Dg precoce crete ansa de rspuns la tratament

Profilaxia transmiterii verticale:

recomandarea cezarienei
interzicerea alaptatului!
 Screening Expunere HCV cert

1. Personal medical expus (ac contaminat cu snge pacient): implicaii

medicale i sociale accident de munc!

RISC = 1,5-2% dup

neptur
accidental ac
contaminat

56
 Screening Expunere HCV cert

2. Copiii mamelor HCV+

RISC = 4% (15-20% dac mama este si

HIV+)

57
 Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Toxicomanii emergena unei categorii de risc i n Romnia

RISC = 10-20%
pentru fiecare an de
toxicomanie
58
 Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Persoane cu transfuzii nainte de 1993

Hemodializai
Partener sexual HCV +/- comportament sexual dezordonat

RISC = 1,5-6% dintre

partenerii sexuali ai celor
infectai HCV+

59
 Screening Afeciune hepatic de cauz incert

Valori crescute ale ALT

- O singura data: de evaluat indicaia n contextul strii
prezente a pacientului
- Doua sau mai multe determinari: obligatoriu !screening

Valul de pacienti prilejuit de

programul national de evaluare
60
 Screening la cerere

Aprox. 10% dintre infeciile HCV sunt astfel descoperite

Testare anonim i gratuit n unele state, mpreun

cu testarea HIV
+
Consiliere dac test pozitiv

61
Confirmarea diagnosticului de infecie HCV

ATENIE!

Prezenta antiHCV infecie HCV

62
 Confirmarea diagnosticului de infecie HCV

antiHCV+

RNA-HCV () (2 n 6 luni)
RNA-HCV (+) (60-90%)

RIBA + RIBA -

Infecie HCV Infecie HCV Test antiHCV

vindecat fals pozitiv
63
Cauze de deces boli infectioase : VHB (locul7) si
VHC (locul 10)

BOLI INFECTIOASE DECESE/AN

1. Infectii ap respirator ~ 3.5 mil
2. HIV/SIDA ~ 3.0 mil
3. Boli diareice ~ 2.2 mil
4. Tuberculoza ~ 2.0 mil
5. Malarie ~ 1-3 mil
6. Boli eruptive ~ 888,000
7. Hepatita B ~ 500,000 - 750,000
8. Pertussis ~ 355,000
9. Tetanos Neonatal ~ 300,000
10. Hepatita C ~ 250,000

WHO. Hepatitis B. 2002. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. CDC.
Epidemiology & prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11. 64
Hepatita C, masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C:
Prezinta potentialul de a transmite infectia
Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite
Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si
perinatal
Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea.
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU
trebuie sa:
Doneze sange, organe, tesuturi, sperma.
Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex. periuta de dinti, aparat de ras)

65
 STOP HEPATITEI VHC
Importanta Evaluarii corecte, studii de supraveghere, notificare
67
68
69
70
71
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

72
 Vaccinul poliomielitic
Disponibile dou tipuri de vaccinuri poliomielitice:

Vaccinul poliomielitic oral (viu atenuat)

Vaccinul poliomielitic injectabil (inactivat)

73
 VPO (Sabin)
Vaccin viu, atenuat, trivalent
Adm oral 0,2 ml (2 pic)
produce niveluri ridicate ale imunitatii atit la nivel local
(IgA secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala,
unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic
(im umorala, IgM, IgG) contribuie la stoparea circulatiei
virusurilor salbatice.
Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) la 1-3
zile dupa vaccinare.

74
 Avantaje vs. Dezavantaje
Relativ mai ieftin
Poate fi adm. de voluntari necalificati medical, cu
instruire minima.
Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi
ridicate (tari tropicale!) mutatii virale, revenirea
la neurovirulenta

75
1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la
750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)

Primo-
Risc 3,800 X
vaccinarea :
Risc 6,8x
> 7-10 ani
OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
76
Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV

Imunodeficiena (ereditar sau dobndit).

Febra (la vaccinare sau n primele 2-3 sptmni dup

vaccinare).

Traumatisme musculare, inclusiv injecii IM.

Riscul cel mai mare este la primovaccinai.

VAPP pot aprea att la recipienii de vaccin ct i la

contacii nevaccinai ai acestora.

77
 Prevenirea paraliziei polio!!

- Provocata prin injectii IM,

Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM, extractii
dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile.
Pentru trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza
calea de adm IV.
Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un
interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral).

78
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

79
 VPO (Sabin)
Contraindicatii
Nu se adm:
pacientilor infectati HIV
contactilor de familie cu o persoana infectata HIV
pacientilor cu imunodeficiente si contactilor de familie ai acestora.
Precautii:
La gravide si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara
protectia imediata.
La pacienti cu diaree dupa administrarea vaccinului - se mai adm o
doza vaccinala dupa 4 saptamani.
Pacientii care prezinta varsaturi in primele 30 min dupa adm vaccin
se repeta adm vaccinului in aceeasi sedinta
Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese la 2 ore interval

80
 VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
95% - in tari industrializate
90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei intense a
altor enterovirusuri, care intra in competitie pentru Rc de
la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic.
Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii
si adolescentii vaccinati ) populatii izolate de eschimosi
evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea cu VPO.

81
 VPI (Salk): Avantaje/Dezavantaje
Vaccin inactivat
(Poliovirusuri inactivate)
Adm IM
Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la
nivel intestinal
ineficient pt eradicarea
poliomielitei
Adm necesita prezenta
unui cadru medical
De 4 X mai scump
Avantaj: Termostabil
82
 VPI (Salk):
Recomandari de vaccinare
- Pacienti cu imunodeficiente, inclusiv infectati HIV precum
si contactilor acestora.
- Adm la cei care calatoresc in zone endemice sau in care
evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic.
- Vaccinarea adultilor: personal de laborator care lucreaza
cu tulpini salbatice,
- Personal medical care vine in contact cu pacienti
excretori de virus polio viu salbatic,
- Persoane nevaccinate, care vin in contact cu copii
excretori de tulpini vaccinale.
- In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea
PPAV.
83
 VPI (Salk)
Contraindicatii/Precautii:
- Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin
- Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,
Polimixina B
- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringa
RA: rare 0,5-1,5 % durere locala, eritem,
tumefactie
84
VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

100% ca raspuns imun dupa 2 doze vaccinale

VPI.
Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la > 95 %
din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze.
Studii OMS au demonstrat seroconversia si
concentratia Ac cea mai mare in cazul vaccinarii
secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO).
Hemofilicii au raspuns vaccinal slab.

85
 Experiena utilizrii VPI
n Romnia
VPI este nregistrat n Romnia din 1992
De peste 20 ani copii din leagne (centre de plasament) sunt
vaccinai cu VPI

2015 - PNI: adm VPI la: 2,4,11 luni si

revaccinare la 6 ani (2015), sau 8 ani (vezi explicatiile din slide-
urile anterioare)

86
 Comparaie ntre VPO i VPI
Caracteristici VPO VPI

Cale de administrare Oral Parenteral

Previne paralizia DA DA
Imunitate umoral DA DA
Imunitate intestinal DA Minim
Durata immunitii Lung Lung
Imunitate de grup DA DA*
(fecal/oral) (oral/oral)
Excreie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA* NU
Mutaii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU

87
 World Health Organisation
Eradicarea poliomielitei pana in anul 2018.

88
 Masuri in plaga cu potential
rabigen(MS)
Gradul de gravitate al Starea de sanatate a Profilaxia specifica
leziunilor animalului in
momentul agresiunii
Gravitatea I: Saliva Vaccinare numai in
animalului turbat sau cazul aparitiei turbarii
suspect de turbare a venit Sanatos in momentul
clinice la animal sau
in contact cu escoriatii atacului
recente (< 24 h) a confirmarii prin
laborator
Gravitatea II: Contactul Se incepe vaccinarea
salivei animalului cu care se va intrerupe a
escoriatii recente Suspect de turbare
5-a zi daca animalul
localizate la fata, gat sau
ramane sanatos.
organe genitale. Muscaturi
superficiale si zgirieturi Vaccinare completa*
localizate la trunchi sau Turbat; omorat si
membrele inferioare neexaminat; cu 5 doze in ziua
necunoscut 0, 3, 7,14, 28 89
 Masuri in plaga
cu potential rabigen (II) (MS)
Starea de sanatate a Profilaxia specifica
Gradul de gravitate al animalului in
leziunilor momentul agresiunii

Gravitatea III: Muscaturi -Ser antirabic

sau zgarieturi Sanatos in momentul - vaccinare numai daca
superficiale localizate la atacului la animal se confirma
fata, gat sau maini sau diagnosticul
organe genitale,
muscaturi sau zgarieturi -Ser antirabic +
multiple si superficiale - vaccinare care se va
sau mici si profunde intrerupe a 5-a zi daca
localizate la memebrele
Suspect de turbare animalul ramane sanatos
inferioare si trunchi
sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si Sero-vaccinare

neexaminat; completa
necunoscut 90
 Masuri in plaga
cu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al Starea de sanatate a Profilaxia specifica
leziunilor animalului in
momentul agresiunii
-Ser antirabic +
Gravitatea IV: Leziuni Sanatos in momentul - vaccinare care se va intrerupe a
produse de animale atacului 5-a zi daca se infirma diagnosticul
salbatice sau muscaturi
produse de animale
-Ser antirabic +
turbate, localizate la cap. - vaccinare care se va intrerupe a
gat sau maiini; muscaturi 5-a zi daca animalul ramane
multiple si profunde Suspect de turbare sanatos sau laboratorul infirma
localizate la trunchi si diagnosticul
membrele inferioare

Turbat; omorat si Sero-vaccinare completa

neexaminat; necunoscut

Ser si vaccinare care se intrerupe

Salbatic, omorat si trimis
daca s-a inlaturat orice
la laborator pentru suspiciune de turbare la ex
diagnostic (ex histologic histologic. 91
al creierului)