Sunteți pe pagina 1din 33

Anatomia urechii interne

Urechea intern
Urechea interna este situata in
stanca osului temporal, in niste
cavitati ce poarta numele
de labirintul osos, inconjurat de
un os compact de origine
embrionara (capsulaotica).
este format dintr-un sistem de ncperi, numit labirint osos,
n interiorul caruia se afl un sistem de camere membranoase,
care alctuiesc labirintul membranos.
labirintul osos are 3 componente:

* 3 canale semicirculare osoase -


(cca 1 mm) orientate in cele 3
directii ale spatiu
* vestibulul osos (in care se
deschid cele 2 ferestre: ovala si
rotunda)
* melcul osos (cohleea): canal
osos rasucit de doua ori si
jumatate (aprox. 3 cm) in
jurul unui ax central
numit columela
Vestibulul osos are forma unui cub si prezinta
1.Peretele lateral(timpanic)
-anter orificiul ampular al canalului
semicircular lateral
- post orificiul neampular al canalului
semicircular lateral
2.Peretele medial(corespunde extremitatii
interne a canalului auditiv intern)
-recesul epileptic,sferic,cohlear
3.Peretele superior
-portiunea anter orificiul ampular al
canalului semicircular anterio
-portiunea post orificiul neampular al
canalelor semicirculare ant si post
4.Peretele posterior:
- orificiul ampular al canalului semicircular posterior
5.Peretele anterior
-orificiul scalei vestibulare a cohlei
6. Peretele intern
-fereastra rotunda
-originea lamei spirale osoase
-fisura vestibule timpanica
canale semicirculare osoase

Sunt trei si se afl n


planuri perpendiculare unul pe
cellalt.
Fiecare canal semicircular se
deschide la o extremitate a sa printr-o
dilataie mai larg, numit ampul.
La cealalt extremitate, canalul
anterior se unete cu cel posterior
ntr-un canal comun nainte de a se
deschide n vestibule. aadar, n
vestibul prin cinci orificii
canalul semicircular anerior(superior)
este situat vertical si
perpendicular pe marele ax al
stncii.
Are o lungime de 15-20 mm.
ncepe n partea anterioara a
peretelui superior al vestibulului
cu ampula sa si se termina n
partea postero-mediala a
peretelui superior al vestibulului,
printr-o portiune comuna cu
canalul semicircular posterior
canalul semicircular posterior
este vertical, orientat n axul
mare al stncii.
Are o lungime de 18-22 mm.
Orificiul ampular este situat la
nivelul unghiului posterior,
inferior si lateral al vestibulului,
iar celalalt capat formeaza cu
canalul semicircular superior
crus communi cu lungimea de
circa 4 mm.
canalul semicircular lateral
este convex lateral si posterior si e
situat n plan orizontal.
Are lungimea de 12-15 mm.
Orificiul ampular este situat
deasupra si posterior ferestrei
ovale, pe peretele lateral al
vestibulului. Orificiul neampular
este situat n zona postero-
superioara a peretelui lateral.
Convexitatea acestui canal
proemina pe peretele medial al
aditusului ad antrum.
Melcul osos
este situat anterior de vestibul
i prezint un tub osos care se
infasoara ca o spirala in jurul
unui ax si are aspectul unei
cochilii de melc.
Canalul este mprit de ctre lama
osoas care se continua
cu membrana bazilara, si prin alta
membrana, formata dintr-un singur
rand de celule, membrana lui
Reissner n dou rampe: vestibular
timpanic
vestibular spre fereastra oval i
timpanic spre fereastra
rotunda.Cele dou comunic ntre
ele la vrful melcului osos printr-un
orificiu helicotrema
labirintul vestibular
canale
semicirculare

utricula
Sacula

labirintul cochlear

Labirintul membranos
Labirintul membranos

Fiind situat in cavitatile labirintului


osos, pe care nu le ocupa in totalitate,
intre peretii ososi si cei membranosi se
delimiteaza un spatiu perilimfatic in
comunicare cu spatiul subarahnoidian,
ce contine perilimfa si tesut conjunctiv
trabecular.
Spatiul cuprins in interiorul labirintului
membranos este inchis, fara
comunicari.
ductul si sacul endolimfatic
Toate veziculele i canalele
labirintului membranos comunic
ntre ele i la rndul lor cu ductul i
cu sacul endolimfatic, situat pe faa
posterioar a stncii temporale,
sub meninge.
Canalul endolimfatic este delimitat
de un epiteliu simplu columnar, cu
aspecte ultrastructurale, care
sugereaza resorbtia endolimfei,
pentru a fi trecuta in spatiul
subarahnoidian
Lichidele labirintice
au rolul de a mentine suspendat labirintul
membranos in cochilia osoasa, de a
asigura transmiterea stimulilor mecanici
la organele senzoriale fie prin cuplul lichid
labirintic/membrana bazilara (in cohlee),
fie prin cuplul lichid/cupula sau macula(in
vestibul).
participa la traducerea mecano-
bioelectrica prin care celulele senzoriale
transforma stimulul mecanic intr-un
mesaj nervos.
Ele aduc elemente nutritive, oxigenul si
glucoza, esentiale functionarii celulelor
senzoriale cohleo-vestibulare care nu au o
vascularizatie capilara proprie.
Vestibulul membranos -2.Utricula este cula mai mare, usor
este alcatuit din doua cule, turtita, situata caudodorsal.
utricula si sacula si 3 canale -1.Sacula este cula mai mica, sferica,
semicirculare situata rostro-ventral legata de
canalul cochlear printr-un canal foarte
scurt, canalul de unire (Hensen).
In epiteliul utriculei si saculei se gasesc formatiuni
receptoare pentru simtul static,denumite macule sau pete
Maculele sunt formate din celule de sustinere si celule
senzoriale.
In vestibulul membranos se gasesc 2 macule,
una situata pe peretele lateral al utriculei si alta, pe peretele medial al
saculeiAmbele macule se sprijina pe un tesut conjunctiv, bogat in vase si
nervi.
. In macula utriculara, chino-cilul
fiecarei celule se indreapta
convergent catre o linie mediana
arbitrara, denumita striola, in
timp ce in matricea saculara,
chinocilul fiecarei celule se
dirijeaza divergent fata de
striola.
Maculele sunt receptori care
detecteaza miscarile corpului in
campul gravitational, controland
pozitia corpului, mersul si
echilibrul.
Orice schimbare a pozitiei
capului produce o
pseudodeplasare a membrane
otolitice fata de celulele
senzoriale, care sunt excitate sau
inhibate.
n utricul se deschid cele
trei canale semicirculare
membranoase: superior,
posterior i orizontal.

Fiecare canal prezint dou capete, dintre care unul dilatat


(ampula), unde se gsete elementul neuro-senzorial format
din celule ciliate acoperite de o capsul gelatinoas ce
obstrueaz lumenul canalului (cupula).
Structura crestelor ampulare este asemanatoare cu a
maculelor.
canalul cohlear
Pe sectiune transversala,
canalul cochlear apare
triunghiular. Este
delimitat de spatiul
rampei vestibulare prin
membrana vestibulara
(Reissner), iar de rampa
timpanica prin lama
spirala osoasa,
completata cu lama
spirala membranoasa sau
membrana bazilara.
Organul Corti
1.Membrana tectoriala
Este situat pe fata superioara a
membranei bazilare, are un traiect in
spirala si este absent la cele doua
extremitati ale membranei bazilare. Cili
In structura organului spiral sunt cuprinse
trel componente majore: - celule Celule ciliate
senzoriale (care transforma energia
mecanica in bioenergie), celule de
sustinere si formatiuni nervoase..
Membrana tectoria este o structura
gelatinoasa, aplicata peste perii auditivi si
membrana reticulara. Vibratiile
endolimfei determinate de undele sonore
produc miscari ale membranei tectoria, Nervul
care excita perii auditivi. vestibuloco
Membrana bazilara
Celulele ciliate

sunt tranformatorul energiei


mecanice in impuls nervos. Fiecare
celula este specializata pentru o
anume frecventa.
Functionarea organului spiral auditiv (Corti )
este determinata de undele sonore
captate de urechea externa si
transmise de urechea medie (prin
timpan si oscioare) catre urechea
interna.
Aceste unde produc vibratii ale
perilimfei din rampa vestibulara, care
prin intermediul helicotremel se
transmit perilimfei din rampa timpanica,
cauzand vibratii ale timpanului secundar
si ale membranei bazilare. Vibratiile
membranei bazilare determina
stimularea perilor auditivi prin contactul
lor cu membrana tectoria
Nervul acustic (cohlear)
celulele ciliate interne depolarizate elibereaza neurotransmitatorul lor
si mesajul este transmis dendritelor protoneuronului care sunt in
legatura cu celulele senzoriale ale organului Corti iar axonii formeaza
nervul cohlear.
Nervul acustic (cohlear)
Acesta intra in canalul auditiv intern,
strabate unghiul pontocerebelos si
intra in calota pontina unde face
sinapsa cu deutoneuronul caii auditive
din nucleii acustici ventral si dorsal
Nervul vestibular are terminatii ce primesc informatii de
la celulele neurosenzoriale ale utriculei, sacculei si de la
cele trei canale semicirculare
Pe parcurs, nervul are ganglionul
lui Scarpa, apoi ajunge in trunchiul
cerebral si se distribuie la cei patru
nuclei vestibulari.
Acestia au conexiuni multiple:
aferente si eferente cu cerebelul,
cu nucleul vegetativ al vagului, cu
coarnele anterioare ale maduvei
spinarii, cu nucleii oculo-motori.
Aceste legaturi explica integrarea
informatiilor vestibulare in sistemul
de echilibru, precum si
manifestarile din sindromul
vestibular periferic.
Multumesc pentru atentie!!!!!