Sunteți pe pagina 1din 20

Supravegherea pacientului

Msurarea funciilor vitale i


vegetative
Temperatura
1. Definiii
Temperatura normala a organismului este intre 36-37 grade celsius(homeotermie). Ea creste
in mod normal in timpul sportului si dupa mancare. Este mai scazuta dimineata(36,7 grade C) fata de
seara cand e mai ridicata(37,3 grade C).
Termoreglarea e functia organismului care mentine echilibrul intre producerea de caldura
(termogeneza) si pierderea de caldura (termoliza). Cand temperatura de afara e ridicata, pentru a
pierde caldura are loc vasodilatatie si transpiratie, iar daca T e scazuta, are loc o vasocnstrictie si muschii
incep sa tremure pentru a produce caldura.
Temperatura se masoara pentru descoperirea unor valori patologice in organism. Locuri de
masurare: axila cav bucala, plica inghinala, vagin, rect
Pregatirea pacientului: poz sezanda/ decubit dorsal

2. Tehnic
Axila: se introduce varful termometrului in centrul axilei, se indoaie mb sup., se mentine pana face
bip, se dez termometrul
In cav bucala: se tine ca un creion, se lubrifiaza cu apa, se introduce sub limba, p inchide gura pana
face bip, apoi se dez
In rect: la sugari, copiii mici, se lubrifiaza varful termometrului,se introduce prin miscari blande de
rotatie, se mentine pana bipaie, se dez, se scade 0.5 grade celsius

3. Notarea in FT
Fiecare patratica corespunde la doua zecimi de grade(2 subdiviziuni): 36,2; 36,4; 36,6; 36,8; 40,0.

4. Valori normale
Hipotermie sub 36 C(racire excesiva, intoxicatii), afebrilitate 36-37, subfebrilitate
37-38 C, moderata 38-39 C, ridicata 39-40, hiperpirexie/hipertermie peste 40 grade C(incalzire excesiva
soc caloric, soc solar, infectii)
Temperatura
5. Interveniile asistentei medicale
Atmosfera adecvata: temperatura mediului ambiant 20-22 grade C, umiditate buna,
aerisire buna
Se utilizeaz met nonfarmacologice de scadere a temp: dezbracarea de haine groase,
hidratare, aplicare de comprese cu apa rece pe frunte, membre
Se adm med antipiretica la indicatia medicului, evita ut prep interzise(Aspirina la pacienti
cu viroza)
Se masoara si monit valorile temp si rasp la adm med
Se combate deshidratarea produsa de febra supravegheaza rehidratarea pe cale orala
sau prin perfuzii IV rec de med

Febra reprezinta o reactie nespecifica de aparare impotriva unui agent nociv, reprezinta
cresterea temperaturii corpului cu pastrarea echilibrului intre termogeneza si termoliza si un
pericol pentru desfasurarea normala a proceselor biologice (pt SNC si ap CV) cand e prea mare.
Tipuri de febra in functie de cauza: infectioasa, de deshidratare, toxica. Simptomele de insotire
(cefalee, mialgii, stare de rau) sunt adesea cauza discomfortului.
Temperatura
6. Antipiretice-Analgezice
Acid acetilsalicilic (Aspirina nu se adm la copiii cu viroze):
Aspenter, Cardio

Acetamiofen (Paracetamol):
Analgezic, antipiretic, nu e antiinflamator
Doze mari: toxicitate ren,hep, eruptii cut
Intoxicatie la doze duble fata de cele maxim adm 3g/z
Antidot: N-acetil cisteina in primele 12 ore
Panadol

Metamizol (Noraminofenazona)
Analgezic, slab antipiretic, slab antiinflamator
Produced aganulocitoza
Se adm oral, IM, IR
Algocalmin, Quarelin, Piafen
Respiraia
Definiii
Respiratia este o funcie vitala organismului uman, care se desfasoara continuu si ciclic si are
rolul de a asigura schimbul bidirectional de gaze dintre organism si aerul din atmosfera. Prin
inspiratie este adus O2 din mediul extern si acesta e furnizat celulelor, iar Co2 rezultat din
metabolismul celular este eliminat in atmosfera. Respiratia normala e supla, ampla, pe nas,
profunda, lenta.

Materiale
ceas, pix albastru, foaia de temperatura.

Pregatirea pacientului
Pacientul va sta in decubit dorsal, fara a explica tehnica, se pune podul palmei pe torace si se
numara inspiratiile pe un minut sau pe un sfert de minut, daca respiratia e regulata si se inmulteste cu
4. Consemarea se face pe FT, fiecarui patrat ii corespunde 1 rpm. (10 rpm, 11 rpm, 12 rpm, etc).

Valori normale
adult 12-18-20 rpm;
varstnic 15-25 rpm.

Valori patologice
Tahipnee accelerarea ritmului respirator;
Bradipnee rarirea ritmului respirator;
Apnee absenta respiratiei;
Dispnee perturbarea ritmului respirator, setea/lipsa de aer.
Dispneea

Cheyne-Stokes(Cein Stokes) este o resp cu amplitudine crescatoare, pana atinge


amplitudinea maxima, dupa care scade pana la apnee unde va sta timp de 10-15 secunde dupa
care se reia ciclul (hipoxie, insuf cardiaca, ut unor med).
Dispneea
Kussmaul(Cusml) apare in acidoza metabolica, cand pH-ul sangelui scade sub 7,2. Este o
forma de hiperventilatie care vrea reducerea Co2 din sange prin cresterea rate resp. Este o
inspiratie profunda, zgomotoasa, urmata de o pauza, urmata de o expiratie la fel de lunga ca
Inspiratia.

Dispneea de efort indica o saturatie insuficienta a org in timpul efortului, apare in boli are
aparatului cardiovascular sau respirator.
Dispneea de repaus este o dispnee permanenta, pacientul nu poate sta in decubit dorsal, va
sta in pozitie sezanda(ortopnee1).
Asistenta medicala trebuie sa analizeze atent caracteristicile dispneei precum si semnele
insotitoare: tiraj2, wheezing3, cioanoza4, anxietate5, intoleranta la efort, ortopnee.
Pulsul
Pulsul reprezinta umflarea si dezmflarea regulata a unei artere ca urmare a contractiei
ventriculare. Poate fi palpat la artera carotida, radiala, poplitee (in spatele genunchiului) sau prin
numararea directa a batailor inimii. Frecventa pulsului este egala cu frecvena cardiaca numita si
alura ventriculara.
Valoarea normala a pulsului este de 60-100 bpm la copiii peste 10 ani si adulti si 40-60 la
sportivi. Peste 100 bpm este tahicardic(prea rapid), sub 60 bpm este bradicardic(prea lent).
Pulsul poate fi determinat la nivel carotidian, axilar, brahial(pe fata interna a bratului), radial,
femural(la nivel inghinal), popliteu(in fosa poplitee), tibial posterior(posterior de maleola
mediala) si pedios(la niv piciorului). Masurarea se face cu varful degetelor2 si 3 comprimand usor
artera pe plan profund.
Pe langa det clinica, pulsul mai poate fi masurat cu autorul unui pulsoximetru.

Modificari ale pulsului


Absenta pulsului central(carotidian si femular) inseamna lipsa contractiei cardiace. Absenta
pulsului periferic in special la arterele mb inf(tibiala post, pedioasa) poate inseamna
ateroscleroza acestor artere
Puls neregulat extrasistole
Puls rapid si inalt(celer et altus, puls Corrigan) - insuficienta aortica
Puls de amplitudine mica si intarziat(parvus et tardus, puls anacrotic) stenoza aortic
Puls alternant insuf cardiaca severa
Puls tahicardic de amplitudine redusa stari de soc, infectii
Pulsul
Tensiunea arteriala
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de coala de sange asupra peretelui
vascular, in special asupra tunicii interne endoteliul in timpul contractiei si relaxarii ritmice a
Inimii
Exista doua componente ale presiunii sanguine:
Presiunea sistolica, respectiv presiunea eercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
contracta cu valori normale intre 100 si 130 mmHg
Presiunea diastolica, respectiv presiunea exercitata asupra peretilor arteriali intre 2
contractii cu valori normale sub 90 mmHg

Masurarea corecta a tensiunii arteriale


se face dupa 5 minute de repaus
Bratul sa fie la nivelul inimii
Sa nu se fumeze minim 15 minute inainte
Sa nu se consume cafea in ora precedenta examinarii
Sa nu se adm stimulente adrenergice(epinefrina in decongestionante nazale)

Exista posibilitatea masurarii valorilor TA pe 24-48 ore cu un dispozitiv lasat asupra


pacientului(inregistrare Holter)
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala(cardiologie)
HTA este tensiunea arteriala ale carei valori sunt peste 140/90 mmHg, indiferent de varsta.
Este cea mai frecventa boala cardiovascualara, cauza importanta de mobiditate si mortaliate in
randul populatiei adulte. HTA este o boala tacuta, farra simptome specifice, doar cresterile bruste
ale TA(salturile hipertensive) se pot manifesta prin cefalee, ameteli, zgomote in urechi(acufene)
sau tulburari de vedere muste zburatoare(fosfene), greturi, stare de rau general.

Clasificare
Normala:
Prehipertensiune: 120-139/ 80-89
HTA stadiul 1: 140-159/90-99
HTA stadiul 2: peste 160/ peste 100

Tratament
Importanta dg si tratarii HTA consta in complictiile majore ce apar in aceasta boala,, afectand
inima ( cardiopatie ischemica IMA, aritmii, insuficienta cardiaca), vasele cerebrale (AVC),
rinichii(nefroangioscleroza cu insuf renala cronica).
Valoarea optima care trebuie atinsa in scopul evitarii producerii afectiunilor CV majore este s
ub 135/85 mmHg, iar la diabetici sub 120/80 mmHg
Hipertensiunea arteriala
Masuri nefarmacologice(poze)
Modificarea obiceiurilor alimentare, dieta cu continut scazut de sodiu, colesterlor si
grasimi saturate
Restrictie de alcool, fumat, cafea
Scaderea greutatii
Exercitiu fizic regulat
Tehnici de relaxare pentru reducerea stresului

Masuri farmacologice(poze)
Scaderea farmacologica a TA previne leziunile vasculare, scade morbiditatea si mortalitatea
prin complicatiile bolii
Diureticele sunt med de prima linie
Hidroclorotiazida(Nefrix) cel mai fol ca antihipertensiv, in HTA usoara sau moderata
Clortalidona efecte de lunga durata
Indapamida(Tertensif, Imapamid)
Furosemid(furosemid, lasix) in trat urgentelor hipertensive
Torasemid
Hipertensiunea arteriala

Factori de risc(poze cu gene, tigari, om gras, alcool, Natriu)


Ereditatea
Hiperlipidemia
Fumatul
DZ
Obezitate
Alcool
Aport cresccut de sodiu

Etiologie
HTA esentiala 85-90%
HTA secundara: renala, endocrina, cardiovasculara
5. Durerea precordiala
6. Diureza
7. Scaunul
8. Tegumente si mucoase
Definiii

1. ortopnee = dificultate de resirare pe care o au unii pacienti in starea de repaus sau in decubit
dorsal
2. Tiraj = depresiune anormala a peretelui toraic suprasternal sau subcostal in timpul respiratiei

3. Wheezing, sunet ce apare in cursul procesului de respirare( de obicei in expir) cauzat de o


ingustare/obstructie a cailor resp de o tumoare/ corp strain/ inflamatie
Definiii
4. Cianoza reprezint tenta albastr a tegumentelor, gingiilor, unghiilor sau mucoaselor produs
de lipsa oxigenului n snge. Termenul medical care definete scderea nivelului de oxigen din
snge este hipoxie; anoxia se refer la lipsa oxigenului din snge.
Cianoza poate fi produs de forme anormale de hemoglobinei sau de lipsa total de oxigen,
cum apare n traumatisme de genul sufocrii sau n bolile cronice care altereaz funciile
inimii sau ale plmnilor.
Pseudocianoza definete prezena unei forme de cianoz care nu este determinat de
eliberarea insuficient de oxigen la esuturi, ci este legat de ingestia de metale grele
(argintul, plumbul) sau de droguri sau toxine.
Definiii
5. Anxietatea(psihiatrie)=
6.