ELEVI:Chioveanu Daria

Codescu Dinu
Duran Robert
Marin Iulia
Clasa a IX-a A
Prof.coord. Carmen Bajenaru
 Cultura romanica
Cultura gotica
Cultura romaneasca
Legende
Bibliografie
 Epoca ottoniana se individualizeaza in plan artistic mai ales prin constituirea unui nou stil
arhitectural, si anume romanicul.Revenirea ideologiei ottoniene la sursele romane si
carolingiene a influentat crearea unei arte care, afirmand legatura cu traditia, era de fapt
prima cu adevarat originala a Evului Mediu.Stilul romanic atinge adevarata sa maturitate
in a doua jumatate a secolului al XI-lea si domin arta Europei apusene timp de mai bine
de un secol.Influente romanice sunt prezente insa si in centrul Europei si chiar unele
regiuni ale spatiului romanesc(mai ales in Transilvania).
Dezvoltarea noii arhitecturi a fost favorizata de avantul economic si demografic general al
Occidentului, de renasterea urbana si de consolidarea puterii diferitilor principi
teritoriali.De asemenea relatiile cu Bizantul si cu lumea araba au permis mai buna circulatie
a unor elemente de constructie, precum si cupola sau diferitele tipuri de arcuri.
Cultul moastelor, care presupunea o organizare speciala a spatiului, pentru a permite
credinciosilor sa vada si sa venereze sfintele relicve, este la randul sau, legat de aspectul
arhitecturii, in primul rand la edificiile religioase. Un rol important in difuzarea artei
romanice l-a avut ordinul de la Cluny.
Biserica Cisnadioara

Biserica Ac
 Constructiile romanice sunt bisericile , in principal cele monastice, dar nu numai, caci dezvoltarea
generala impune multiplicarea si marirea bisericilor parohiale.
Arhitectura romanica se caracterizeaza prin simplitatea si monumentalitatea constructiilor,datorita
numarului mare de oameni care trebuie gazduit in biserica.acoperisul in sarpanta pe care primele biserici
romanice au continuat sa-l foloseasca nu prmitea insa marirea dorita a dimensiunilor unitatilor de cult .
De aceea in Occident a inceput sa se foloseasca tot mai frecvent pentru sustinerea acoperisului bisericilor
bolta de piatra semicirculara. Aceasta se sprijinea pe pilastri masivi si permitea cresterea dimensiunilor
edificiilor, dar impun si sporirea grosimii zidurilor laterale pentru a sustine greutatea boltilor de piatra. In
exterior zidurile sunt sustinute prin contraforturi. Bisericile romanice raman intunecate din cauza
dificultatilor de a sigura iluminarea.Intrucat zidurile trebuie sa fie masive pentru a sigura soliditatea
constructiei, ferestrele nu pot fi decat de mici dimensiuni. De asemenea caracteristica arhitecturii
romanice este folosirea arcului semicircular pentru usi, ferestre, arcade.
Planul bisericii romanice ramane initial cel bazilical. Dar treptat se aduga un transept care intersecteaza
nava centrala aprope de locul altarului, ceea ce da nastere planului in cruce latina.
Nava centrala a bisericilor romanice este adesea inconjurata de o galerie de coloane, asa numitul
deambulatoriu.deasemenea se pot gasi tribune, ritmate de coloane de mai mici dimensiuni . De jur
imprejurul navei centrale se pot adauga edificiului initial, capele semicirculare , dedicate venerarii
moastelor anumitor sfinti. Altarul se gaseste intr-o absida semicirculara, care inchide astfel nava centrala.
Pe fatada bisericilor romanice se ridica adesea un turn.
Exista si biserici romanice cu o singura nava ceea ce sugereaza o influenta bizantina sau musulmana.
 Biserica St.Sernin din Toulouse
(Franta)

Biserica manastirii Fontevraud (Franta)

 Decorul romanic este sobru,pictura in fresca inlocuieste treptat mozaicul. Elementul de noutate adus de
arta romanica este reaparitia sculpturii monumentale. Sculptura romanica are un caracter spiritualizat,
spre deosebire de realismul mai pronuntat al artei gotice. Constructiile romanice pastrate au in principal
un caracter religios, de aceea si sculptura trateaza o iconografie crestina cu teme si motive stict
controlate de catre clerici, doritori sa foloseasca imaginile in piatra pentru impresionarea credinciosilor.
Rolul decorului este fosrte important pentru ca trebuie sa contribuie la transmiterea ideilor religioase
catre populatia care era majoritar analfabeta. Sculptura romanica foloseste si decorul vegetal, dar si unele
figuri animaliere.
Un alt element de noutate adus de decoratia romanica este faptul caaceasta nu mai e folosita doar la
decorarea interioarelor, ci invadeaza si exteriorul edificiilor. Pe fatadele bisericilor sunt reprezentate
unele teme caracteristice: Judecata de Apoi, Pogorarea Sfantului Duh, Apocalipsa.
Decoratia romana utilizeaza si sculptura in metal, mai ales pentru decorarea portilor bisericilor:exemplu
la Sfantul Mihail din Hildeisheim, portile de fier reprezinta o capodopera a inceputului de secaol xl.
Printre cele mai importante biserici romanice se numara Sainte-Foy din Conques, Saint-Martial din
Limoges, CatedralaSantiago de Compostella-important loc de pelerinaj in Evul Mediu. Cea mai
impozanta constructie romanica a fost biserica a treia a Manastirii de la Cluny, astazi disparuta.
 Campanila (turnul inclinat), domul si
baptisteriul din Pisa (Italia)

Catedrala din Autun (Franta)

 O varianta a stilului romanic a fost cea folosita de calugarii cistercieni, care
prefera sobrietatea in fata unei decoratii exuberante, pe care o considerau
excesiva.Bisericile cisterciene reduc decoratia la minimum, pentru a fi in acord
cu idealul lor de saracie si de asceza, dar aceasta conduce la crearea unui stil pur,
a carui eleganta este data de echilibrul maselor si al volumelor.Cistercienii au
fost prezenti si in spatiul romanesc, mai ales in Transilvania, unde au implantat
programul lor arhitectural de sorginte romanica.

Manastirea Cra
 Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate
cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa
n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea i
ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu,
cele mai importante opere arhitecturale gotice acoper perioada
1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn n Portugalia i din
Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de
arhitectura romanic i a fost succedat de arhitectura
renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu
Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt
bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie
longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de
susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element
definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns
omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n alte
forme ornamentale.
Arhitectura gotica si stilul gotic
 Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta
romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta
Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta
gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice,
fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu
concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar
inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in
perioada romanica bisericile cele mai importante care s-au
cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor
calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii,
mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii,
sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se
organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite
mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea
asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.

 In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici
gotice) :
- Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV,
cu cinci nave, galerii si un transept;
- La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;
-Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-
XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare
fatada principala din toata arta gotica
-Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin
dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale;
- catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si
una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea
65 m. si inaltimea 43 m);
 -In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a
stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln) din sec. XVIII.
-In Anglia (unde romanicul persista mai mult) amintim catedralele din orasele:
Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV),Salisbury ( cu abside patrate),
Durham, Exeter (sec. XIV).
-In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf.
Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers.
-In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII).
-In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf.
Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV).
-In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala (secolele XIII-XV), Trondheim
(Trondjem, secolele XII-XIII).
-In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada
din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei
centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime).
 Cultura populara a fost greu de recuperat, interesul
pentru culegerea folclorului manifestndu-se destul de
trziu, n prima jumtate a secolului al XIX-lea. Apoi, ea
este o creaie oral, anonim i colectiv, ceea ce face
imposibil plasarea exact n timp. Cele mai multe producii
populare stau n legtur cu muncile agricole, srbtorile
de iarn, cu momentele principale din viaa omului,
naterea, cstoria i trecerea la Domnul sau cu lupta
pentru independen. Unele creaii populare n versuri,
precum Mioria i Meterul Manole, s-au rspndit pe tot
teritoriul romnesc.
 Constituirea statal a oferit un cadru favorabil dezvoltrii vieii culturale.
Dinastia, biserica, boierii au promovat i au protejat diferite forme ale culturii.
Se constat o grij pentru ocrotirea i tezaurizarea valorilor culturale. Sunt
recuperate piese scumpe czute n captivitate duman. Condiia de ctitor
devine o cinste, de aceea muli rvnesc s intre n pomelnice. Meterii profilai
pe artele frumoase sunt preuii i rspltii pentru operele lor. Elitele sociale
sunt interesate de coal, care se dezvolt pe lngaezmintele religioase
(mnstiri, episcopii), iar n Transilvania, i n orae (Braov, Sibiu, Sighioara).
Tineri de la noi , fii de boieri sau patricieni ai oraelor sunt trimii la studii n
strintate (Cracovia, Viena, Praga). S-a dezvoltat interesul pentru carte, ca
obiect de nvmnt, art, dar i marf. Pe teritoriul romnesc s-au realizat
manuscrise celebre, precum Tetraevanghelul grecoslav, scris la mnstirea
Neam (1429), care se afl astzi la Biblioteca Bodleian de la Oxford.
Apoi, Tetraevangheliarul de la Humor (1473), unde se afl portretul lui tefan
cel Mare, pe care Petru Rare l-a luat n pribegia lui din Transilvania i, apoi, la
Istanbul. La Biblioteca din Mnchen a fost descoperit un Evangheliar copiat n
Moldova la 1493. Un manuscris de mare valoare este Evangheliarul clugrului
Nicodim, scris n 1404-1405. ntre 1500 i 1505 au aprut i primele texte n
limba romn, precum psaltirea cheian, Psaltirea Voroneean i Codicele
Voroneean.
 Istoriografia a fost un domeniu fecund i foarte important.
S-a scris n limba slavon, o adevrat limb latin a
Rsritului ortodox, cronicile au avut un caracter oficial, n
centrul ateniei fiind domnia. La curtea lui tefan cel Mare a
fost redactat Letopiseul de cnd s-a nceput, cu voia lui
Dumnezeu, ara Moldovei, care s-a transmis sub cinci
variante. n vremea lui Petru Rare, episcopul Macarie a
scris o cronic n care sunt tratate evenimentele de la 1504
la 1552. A fost continuat de clugrii Eftimie i Azarie.
Pentru ara Romneasc sunt de menionat
cunoscutele Povestiri despre Vlad epe, variante n
slavon i german, care fixeaz pentru posteritate o
imaginedefavorabil voievodului (mai ales cele n limba
german).
 Arhitectura constituie un capitol fundamental al creaiei Evului Mediu.
Arhitectura militar, cetile de margine i de interior sunt bine reprezentate n
tot spaiul romnesc. De la Severin la Mgurele, Giurgiu, Brila, Chilia, Cetatea
Alb, Tighina, Orhei, Soroca, Hotin, sau n interior Poenari, Dmbovia,
Suceava, Neam, Roman, apoi n Transilvania Bran, Rnov, Deva, Gherla sau
Chioar, cetile formeaz adevrate nervuri. Se adaug, pentru Transilvania,
oraele i bisericile fortificate. A existat, ca pretutindeni n lumea medieval, o
grij pentru sistemul defensiv, loc de retragere i de rezisten. Faima
meteugului i a artei o constituie arhitectura religioas. Unele ctitorii sunt
celebre, precum Cozia, Curtea de Arge, Dealu, Vorone, Moldovia, Putna,
Neam, Cotedrala Sf. Ladislau (Oradea), Biserica Neagr (Braov), Biserica Sf.
Mihail (Cluj). Cel mai mare ctitor al secolelor XIV-XVI a fost tefan cel Mare, n
seama cruia se pun, dup cercetrile cele mai noi, 33 de biserici, din care 21
se pstreaz n picioare. O caracteristic fundamental a arhitecturii
bisericeti a fost pictura interioar i exterioar, socotit a fi literatura
analfabeilor. n acest domeniu, nordul Moldovei, prin bisericile de la Vorone,
Moldovia, Humor, Arbore, Blineti au dus faima miestriei i bunului gust.
 Evul Mediu a fost o perioad n care folclorul,
legendele, miturile i oralitatea jucau un rol extrem
de important. Oamenii evului mediu credeau n
foarte multe lucruri. Unele dintre aceste credine
erau susinute de Biseric cele cu tent cretin;
altele erau combtute. Cteva legende, precum cea a
lui Robin Hood, ne sunt cunoscute i nou, prin
intermediul literaturii, dar mai ales al filmului. Altele
s-au pierdut n timp.
 Evreul Rtcitor este o figur important
a foclorului medieval cretin, a crui
legend ncepe s se rspndeasc prin
Europa secolului al XIII-lea. Legenda
vorbete de un evreu care l-a tachinat pe
Iisus pe drumul spre Golgota, iar apoi a
fost blestemat s rtceasc pe pmnt
pn la a doua venire a lui Iisus. Natura
exact a indiscreiei sale variaz n
funcie poveste, ca i aspecte ale
caracterului su. Uneori e prezentat ca
meteugar, alteori ca portarul lui Pilat
din Pont. Originile legendei sunt nc
subiect de dezbatere, dei muli sunt de
prere c povestea prezint o
similitudine important cu cea a lui
Cain, care primete o pedepas similar
s rtceasc pe pmnt fr s mai
culeag vreodat roadele acestuia.
 Robin Hood este figura arhetipal a folclorului
britanic. Povestea i are originile n perioada
medieval, dar rmne i astzi foarte bine
cunoscut n cultura popular ca cel care fura
de la bogai pentru a da sracilor. Conform
unor preri, legenda i-ar avea originile n
personaje reale sau n poveti despre haiduci
reali precum Hereward the Wake, Eustace the
Monk, Fulk FitzWarin, i William Wallace.
Sursele timpurii vorbesc de un Robin Hood ca
fiind un ran liber, dar mai trziu a fost
reprezentat ca un aristocrat deposedat n mod
nedrept de pmnturile sale i forat s devin
haiduc de un erif lipsit de scrupule.
 Graalul, n legendele mistice ale evului mediu,
era un vas n care Iosif din Arimateea ar fi
strns sngele lui Iisus. Se credea c acest vas
ar fi fost fcut dintr-o singur piatr preioas
i c ar fi fost nzestrat cu puteri miraculoase.
n literatura cavalereasc a evului mediu,
povestirea aventurilor imaginare ale cavalerilor
plecai n cutarea "Sfntului Graal" reprezint
un ciclu foarte ntins.Legenda Sfntului Graal
a aprut sub form scris n poemele
medievale timpurii, derivat probabil din
tradiia oral cretin. Cutarea Sfntului Graal
motiv ce apare pentru prima oar n operele
lui Chrtien de Troyes e strns legat de o
alt legend, a Regelui Arthur, i de povestea
cruciadelor.
 www.wikipedia.com
www.historia.ro
Ion Toderascu ,,Istoria Medievala a Romanilor
Manual de Istorie Editura Corint, Autori: Zoe Petre, Carol Capita,
Ecaterina Lung, Cristian Olariu, Daniela Zaharia, Ioan Grasu