SL Dr Laura Bozomitu

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare

ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului,
stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin
intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un
aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de
endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la
nivelul gatului, pana ajunge la nivelul esofagului, stomacului si
apoi a duodenului.
Aceasta investigatie poarta uneori numele de esofago-gastro-
duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv superior este
examinat prin intermediul ei.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile,
inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul
tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot
fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel
al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu
sunt descoperite cu ajutorul radiologiei si uneori poate fi de
ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirurgicale
exploratorii.
detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a
-

complicatiilor bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include

stricturile esofagiene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia
intestinala a epiteliului esofagian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii
cancerului esofagian
- detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a
inflamatiilor, tumorilor sau a altor probleme de la nivelul tractului digestiv
superior. Aceste probleme pot fi depistate initial la examenul radiologic
sau la alte examinari pentru tractul digestiv superior iar endoscopia este
facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite
- determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de origine
digestiva)
- determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a
senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de
blocare in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii
inexplicabile in greutate
- diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sau
virusuri
- verificarea vindecarii ulcerului gastric
- examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala
- a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la
nivelul pilorului)
 - pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta
leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice,
otravitoare
- prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a putea fi examinate in
laborator. In timpul endoscopiei o biopsie poate fi facuta pentru
a ajuta in detectarea esofagului Barrett
- diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie, numita
Helicobacter pylori , cauza principala a ulcerului gastric
- indepartarea polipilor gastro-intestinali
- tratarea hemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilor
cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului
inferior, determinata de hipertensiunea portala)
- extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitite
- investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de
hemoglobina), ce poate fi data si de o hemoragie digestiva
superioara.
 Inainte de efectuarea unei endoscopii digestive superioare
pacientul trebuie sa comunice doctorului daca:
- are o alergie la vreun medicament, inclusiv la
medicamentele anestezice
- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un
tratament cu anticoagulante
- are afectiuni cardiace
- exista posibilitatea unei sarcini
- este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.
In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente
antiacide sau citoprotectoare (sucralfat). Aceste
medicamente pot produce dificultati medicului in
vizualizarea tubului digestiv superior.
 Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi,
poate aparea o hemoragie. De cele mai multe ori aceasta inceteaza de la
sine, fara un tratament specific. Pentru reducerea riscului de producere
a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai
ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Daca
pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, medicul va
recomanda oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.
Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului, pacientul nu trebuie sa manance sau
sa bea. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualizeze mult mai bine. De
asemenea, se reduce si riscul de producere a varsaturilor. In cazul
varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului
stomacului in plamani. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de
urgenta, va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura
pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului.
Pacientii trebuie sa fie insotiti pentru ca dupa examinare nu sunt capabili
sa conduca deoarece inaintea examinarii acestia sunt sedati. Inaintea
testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spital si vor lasa deoparte
ochelarii, lentilele de contact, bijuteriile sau placa dentara. Pentru
confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea examinarii.
 O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o
sala speciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de
chirurgie. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a
pacientului. Aceasta examinare poate fi facuta de un
gastroenterolog, medic de familie, internist sau chirurg. In
general sunt necesari si unul sau doi asistenti medicali. Inaintea
procedurii sunt efectuate teste de sange pentru a verifica faptul
ca nu exista modificari ale hemoleucogramei (examen citologic al
sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sangelui.
Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray
anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un
lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului. Putin
dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul
bratului pacientului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce
vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si, uneori, pot fi
administrate medicamente ce reduc secretia gastrica. Pe
perioada investigatiei vor fi administrate medicamente sedative
in perfuzia intravenoasa.
 Pacientul se va simti relaxat dar, in acelasi timp, va putea si
coopera cu medicul.
Pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul
putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru
a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul
lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura, doctorul
presand usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea
endoscopului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la
o mai buna manevrare a endoscopului. Trebuie retinut ca
endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu
va ingreuna respiratia.

In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va

tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin
esofag. In timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat
atunci cand i se cere. Un asistent medical va indeparta saliva cu
ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze
pe laterala gurii.
 Doctorul va avansa incet cu endoscopul si va vizualiza
peretii esofagului, stomacului si duodenului fie printr-un
aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-
se pe un monitor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa
pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o
imagine mai buna. De asemenea, se pot si aspira aerul sau
secretiile.
O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini
pentru vizualizarea la monitor si inregistreaza o serie de
imagini pentru studiul ulterior. Instrumentele chirurgicale
(forceps biopsic sau periute) pot fi, de asemenea,
introduse prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor.
Pentru a-i fi medicului mult mai usor sa vizualizeze
diferitele parti ale tractului digestiv superior, pacientul va
fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe
abdomenul acestuia. Cand examinarea este completa
endoscopul este retras usor.
 Dupa examinare
Intreaga examinare dureaza aproximativ 30 de
minute din care partea de endoscopie efectiva e
de doar 5 pana la 10 minute. Dupa examinare
pacientul va sta la reanimare unde va fi
monitorizat o ora sau doua. Daca gatul
pacientului a fost amortit inainte de examinare,
acesta va putea sa manance sau sa bea doar
dupa ce gatul nu-i va mai fi amortit si reflexele
de inghitire revin la normal. Aceasta perioada
dureaza una - doua ore, dupa care pacientul isi
poate relua activitatile zilnice. Pentru siguranta
pacientului, acesta va trebui sa nu conduca la
plecarea din spital.
 Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care
acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are
un gust amar si va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au
senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului, dar este o
falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in
jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului.
Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund.
In timp ce tubul este miscat, pacientul poate simti senzatii de voma,
greata, balonare sau usoare dureri abdominale. Daca disconfortul este
sever trebuie avertizat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o
usoara bataie pe mana. Chiar daca in timpul examinarii pacientul nu
poate vorbi, el, totusi, poate comunica cu echipa medicala.
Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Alte efecte secundare
cum ar fi dificultatea vorbirii, senzatia de gura uscata sau vederea
incetosata pot dura cateva ore dupa examinare. Medicatia poate face
ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii.

 Dupa examinare pacientul poate eructa si se poate simti

balonat pentru o perioada scurta de timp. De asemenea,
pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar
inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot
dura cateva zile. Administrarea unor pastile pentru gat si
gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea
acestor simptome. Nu trebuie consumat alcool dupa
examinare.
Dupa examinare trebuie anuntat doctorul imediat daca:
- apare hematemeza sau melena ,apar dificultati in
inghitire sau in vorbire
- apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau
bradipneea
- apar dureri cardiace sau abdominale
- apar dureri de gat sau de umeri
- apare febra.
 Endoscopia digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. Mai putin de o
persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa
strapunga esofagul, stomacul sau duodenul in acest caz este necesara interventia chirurgicala
reparatorie. De asemenea, exista un risc foarte mic de infectie.
Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii daca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se
opreste singura, fara a fi necesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o
parte din varsatura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare,
aceasta este tratata cu antibiotice.
Persoanele cu proteze valvulare sau cu modificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca
tratament antibiotic inainte si dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta
investigatie are riscuri mai mari pentru persoanele cu cardiopatii, varstnici si pentru cei cu
probleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despre riscurile ce pot
aparea in astfel de situatii.

Dupa examinare
Dupa examinare pot aparea:
- dureri cardiace
- dificultati in a respira de la moderate pana la severe.

Dupa endoscopie trebuie sunat medicul specialist imediat daca:

- apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea
- apare febra
- apare bradipneea
- apar ameteli.
 Normal:
- Esofagul, stomacul si duodenul au un aspect normal.
Patologic:
- Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului
(esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia poate fi
data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamatorii
ale intestinului sau de ulcerul peptic.
- Hemoragii date de inflamatie, de ulcer, de tumori, leziuni ale esofagului
sau de prezenta varicelor esofagiene (dilatari ale venelor esofagiene).
- Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi ale esofagului sau dilatatii
la acest nivel.
- Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau duoden.

Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se

pot lua tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui
cancer gastric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia
este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de
laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei.
Factori care influenteaza examinarea
- ingestia de bariu. O endoscopie digestiva
superioara nu trebuie facuta la mai putin de
doua zile dupa o examinare cu bariu pentru
ca medicul sa poata vedea in conditii bune
interiorul stomacului si a duodenului
- hemoragie masiva a tractului digestiv
superior