Sunteți pe pagina 1din 7

EMILIAN BUCOV

Proiect realizat de Bistrea Dorin


Emilian Radu Bucov n. 8 august/26 iulie 1909, Chilia, Basarabia,
Imperiul Rus, azi n regiunea Odesa din Ucraina d. 17 octombrie
1984 a fost un poet, prozator i traductor moldovean, care a fost
distins cu Premiul de Stat al RSS Moldoveneti i cu titlul onorific de
Scriitor al poporului al RSS Moldoveneti (1982). Bucov a fost decorat
cu Ordinul Erou al Muncii Socialiste ca o recunoatere a activitii sale
i a primit de dou ori Medalia Ordinul Lenin
Nscut ntr-o familie de ucraineni sraci, termin, dup nvingerea unor
dificulti materiale, Liceul B.P. Hasdeu" din Chiinu (1930) i apoi
Facultatea de Litere i Filosofie a Universitii din Bucureti (1936). Student
fiind, devine membru al Uniunii Tineretului Comunist i desfoar n
ilegalitate diverse activiti politice. Din 1940, se refugiaz la Moscova i
contribuie prin versurile lui la difuzarea sloganurilor bolevice antiromneti.
Stabilit din 1944 la Chiinu, era considerat unul dintre scriitorii activiti de
seam din Republica Moldova. A fost preedinte al Uniunii Scriitorilor (1945-
1946,1955-1958), lociitor al preedintelui Sovietului Minitrilor (1947-1951),
redactor-ef al revistei Nistru" (1966-1971). A fost distins cu Premiul de Stat
al Moldovei (1966), cu titlul de Erou al Muncii Socialiste (1979) i de Scriitor
al Poporului (1982).
Bucov a colaborat la reviste de stnga ori de avangard debutnd, probabil, la Herald"
(1933), cu o traducere din rusete. Continu apoi s publice versuri i proz la Adevrul literar i
artistic", Cuvntul liber", Fclia" i Societatea de mine", semnnd fie Bcov, fie Bucov. Lirica
este a unui insurgent glgios, care anun apusul Parnasului" i respinge poezia burghez"
(n care include i hrdul eminescian"), cultivnd programatic o tematic ostentativ
proletar. Modelul era poezia sovietic a vremii, cu deosebire cea a lui Vladimir Maiakovski, din
care a tradus i pe care l-a popularizat. i-a strns versurile din perioada romneasc n
volumele Discursul soarelui (1937) i China (1938). Perioada sovietic ncepe n 1942, la
Moscova, unde i apar volume care cuprind versuri violent antiromneti. Este orientarea pe
care a pstrat-o patru decenii, rstimp n care a tiprit enorm. Poligraf industrios, Bucov colpor-
teaz clieele propagandei sovietice n versuri, n romane, n dramaturgie, condus de principiul
- versificat tot de el - potrivit cruia Ni-i Moscova soare, iar Kievul frate". n jurul vieii i scrierilor
sale, oficialitile sovietice au creat o legend profitabil. A tradus i din I. Ilf, E. Petrov i Serghei
Esenin.
Dupa 1940, in conditiile regimului comunist din estul Prutului, remarcabila putere creatoare a
poetului a fost secatuita pana la anihilare de tendinta lui de a raspunde comenzii sociale si in
general cerintelor asa-numitului realism socialist. Ca si alti scri itori din epoca, Emilian Bucov a
inteles cel de-al doilea razboi mondial ca unul de aparare a patriei , a glorificat colectivizarea
agriculturii (intr-un poem intins si, principalul, lipsit de adevar, Tara mea ), industrializarea (romanul
in versuri, iremediabil esuat, Orasul Raut ), constructia canalului Volga-Don. Aceleasi si alte teme
a abordat in proza, fara sa realizeze cel putin o lu crare meritorie. Sub nivelul talentului nativ,
manifestat pana la 1940, se afla dramaturgia scriitorului. De pacatul ideologizarii ex cesive, de
fapt totale, sufera majoritatea operelor lui publicistice.
Din intreaga creatie bucoviana de dupa razboi se evidentiaza cartea de versuri Zile de azi, zile
de maine (1965), pentru care de altfel i s-a conferit titlul de laureat al Premiului de Stat al Re
publicii Moldova (1966). Poezia bucoviana antebelica este profund metaforica si combativa. In
conditiile complicate ale Romaniei si in general ale Europei anilor 30 scriitorul se situeaza de
partea fortelor de stanga, militeaza pentru demolarea regimului de oprimare, se declara
luptator in numele unui rasarit generator de echitate sociala. Particularitatea de capetenie a
creatiei de pana la 1940 a poetu lui rezida intr-un stil potrivit cu temperamentul lui nativ si cu
natu ra optiunilor lui. Gestul poetic este larg, deschis, incisiv, atacant, mersul imaginat de el este
gigant