Sunteți pe pagina 1din 23

ALIMENTATIA

NATURALA
Alimentatia naturala reprezinta alimentatia exclusiva cu
lapte matern (inclusiv lapte de mama muls), fara
substituenti de lapte matern, alte lichide sau alimente
solide.
Alimentatia naturala exclusiva reprezinta modelul de
referinta fata de care trebuie apreciata orice alta
alternativa de alimentatie a copilului in primele 6 luni de
viata daca se iau in considerare starea de sanatate,
cresterea si dezvoltarea pe termen lung si scurt.
Lipsa alaptarii, ca si diversificarea inadecvata, sunt
importanti factori de risc pentru morbiditatea si
mortalitatea infantila
Caracteristicile laptelui matern l recomand, din multe
puncte de vedere ca aliment ideal pentru sugar. Acest
atribut se datoreaz att componentelor
nutritive (grsimi, glucide, proteine, ap, minerale,
vitamine), ct i celor non-nutritive care contribuie la
creterea i sntatea copilului: factori antimicrobieni,
factori de cretere, hormoni i enzime.
Compoziia laptelui variaz n funcie de numeroi
parametri, de la categorii mai largi (populaii/rase) pn la
categorii mai puin largi (caracteristici individuale
vrst, numrul sarcinii; perioada de lactaie, tiparul
temporal al lactaiei, anotimp; alimentaia mamei).
Variaiile de compoziie sunt minime n ce privete
cantitatea total de macronutrieni (grsimi, proteine,
glucide respectiv lactoz), n schimb alimentaia i
suplimentarea pot influena anumite componente (tipul
grsimilor, vitaminele hidrosolubile).
Dup primele 6 luni, laptele nu mai furnizeaz toate
substanele necesare copilului, dar n cadrul unei
alimentaii mixte (ce cuprinde i alte alimente), poate
nc s ofere beneficii, pn la 12-24 luni.
BENEFICIILE ALIMENTATIEI NATURALE
PENTRU COPIL
Aportul unei cantiti optime de substane nutritive;
Biodisponibilitatea mare a nutrienilor (posibilitatea
organismului copilului de a prelua eficient substanele
nutritive);
Caracterul proaspt i mereu disponibil al laptelui matern;
Temperatura optim;
Uurina consumului, prin caracterul fiziologic (natural);
Specificitatea de specie;
Favorizarea dezvoltrii tubului digestiv (inclusiv a dinilor,
maxilarelor), a dezvoltrii neurologice (manipularea mai
bun i mai rapid a obiectelor), cognitive (IQ);
Protecia mpotriva bolilor infecioase, prin factorii
imunologici; cteva din bolile infecioase a cror apariie
este redus prin alptare sunt: infeciile respiratorii, bolile
sau simptomele digestive (diaree, enterocolite, reflux),
bolile de piele (eczeme, erupii), meningita bactarian,
otite;
Protecia mpotriva a numeroase boli cronice, comparativ
cu alte modaliti de nutriie a sugarului (formule). Cteva
din bolile n care exist date referitoare la protecia prin
alptare sunt: diabet zaharat tip 1, obezitate, astm
hipercolesterolemie, boal Crohn, artrit reumatiod,
neoplazii, osteoporoz;
Reducerea riscului de alergii alimentare;
Favorizarea eliminrii meconiului, prin aciunea laptelui
timpuriu (colostru);
Creterea eficienei vaccinurilor;
Efectele de linitire, de calmare a durerilor;
Legtura afectiv puternic ntre copil i mam.
BENEFICIILE ALIMENTATIEI NATURALE
PENTRU MAMA
Scderea depozitelor de grsime, utilizate n procesul
fabricrii laptelui;
Reducerea hemoragiilor post-partum (dup natere);
Posibilitatea prelungirii amenoreei cu implicaii asupra
prezervrii rezervelor de fier, a contracepiei naturale pe
perioada de alptare;
Scderea riscului unor boli (cancer de sn, ovarian);
Scderea necesarului de insulin, n cazul n care mama
are diabet zaharat insulinotratat (tip 1 sau tip 2);
Beneficiile economice: disponibilitatea gratuit a
laptelui;
Economia de somn, prin limitarea timpului de preparare
a formulelor;
Legtura afectiv puternic ntre mam i copil.
CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI
NATURALE
Chimioterapie

Consum matern de droguri recreationale de uz


intravenos
Utilizarea de izotopi radioactivi la mama in scop
terapeutic
Ingestia de alcool in cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi

Infectie HIV

Infectie TBC activa

Infectie cu virus herpes simplex cu leziuni active la


nivelul sanului
Infectia cu VHB cu viremie prezenta
GESTIONAREA CORESPUNZATOARE A ALAPTARII
IN CAZUL INFECTIILOR VIRALE MATERNE
TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE
1. Inainte de a pune nou-nascutul la san mama se va
spala cu grija pe maini; din cand in cand isi va curata
unghiile taiate in prealabil scurt. Se inlatura sutienul cu
care sunt sustinuti sanii si se spala mameloanele cu
comprese sterilizate. Nu se ung sanii cu substante grase
si nu se aplica substante dezinfectante care s-au dovedit
inutile si uneori vatamatoare.
2. Este indicat ca mama sa nu se parfumeze, astfel de
mirosuri fiind de obicei iritante pentru bebelus si el
poate refuza atunci sanul.
3. Pregatirea pentru alaptare se face inainte de a trezi
sugarul; daca este nevoit sa astepte pana cand mama va
fi gata, el poate deveni nervos, nu va mai prinde bine
mamelonul, va inghiti mult aer, va suge cu intreruperi,
fara vigoare si chiar va adormi la san. Unii sugari nu
vor sa suga daca sunt treziti din somn; probabil nu au
senzatia de foame si nu si-au satisfacut nevoia de
somn. Acesta este si motivul pentru care se recomanda
" alimentatia la cerere ".
4. Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila
atat pentru mama, cat si pentru sugar.
5. Mama va introduce in gura sugarului mamelonul si
areola; numai asa, presiunea exercitata de miscarile de
supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de
scurgere . Daca presiunea buzelor si gingiilor se
exercita numai pe mamelon, pe langa faptul ca este in
mare parte ineficienta, se pot produce crapaturi la
nivelul mamelonului care determina durere locala,
scaderea secretiei lactate si chiar infectia.
6. Mama va cuprinde sanul la marginea areolei
strangandu-l intre degetul aratator si cel mijlociu,
pentru ca nasul sugarului sa ramana liber pentru
respiratie. Trebuie sa fie foarte atenta ca limba sa nu fie
" lipita " de cerul gurii pentru ca risca in orice moment
ca mamelonul sa fie dat afara din gura.
7. In timpul alaptarii nu se va indeparta niciodata copilul
de la san, pentru ca mama sa faca alte treburi.
Smulgerea brutala a sanului din gura poate duce ulterior
la refuzul sanului.
8. Daca nou-nascutul adoarme in timpul suptului,
inainte de a fi luat cantitatea necesara, mama trebuie sa
impinga si sa retraga mamelonul usor din gurita
bebelusului ( va face miscari delicate de " du-te vino")
sau va apasa cu un deget pe obrazul acestuia.
9. Orice rest de lapte se va extrage manual dupa fiecare
supt.
SEMNE CARE ARATA DACA NOU-NASCUTUL ESTE
ASEZAT CORESPUNZATOR LA SAN
POZITII DE ALAPTARE
1. Poziia culcat pe spate
Mamele se vor ntinde n pat/pe canapea/pe un scaun (dac
acesta se poate lsa pe spate), cu spatele, umerii i gtul
sprijinite de o pern comod, iar copilul va fi aezat culcat pe
burt n vertical. Femeile care au suferit o operaie de
cezarian pot adapta aceast metod de alptare la nevoile
lor, aeznd copilul pe orizontal n unghiul n care le este
mai comod i protejnd astfel zona burii.
Aceast poziie este foarte confortabil att pentru mam, ct
i pentru copil i este de obicei preferat imediat dup
natere. Bebeluii intr n contact cu corpul mamei, se
relaxeaz i apuc snul mai bine. Un alt avantaj este acela c
mama nu mai trebuie s ridice i s in copilul n brae pe
durata alptrii, acesta odihnindu-se cu toat greutatea pe
corpul mamei ntr-o poziie comod, reconfortant.
2. Poziia minge de fotbal
Mama va poziiona copilul pe o pern situat de o parte sau
alta a sa, culcat pe spate, va prinde picioarele acestuia ntre
bra i trunchi (ca i cum ar duce o minge) i i va susine
capul i gtul cu o mn, iar spatele cu antebraul. n cazul n
care bebeluul are probleme legate de balonare, se poate
ncerca ridicarea uoar a trunchiului acestuia pentru a lsa ct
mai puin loc n burtic pentru acumularea aerului.
Aceast metod poate fi util femeilor care au nscut prin
cezarian, celor care au snii mari sau celor care au gemeni i
doresc s alpteze doi copii simultan. Bebeluii alptai n
aceast poziie prind snul mai bine i se hrnesc mai uor.
Mama este avantajat de faptul c are mai mult libertate de
micare, folosind numai o mn pentru a susine copilul.
Aceast poziie este util de asemenea n cazul copiilor nscui
prematur i a celor care sunt agitai n timpul alptatului.
3. Poziia leagnului
Dup ce se va aeza n poziia eznd pe un pat sau un
scaun cu suport pentru brae i se va asigura c are spatele
sprijinit confortabil, mama va aduce copilul la sn cu
ajutorul unei perne i l va susine cu braul ca ntr-un
leagn. Burta bebeluului va fi lipit de a mamei, iar capul
su se va sprijini pe ndoitura braului acesteia. ntregul su
corp va fi ntors ctre mam, astfel nct sfrcul s fie uor
accesibil i s nu fie necesar s ntoarc capul ntr-o parte
pentru a se hrni. Este important s se asigure o poziie
corect a copilului brbia sa trebuie s fie n linie dreapt
cu umrul i soldul i s nu se lase spaiu ntre corpul
acestuia i cel al mamei.
Aceast poziie este de obicei folosit dup ce bebeluul a
fost alptat o perioad i a nvat cum apuce snul bine.
4. Poziia leagnului ncruciat
Mama va sta n ezut pe pat sau pe un scaun confortabil i
se va lsa puin pe spate pentru a asigura sprijin spatelui.
Bebeluul va fi pus pe o pern n poala mamei ntr-o
poziie orizontal, ridicnd uor partea superioar a
corpului. Corpul su va fi ntors spre mam, astfel nct
acesta nu va trebui s ntoarc capul pentru a ajunge la
sn. Mama se va folosi de braul opus snului la care va
alpta pentru a susine spatele copilului i va prinde capul
i gtul acestuia n palm. Aadar, dac mama va hrni
bebeluul la snul stng, se va folosi de braul i palma
dreapt pentru a sprijini copilul i de mna stng pentru a
susine snul.
Aceast metod este recomandat n cazul copiilor care
sunt prea mici sau au probleme de prindere a snului.
5. Poziia culcat pe lateral
Mama se va aeza culcat pe o parte n pat i i va
sprijini spatele cu o pern. Copilul va fi pus pe o parte,
cu faa ndreptat nspre mam i cu burtica lipit de
aceasta. Pentru a schimba snul, mama va trage
bebeluul mai aproape, se va rostogoli pe spate
mpreun cu acesta i se va ntoarce pe partea cealalt.
Aceast poziie este indicat n cazul femeilor care au
nscut prin operaie de cezarian