Sunteți pe pagina 1din 13

Mediul de via :

- n lacuri ;
- Blti:
- Mlatini ;
- Marginea apelor.

Face parte din grupul amfibienilor ,


adica al animalelor care duc o viata
dubla ( in apa si pe usact ) .
Capul este turtit de form
triunghiular cu doi ochi mari,
bulbucai, cu dou pleoape.
Urechile nu au pavilioane i la
exterior se vd orificiile auditive.
Gura este larg, prezint dini
mruni si limba este lat, subire,
cleioas i despicat la vrf.
Culoarea corpului este variabil , ea
adaptandu-se locului n care trieste . n
general partea dorsala este verde
maslinie , cu o dunga deschisa i cu pete
nchise.

Corpul are culori


protectoare, pielea e
subire, fr solzi, i
produce o substan
cleioas.
Trunchiul este n continuarea
capului.
Labele din fa sunt mai scurte, cu
patru degete terminate cu gheare, iar
cele din spate au cinci degete unite de
o membran.
Se misc prin salt, pe
uscat, iar prin not, n
ap.
Se hrnete cu insecte,
pienjeni, viermi, melci,
icre de petiori.
Prinde insectele din aer
cu ajutorul limbii.
Respir prin plmni
(nghiind aerul) i prin
pielea umed.
Broasca inuta cteva ore
la soare moare ,
Se nmulete prin ou , larve (mormoloci),
aduli.
Iarna, broatele trec printr-o stare de
amorire.

Importana
broatei de lac
este c distruge
un numr de
insecte
duntoare.
BROATE FR COAD

broasca rioas

brotcelul
BROATE CU COAD
Salamandra

Proteul
TIAI C :
Broasca brun triete 40 de ani

Cea mai otrvitoare este broasca sgeata


aurie
Nprlete odat pe saptmn
Broasca de lemn nghea iarna

Broasca de stecl are pielea transparent

Cea ma mare este broasca GALIAT (3,5


kilograme)