Sunteți pe pagina 1din 63

PATOLOGIA CHIRURGICALA

A STOMACULUI SI
DUODENULUI
Etiologie
FACTORUL EREDITAR (genetic)ulcer familial
explicat prin masa a celulelor parietale (oxintice) si
fragilitatea mucoasei G-D (factor de aparare)
FACTORI FAVORIZANTI
igiena defectuoasa a alimentatiei (mese neregulate si
masticatia incomplete)
alimente iritante , picante, excitatante ale secretiei
gastrice (faza gastrica) prea reci sau prea fierbinti ,
alcool, tutun
dantura deficitara, pioree alveolara, infectii cornice
naso-faringiene si amigdalite ac. Repetate
teren neuroendocrin dezechilibrat (astenici, distonici,
neurovegetativi)
stressul (agenti agresivi nespecifici, de nature diferite)
Helicobacter pylori De-Nol
Patogenie generala
3 factori sunt primordiali :

HIPERACIDITATEA ( F. AGRESIV )
HCl + pepsina ulcer

DIMINUAREA REZISTENTEI MUCOASEI


(F. APARARE)
mucus

F. PSIHIC ( STRESSUL )
Histologic clasificarea JOHNSON

TIPUL I TIPUL II TIPUL III


localizare inalta, fundica Corp gastric (variabil in Antral (prepiloric)
jonctiunea mucoasei portiunea verticala) + m cel. Parietale
antrale cu aria oxintica UD/UP (stenoza pilorica Hipersecretia gastrica
deplasata mult proximal bulbara) acida (uneori
m. cel. Parietale Rolul in aparitia normosecretie)
secretia gastrica staza antrala Deplasarea distala a
asociat frecvent cu hipersecretia gastrica jonctiunii muc. Antrale cu
acida cea oxintica
gastrita si RD-G
UG J II este secundar si gastritei infl.
tulburari de motilitate si
determinat pathogenic de
vascularizatie Prezenta inflamatiei in
UD stenozant
D normal regiunea piloro-duodenale
PRINCIPALELE TEORII IN ULCEROGENEZA GASTRICA

1. TEORIA HIPERACIDITATII (CRUVEIHNER) 1840

2. TEORIA STAZEI ANTRALE (DRAGSTEDT) 1956

3. TEORIA REFLUXULUI BILIAR (DU PLESSIS) 1965

4. TEORIA UNIFICATOARE (DEMLING) 1970


Clasificarea anatomo-topografica descriptiva a UG
I. U jonctiunii cardio-esofagiene:
1. U.E. proximal (pe insule ectopice de mucoasa gastrica)
2. U.E. distal (al jonc E-G) BARRETT
3. U.E. prin esofagita de reflux WINKELSTEIN
4. U. Lineare ale j. E-G MALLORY-WEISS
II. U.G.
1. U.G. inalt juxta-cardial
2. U.G. versantului vertical al m curburi
3. U.G. versantului orinzontal al m curburi
4. U.G. prepiloric
5. U.G. fornixului
6. U.G. fetelor
7. U.G. M curburi
8. U.G. m curburi secundar si asociat UD
Clasificarea anatomo-topografica
descriptiva a UD

1. U. bulbar (ant/post)
2. U. m curburi duodenale
3. U. duble
4. U. duble B+PB
5. U. pilorice
6. U. juxtapilorice
7. U P-B unic/multiplu
Forme anatomo-clinice particulare

1. U.G. juxtapiloric (prepiloric pe versantul


antral)
2. UPB duodenal:
Pe segmentul fix al D I
Pe genunchiul superior D
In portiunea supravateriana a D II
Varietati anatomo-clinice in functie de
varietatea UPB si lez anatomopatologice

a) Forma pancreatica

b) Forma hepato-biliara

c) Forma mixta
Examenul radiologic
Semne directe:
Nisa (diag +) - HAUDEK

Semne indirecte:
Hipermotilitate cu evacuare rapida

Convergenta pliurilor mucoasei

Deformarea si rigiditatea segmentara

Deformarea in trefla a bulbului duodenal

Pneumobilia

Refluxul baritat duodeno-biliar

Endoscopia localizarea leziunii


DIAGNOSTIC SI EVOLUTIE:

triada simptomatica EWALD

Durere cu caracteristicile leziunilor ulceroase


Hiperaciditate clinica ( si mai ales testate )

Hemoragie microscopica ( oculta ) sau


macroscopica
Tratamentul U.G. si U.D. necomplicat
Tratament medical
Obiectiv terapeutic principal TRATAREA CAUZEI

Tratament etiologic : eradicarea HP efect


patogenic
Asociat cu o componenta

Reducerea secretiei clorhidropeptice

Indepartarea AINS asociata cu tratament


patogenic si simptomatic
Ulcerele endocrine rezectia tumori secretante

(S.Z.E., hiperparatiroidia, etc.)

Ulcerele hipersecretorii

Fara agent decelabil masuri patogenice


Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
CONDUITA
VERIFICARE ENDOSCOPICA BIOPSIE
SPITALIZARE
MONITORIZARE (CLINIC + ENDOSCOPIC)
VINDECARE

RECIDIVA CHIRURGIE

PERSISTENTA - CHIRURGIE
Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
INDICATII
NU SE EXCLUDE MALIGNITATEA
NU SE VINDECA DUPA 15 SAPTAMANI

RECIDIVA DUPA TRATAMENT MEDICAL

COMPLICATII ACUTE

COMPLICATII CRONICE
INDICATII OPERATORII

ABSOLUTE

U. perforat in cavitatea peritoneala


U. stenoza stransa

U. hemoragie mare, continua, necompensata

U.G. : suspect de malignizare


MAJORE
Ulcerul tratat medical corect (prin spitalizare) , a carui
perioada active nu cedeaza clinic, radiologic si
endoscopic, dupa 3-6 saptamani pt. UG necomplicat (tip I
Johnson), sau dupa 6-8 saptamani pt. UDB necomplicat.
Hemoragia ulceroasa mica sau moderata, continua sau
discontinua, care determina anemie medie sau grava.
U. perforat acoperit
U. penetrant (perforatie oarba)
U. stenozant incipient dar evolutiv
U. forma dureroasa, cu intens process de periduodenita
sau perigastrita.
U. la HTA sau HTP
U.G. tip Johnson II sau tip III Johnson
UG la varstnici sau la orice varsta cand se testeaza hipo
sau anaciditatea (mai ales cu rezistenta la histamine)
U.G. calos
UDPB (de regula complicat, cu implicatii biliopancreatice)
UD al carui bulb este deformat constant la explorari
radiologice repetate (bulb deformat ireversibil)
Ulcerele multiple si combinate, gastrice si duodenale
(potential evolutiv mare)
U. cronice care, prin pusee ciclice, duc la scaderea
continua a capacitatii de munca.
U. cronice la care natura profesiei impune izolarea de
posibilitatile rapide ale asistentei medicale (navigatorii,
exploratorii, marinari, taietori de lemne, pastori,
astronauti).
Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC

OBIECTIVE

INDEPARTAREA LEZIUNII DIAGNOSTIC


STOMAC HIPOACID (REZECTIE, VAGOTOMIE)
RESTABILIREA CONTINUITATII DIGESTIVE
Tratamentul chirurgical
ULCERUL GASTRIC
PROCEDEE OPERATORII
REZECTIA GASTRICA (2/3 80%)
BILROTH I PEAN
BILROTH II (REICHEL-POLYA, H.F., etc.)
Alegerea: topografia leziunii, duoden,
patogenie, leziuni vecine)
VAGOTOMIA TRONCULARA + REZECTIE
GASTRICA LIMITATA (ANTRECTOMIE,
HEMIGASTRECTOMIE)
U.G. tip II, III
REZECTII GASTRICE ATIPICE
Schoemaker (in jgheab)
Pauchet (in scara)
Cuneiforma, mediogastrica - MAKI
Tratamentul U.D.
Medical - acelasi
chirugical - indicatii
tratamentul complicatiilor - absolut (hemoragia-
nuantat)
U.D. persistent la tt medical
imposibilitatea costurilor
indicatii socio-profesionale
obiective
reducerea secretiei clorhidropeptice (esential -
patogenic)
ridicarea leziunii ulceroase cand este posibil
Procedee operatorii
Rezectie gastrica clasica
ulcere vechi caloase
varsta peste 50-60 ani
stenoze pilorice decompensate
Vagotomia tronculara + procedeu de drenaj gastric
gastrectomie limitata
ulcerele tanarului si adultului
contraindicatii
stenoza decompensata, dischinezii, megadolicocolon
obezitate
S HTP, reinterventii
selectiva (N. Latarjet) seromiotomia anterioara TAYLOR
supraselectiva (ramuri ale n.Latarjet)
rezectia gastrica de excludere a ulcerului (Bilroth II)
ulcere postbulbare (risc bilio-duodeno-pancreatic)
Complicatiile ulcerului gastric si duodenal

Hemoragia cea mai frecventa


15-20% cel putin un episod
50-60% din toate HDS
Mortalitate 6-7%
Boli asociate, varsta medie avansata)
Sursa arteriole, fistula vasculara, inflamatie
perilezionala)
Factori favorizanti variati
Consumul de AINS dovedit, S.A.
Hormonii steroidieni doze mari adesea asociati cu
AINS
Tratamente anticoagulante ???
Perforatia - penetratia
ulcere G-D agresive
sindrom ulceros dureros mai lung, rezistent la tratament
medical
recidiva dupa tratamente paleative chirurgicale
nepatogenice (sutura)
localizarea anterioara favorizeaza perforatia
UG mica curbura 60% perforatie
UGD posterioare - penetratia
PERFORATIA

Ulcerul perforat in evolutie depaseste in profunzime


peretele gastric duodenal
65% DIN DECESELE PRIN ULCER
In functie de localizarea ulcerului si tipul de evolutie
perforatia poate avea loc:
in peritoneul liber - PG

intr-o punga peritoneala izolata de organe si de


restul cavitatii- PL
intr-un organ vecin P inchisa (oarba)
SIMPTOMATOLOGIE
1. DUREREA
- primul si cel mai important semn ( constanta )
- intense, brusca, brutala ( lovitura de pumnal )
- imobilizeaza bolnavul, frecarea,miscarea sau respiratia
profunda o exacerbeaza
- mai mare in UG ( acid , cantitate )
- initial in epigastru- apoi flanc drept- FID- Douglas (
paraombilical drept)
- in final generalizata iradiere spre omoplat (
interesarea n. frenici)
2. VOMISMENTE
- inconstante
- apetit absent
3. HEMORAGIA cand insoteste perforatia, survine dupa
episodul acut peritoneal si este mica
PENETRATIA (perforatie acoperita de organe vecine)
Pancreas

Cai biliare

Colon

Ficat

Organ cavitar fistule interne

Factori favorizanti
Consum AINS

Fumatul mai riscant

Alcoolul

Corticoizi (puls terapia, dose de atac) 15%


Tablou clinic
forma tipica - diagnostic usor
simptome
durerea caracteristica
varsaturile
varstnici denutriti (dg. tardiv)
dupa cortizonice
perforatia interativa - sutura, GEA
perforatie + hemoragie - semne asociate
semne
inspectie : facies, pozitie abdomen
palpare: contractura
percutie: pneumoperitoneu, dureri
auscultatie : liniste
TR - Douglas dureros
semne generale
dupa vechimea peritonitei

cardio-vasculare

respiratorii

hepatice

Urinare

ex. paraclinice
leucocitoza, hematocrit, bilirubina, transaminaze,
amilaze
rx. abdominala simpla

ecografia abdominala

substanta de contrast, insuflare de aer - CI


Tratamentul - mare urgenta
indicatie chirurgicala absoluta - exceptii
obiective - salvarea vietii, rezolvarea bolii

conservator - Taylor-Wangensteen
chirurgical
paleative (complicatia)

sutura

excizie-piloroplastie

sutura + GEA

radical (complicatia + boala)

Rezectie gastrica

vagotomia + procedeu de drenaj gastric


Stenozele piloro-duodenale si medio-gastrice
Termeni
stenoza pilorica ulceroasa : piloro-duodenala, antrala, mediogastrica
obstructie (anglo-saxon, fara precizare de sediu)
complicatie obisnuita a UD, UG
alte cauze
Cancer gastric, duodenal, polipi, limfoame
pancreatite cronice
pancreas inelar
hipertrofia de pilor
stenoze antrale postcausatice
postchirurgicale
boala Crohn duodenala
anomalii congenitale
S.ulceroase - 90% ( 2-4% dintre ulcere, a 3-a ca frecventa dupa
H/P)
Etapele evolutive in stenoze

I. Faza organo-functionala de lupta

II. Faza de asistolie gastrica de cedare


Pacient cu trecut ulceros de peste 10 ani
altii si alte complicatii : perforatii 18%, hemoragii 20%

mecanism
ingustarea cicatriciala a lumenului

edem periulceros

spasm piloric

tulburari de motilitate antrala

sumarea factorilor
clinic
sindromul induficientei evacuatorii a stomacului: varsaturile asociate sau
nu cu balonare, greata, dureri
varsaturile:
zilnice, de mai multe ori
la vateva zile
explozive, in jet (f. severe)
continut, lichid acid, resturi alimentare, alimente vechi nedigerate
dureri de tip ulceros
lipsesc cand etiologia nu este ulceroasa
dureri atipice, continua, surda, postprandiala (in cancer)
simptome de insuficienta evacuatorie
pierdere ponderala Stomac stenic
satietate precoce Stomac astenic
diaree sau constipatie
obiectiv Sindromul DARROW:
emaciere Alcaloza hipocloremica
deshidratare hipoK
hipoCa (tetanie)
sensibilitate epigastrica
clapotaj a jeune, Kusmaul
Examene paraclinice
biologic
endoscopia
ex de electie

stenoza

etiologia

ex radiologic
simplu - hidro-aeric

contrast - dificultati

sabot, chiuveta, S UD, UG

tubajul gastric
Diagnosticul - pozitiv
clinic
paraclinic

Diagnosticul diferential
etiologia
prolaps mucos antro-duodenal
compresiuni extrinseci
Tratamentul medical - pregatire preoperatorie
stenoza compensata

stenoza decompensata

locala

generala

biologica

monitorizare 10-14 zile

Tratamentul chirurgical

stenozele compensate

procedee pt UD cronice sau UG

stenozele decompensate

raspuns pozitiv la reechilibrare - rezectie gastrica

varstnici, tarati - GEA

vagotomia - C.I. la varstnici, stenoze decompensate


CANCERUL GASTRIC
a II-a cauz de mortalitate la brbai, dup
cancerul bronho pulmonar

a IV-a cauz de mortalitate la femei

n ultimele decenii reducerea semnificativ


a incidenei i mortalitii a CG

Totui cauz major de morbiditate i


mortalitate
Epidemiologie:
- Variaii geografice

- Inciden ntre - 7,5 o/oooo locuitori SUA albi


- 95,5 o/oooo locuitori n unele regiuni din Japonia

- Zone cu nalt risc China, America de Sud i Central, Japonia

- Emigraii de aici menin incidena crescut

- Incidene, sex n SUA 10,4 / 4,4 B/F

- n Europa mari variaii: Portugalia 31,9/14,6 , Austria 21,6/11,3 ,


Italia 20,7/9,4

- n UE mortalitatea prin CG - locul IV (Europa de Nord 19,9/10,4 )

- n Romnia 28 brbai cea mai ridicat valuare din Europa


Centreal i de Est
Etiopatogenez:
Singurii factori de mediu cu rol patogenetic confirmat
epidemiologic sunt reprezentai de:
- aciunea nitrozaminelor alimentare la pacienii cu gastrit
atrofic
- infecia cu Helicobacter pylori
Afeciuni dovedite a fi stri precanceroase:
- anemia pernicioas
- polipii gastrici
- bontul gastric
- ulcerul gastric
- gastrita cronic atrofic + metaplazie intestinal
- boala Menetrier
Modificri genetice - cele mai frecvente sunt la nivelul genei
p 53 (oncogen supresoare) - mutaie n 66%-50% i
deleie n 76%-60% n formele nedifereniate respectiv bine
difereniate ale cancerului gastric
Clasificarea morfo-clinic a
cancerului gastric
Cancerul gastric IN SITU - leziunea este limitat
la epiteliu, fr a depi
membrana bazal

Cancerul gastric PRECOCE (early gastric


carcinoma) - leziunea este limitat la mucoas i
submucoas, indiferent de dimensiuni i prezena
sau absena metastazelor

Cancerul gastric INVAZIV - leziunea depete


submucoasa
Clasificarea morfopatologic LAUREN - este
utilizat n majoritatea rilor occidentale i are
semnificaie prognostic important:

1. Tipul intestinal:
are structur glandular asemntoare cancerului de
colon,
prezint un infiltrat inflamator difuz i metaplazia
intestinal a mucoasei gastrice.

2. Tipul difuz:
Format din celule mici, uniforme, nedifereniate, care
infiltreaz extensiv mucoasa gastric.
Infiltratul inflamator este redus sau absent.
Este ntlnit mai frecvent la femei, i la tineri.
Diseminarea limfatic i metastazele peritoneale sunt
mai frecvente dect la forma precedent.
Clasificarea morfopatologic
BORMAN

- mbin descrierea macroscopic cu gradingul


histologic care crete de la 1 la 4:

Tipul I - tumor polipoid, solitar, bine circumscris, fr


ulceraii
Tipul II - tumor ulceriform cu margini elevate, net
delimitate
Tipul III - tumor parial exulcerat, parial infiltrativ
Tipul IV - tumor infiltrativ, difuz
Cancerul gastric precoce
(early gastric cancer)
Clasificarea cancerului gastric precoce
(Societatea Japonez de Endoscopie)
Tipul I - PROTRUZIV (forme vegetante, polipoide,
papilomatoase, nodulare)
Tipul II - SUPERFICIAL , cu subtipurile - elevat
- plat
- deprimat
Tipul III - EXCAVAT
Fiecare din aceste tipuri poate fi, microscopic:
- nalt difereniate
- mediu sau puin difereniate
- nedifereniate (muco-secretante)
Caracteristici generale
- este mai frecvent ntre 50-60 de ani
- localizarea mai frecvent este pe mica curbur, antro-
piloric sau corporeal
- unele pot fi voluminoase
- leziunile multicentrice se ntlnesc n 10% din cazuri
- diagnostic clinic - este o problem dificil
- este adesea asimptomatic
- simptomatologia clinic este nespecific, de abdomen
superior, fiind etichetat ca pseudo-ulceroas, pseudo-
gastritic
- starea general rmne nemodificat pn n stadii
avansate ale bolii
Explorri paraclinice:

examenul radiologic baritat cu dublu contrast

endosonografia gastric

endoscopia cu biopsie

citologia sucului gastric


Tratament

este exclusiv chirurgical

intervenia chirurgical va respecta


principiile radicalitii oncologice

Supravieuirea la 5 ani
cu N 0 = 94%
cu N 1 = 74%
Carcinomul gastric invaziv
Morfopatologie
Localizare (Borman - statistic pe 5000 de
cazuri)
50% n regiunea antro-piloric
13% pe mica curbur gastric
10% n zona cardial
6% infiltrativ, difuz (linit plastic, schirus gastric)
21% pe marea curbur, zona fundic, perete
anterior i posterior
Modaliti de diseminare:

infiltraia esofagului sau duodenului


metastaze n ganglionii regionali
invazia vascular (intraparietal sau extraparietal)
invazia perineural
- diseminarea peritoneal
- metastazele hepatice i pulmonare
- metastaze n alte organe
Tablou clinic
evoluia pn la diagnostic este n medie de 7 luni
2/3 din cazuri prezint un sindrom dispeptic dureros
nesistematizat epigastric
simptomatologia clinic cedeaz la eructaii, la antiacide, la
restricia alimentar
10-20% din pacieni au simptomatologie ulceroas
20% din pacieni prezint hemoragie digestiv superioar
(simptom)
10% din pacieni prezint numai sindromul de impregnaie
malign (inapeten,
paloare, astenie, adinamie, scdere ponderal, scderea
capacitii de munc)
< 10% din pacieni prezint o complicaie acut - disfagie,
stenoz piloric cu in-suficien evacuatorie gastric,
hemoragie digestiv superioar grav, perforaie tumoral cu
peritonit
Modificri obiective - examenul obiectiv este srac n
elemente diagnostice pn n stadiile avansate ale bolii:
paloare
emaciere
uoar mpstare epigastric profund, imprecis
delimitat, puin sau moderat
dureroas la palpare
n stadiul metastatic se pot gsi n plus:
tumor palpabil n epigastru
adenopatie supraclavicular stng (Virchow)
adenopatie periombilical
tumori ovariene (Krukenberg)
tumor n fundul de sac Douglas la tueul rectal
(Bloomer)
Explorri de laborator:
60% prezint creterea VSH
60% prezint reacia pentru snge pozitiv n scaun
sau sucul gastric
40% prezint anemie microcitar, hipocrom sau chiar
pernicioas
25% prezint hipoproteinemie i alterarea testelor
hepatice
45% din pacieni au grupul sanghin A (II)
65% au hipo sau aclorhidrie la stimularea cu histamin
Markeri tumorali: Sulfo-glicoproteina fetal (FSA)
- pozitiv la 95% din cei cu carcinom gastric
- i la 15% din pacienii cu afeciuni benigne
Explorri paraclinice
1. Examenul radiologic - examenul baritat cu
dublu contrast i intensificator de
imagine
- performan diagnostic = 90%

2. Examenul endoscopic
- performan diagnostic = 96%

3. Endo-biopsia + citologia exfoliativ


- performan diagnostic = 98%
LIMFOMUL GASTRIC
Caracteristici generale
- repezint 5% din toate cancerele gastrice
- 50% din pacienii cu limfoame sistemice prezint i o
afectare gastric
- 50% din limfoamele digestive primare sunt localizate gastric
- peste 80% sunt limfoame non-Hodgkiniene, B-celulare
aparinnd MALT
- se localizeaz pe stomac indiferent de regiune
- este multicentric n 25% din cazuri
- are de-obicei aspect vegetant, endo sau exofitic, cu
ulceraii superficiale
- diseminarea se face n ganglionii loco-regionali
- invazia organelor vecine este rar i tardiv
Tablou clinic
- evoluia pn la stabilirea diagnosticului este n medie 30
de luni

- 80% din pacieni prezint durere epigastric, uneori de tip


ulceros

- sindromul de impregnaie malign este constant, dar nu


duce la caexie

- 30-50% din pacieni prezint tumor epigastric palpabil

- 30% din pacieni prezint hemoragie digestiv superioar,


uneori sever (hematemez i melen). n jumtate din
aceste cazuri debutul clinic se poate face prin HDS
Investigaii paraclinice:

1. Examenul radiologic -
aspectele nu sunt totdeauna caracteristice, tumorile au
aspect vegetant, sau hipertrofia marcat a pliurilor
mucoasei gastrice, dar fr rigiditatea peretelui
gastric
2. Examenul endoscopic -
aspectele nu sunt caracteristice, leziunile apar sub
forma unor ulceraii multiple sau cu aspectul unui
carcinom ulceriform
3. Examenul ecografic i CT:
sunt eseniale pentru evidenierea adenopatiilor i
stadializarea afeciunii
Stadializare (Ann Arbor)

std.I - localizat exclusiv gastric


std.II - cu adenopatie metastatic de
aceeai parte a diafragmului
std.III - cu adenopatie metastatic de
ambele pri ale diafragmului
std.IV - limfomatoz sistemic
Tratament
Depinde de corectitudinea diagnosticului preoperator
pentru stadiul I :
- tratamentul va fi chirurgical - gastrectomia total - care
poate avea caracter curativ
pentru celelalte stadii:
- dac diagnosticul este stabilit preoperator chimio i
radioterapie
- dac diagnosticul este stabilit intraoperator
chirurgie citoreductiv + chimioterapie

Protocoalele de chimioterapie includ:


ciclofosfamida, doxorubicina, vincristina, prednisonul
Protocoalele de radioterapie:
ca metod unic, rareori, n formele local-avansate
ca metod adjuvant, uneori intra sau / i postoperator
SARCOMUL GASTRIC
Caracteristici generale

- reprezint 1-3% din cancerele gastrice


- ating dimensiuni impresionante, > 25 cm diametru
- se pot dezvolta exo sau endofitic, pot avea o
capsul aparent
- mucoasa este moale, ulcerat sau necrozat
- diseminarea este aproape exclusiv hematogen
ducnd la metastaze n plmni, oase, ficat
Tablou clinic
- HDS (hematemez, melen) reprezint
modul de debut clinic
- sindrom dispeptic pseudo-ulceros
- sindrom de impregnaie malign
- tumor abdominal palpabil n 40%
- febra i anemia
EXPLORRI PARACLINICE
Examenul radiologic
> tumor voluminoas, vegetant, ulcerat
Examenul endoscopic

Examenul ecografic,CT, scintigrafia osoas -


eseniale pentru depistarea metastazelor

TRATAMENTUL - este exclusiv chirurgical.


Uneori i rezecia non-curativ a tumorii
prelungete semnificativ supravieuirea
STRATEGII N FUNCIE DE STADIU
- stadiul Ia (T1, N0, M0)
- rezecie mucozal endoscopic
- rezecie tumoral n bloc
- gastrectomie dup localizare
- stadiul Ib (T2, N0,M0 T1, N1, M0)
- gastrectomie standard + limfadenectomie
- stadiul II (T3, N0, M0 T2, N1, M0 T1, N2, M0)
- gastrectomie total/paial
- stadiul III
- gastrectomie standard sau extins
- tratament adjuvant (R1 R2)
- limfadenectomie discuii
- stadiul IV
- radio chimioterapie paliativ

TRATAMENTUL COMPLICAIILOR dup natura lor


TERAPIA COMBINAT A CANCERULUI
GASTRIC

I. Rezecia gastric subtotal sau total

II. Chimioterapia pre i postoperatorie

III. Radioterapia intra i postoperatorie