Sunteți pe pagina 1din 27

TEMPERAMENTUL

tipologii
Temperamentul este latura energetica si dinamica a personalitatii;
este preponderent innascut.

A cunoaste intocmai trasaturile unui om este un demers foarte


complex. In sprijinul intelegerii acestora, se pot observa aspecte
legate de infatisare, de expresiile fetei, apoi se observa gradul de
activism, rapiditatea cu care actioneaza la stimularile externe,
implicarea in sarcini care prezinta un efort sustinut, modul cum
reactioneaza fata de semenii sai.

Inaintarea in cunoastere se bazeaza pe observatia ca, personalitatea


umana se structureaza in jurul unor caracteristici dominante, atat
innascute cat si dobandite. Atunci cand ne referim la cele
preponderent ereditare vorbim despre temperament, iar cand ne
referim la cele construite sociocultural, despre caracter. Intre cele
doua notiuni se fac adesea confuzii, mai ales ca in ansamblul
personalitatii acestea se regasesc in interdependenta.
Dupa S. Rubinstein, temperamentul este latura dinamico-
energetica a personalitatii. Temperamentul se manifesta la
nivel energetic, ca mod de descarcare si acumulare a
energiei( de unde calificarile de energic, rezistent, exploziv
sau opusele lor) si prin dinamica (iute, lent, mobil, rigid).

Se presupune ca temperamentul nu se schimba in mod


radical in timpul vietii. Totusi, se vorbeste de o evolutie
temperamentala, prin influentele pe care personalitatea le
sufera, in ansamblul ei. Dezvoltarea unor aptitudini,
dobandirea unor variate deprinderi, formarea unor
trasaturi de caracter, bine articulate educational,
mascheaza adesea determinatiile temperamentale.
Temperamentul nu este expresia unui tip constitutional, ci
fondul biotipologic de la care se porneste in elaborarea
caracterului.
Tipuri de temperament:

Exista tot atatea tipuri de temperament cati oameni exista.


Temperamentul fiecaruia este un fapt singular, in masura in care
fiecare om este unic. Din necesitati de cunoastere s-au facut adesea
comparatii si diferentieri intre diversele aspecte temperamentale
ale oamenilor, chiar clasificari, ceea ce a condus la variate tipologii.

Inca din antichitate, medicii greci Hippocrate si Galenus distingeau


patru temperamente fundamentale: coleric, sangvinic, flegmatic si
melancolic. Acestea rezultau din amestecarea celor patru umori
(substante fluide) din organism: bila galbena, sangele, flegma si bila
neagra. S-au stabilit corespondente cu elementele fundamentale,
aerul, apa, focul si pamantul, ba chiar si cu anotimpurile.
Astfel:
Colericul este determinat de bila galbena, reprezentat de
foc, plin de caldura si mistuitor ca vara.

Sangvinicul se distinge prin predominarea sangelui, este


asociat aerului, este violent si nestabil ca primavara.

Flegmaticul este pus in legatura cu flegma , cu apa si


umiditatea iernii.

Melancolicul este dominat de bila neagra, ilustrat prin


pamant si toamna.
a) Temperamentul sangvinic (al bunei dispoziii):
Nota dominant mobilitate, ritmicitate, echilibru pe
fondul vioiciunii, rapiditatea reaciei.
n plan emoional efervescen emoional; sensibil
dar fluctuant i inegal n tririle afective, manifestnd o
oarecare superficialitate n acest plan.
n plan intelectual productiv n activitile de scurt
durat, i fixeaz greu scopurile, flexibilitate i mobilitate
intelectual.
n planul activitii se angajeaz uor n activitate,
dar nu o finalizeaz; este vioi, mobil, dar nepersistent.
n plan relaional reacii prompte; vesel, vorbre,
destins, spiritual; influenabil, nestatornic, renun uor
(fr a suferi); sociabil, se adapteaz repede, dar nu
este persistent.
b) Temperamentul flegmatic (apatic):
Nota dominant ineria.
n plan emoional pare a fi indiferent, dar este
capabil de stri afective foarte intense i durabile.
n plan intelectual datorit rbdrii realizeaz
performane de lung durat.
n planul activitii se angajeaz greu n
activitate, dar este perseverent; are o mare
capacitate de munc.
n plan relaional foarte calm, rbdtor,
temperat, perseverent, imperturbabil, inert; reacii
ntrziate, stereotipe, puin ncordat; uor nesociabil
(dei dorete socialul), capacitate de adaptare
redus la situaii noi.
d) Temperamentul melancolic (trist, hipotonic):
Nota dominant tonus sczut, posibiliti energetice
sczute.
n plan emoional hipersensibilitate, stri afective
intense, de lung durat; nclinaii spre depresie; blocaj,
n special la suprasolicitri.
n plan intelectual productiv n muncile migloase,
tendina de subapreciere.
n planul activitii se angajeaz cu toat fiina sa;
este persistent, dar se descurajeaz des.
n plan relaional interiorizat, contiincios, meticulos;
linitit, sobru, retras, anxios, pesimist, nesigur, rigid,
nesociabil; dificulti de adaptare social (datorit lipsei
ncrederii n sine i autoexigenei).
c) Temperamentul coleric (irascibil):
Nota dominant neechilibrul, inegalitatea n manifestri,
trecerea de la o extrem la alta.
n plan emoional sentimente intense, dar de scurt durat;
nestpnit, cu stri de team, panic, furie, alarm; nclinat spre
exagerare.
n plan intelectual productiv n activitile de scurt durat;
omul marilor iniiative, dar i oscilant.
n planul activitii activ, rezistent, dar manifest risip de
energie; o evoluie sinusoidal a capacitii de munc (cu
ascensiuni i cderi, cu entuziasm i stri de decepie).
n plan relaional reactivitate prompt, nerbdare,
agresivitate, impulsivitate, iritabilitate, schimbtor, nelinitit;
predispus la explozii afective, la furie violent, dar i la triri
afective deosebite; exagereaz fie ambiia, fie ostilitatea.
Tipologia lui Eysenck
Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea
externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii
sunt orientati predominant spre lumea interioara si
apartin categoriei introvertitilor.
Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi,
optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se cearta cu
cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi,
putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu
adaptabili.
Stabilitatea sau instabilitatea emotionala este exprimata
prin gradul de nevrotism al subiectului.
Tipologia lui C.G. Jung

Jung este cel care fundamenteaz din punct de


vedere psihologic tipologia temperamentelor n
termeni de trsturi polare. El consider c,
personalitatea uman este diferit orientat: fie spre
lumea extern, spre obiecte (tipul extravertit), fie
spre lumea interioar, spre sine (tipul introvertit).
Persoanele la care aceste orientri nu sunt
predominante, ci se afl n stare de echilibru, aparin
tipului ambivert. Pe baza dimensiunii polare
extraversie introversie se pun n eviden
diferenele interindividuale.
Tipul extravertit:
este orientat predominant spre lumea
extern, spre lumea obiectelor i fenomenelor
reale (atenie extern);
rolul predominant n determinarea
preferinelor, a alegerilor, a deciziilor l are
factorul extern raportat la cel intern;
energiile psihice sunt orientate spre obiect,
parc ar fi atrase de acesta ca de un magnet;
se caracterizeaz prin: gndire concret,
obiectivitate, sim practic, inventivitate n
tehnic, sociabilitate, iniiativ, deschidere,
tendin de dominare, agresivitate, platitudinea
sentimentelor etc.
Tipul introvertit:
este orientat predominant spre lumea
interioar (subiectiv) cu toate componentele
sale (atenie interioar);
viaa psihic se centreaz mai mult n jurul
propriilor idei despre lucruri i despre sine;
energiile psihice sunt orientate spre subiect,
parc ar fi respinse de obiect;
se caracterizeaz prin: gndire abstract i
profund, capacitate de convingere, hotrre,
corectitudine, subiectivitate, tendin de izolare,
ncpnare, indiferen, anxietate,
egocentrism etc.
Tipologia lui Sheldon
Endomorful (viscerotonic) se caracterizeaza printr-o
dezvoltare musculara si osoasa sub medie. Ca talie,
aceste persoane sunt breviline (tip constitutional, in
antropologie, caracterizat prin trup si membre scurte si
groase) si adeseori picnice. In schimb, au viscerele
dezvoltate. Se caracterizeaza, din punct de vedere
psihic, printr-o tendinta spre relaxare, gust de confort,
placere de a se odihni, dar si tendinte accentuate de a
ceda tentatiilor, mai ales celor alimentare. Au un somn
bun si odihnitor, le place sa doarma. Sunt sociabili si
buni familisti, tolerabili adeseori. Nu le place prea mult
activitatea intelectuala. Sunt, in general, persoane
pragmatice. Sunt persoane amabile, prietenoase, fara a
fi prea dependente de prieteni. Rareori sunt lipsite de
control.
Mezomorful (somatotonicul) este un tip masiv, greu,
consistent, atletic, privind constitutia. Are, in general,
un tonus ridicat, multa energie disponibila.
Conformatia sa generala este de corp puternic cu
dezvoltare superioara a oaselor si musculaturii, cu
rezistenta la rani, si cu evidente capacitati de a face
eforturi fizice remarcabile. Este o persoana ce are
dezvoltata cerinta de a actiona, tendinte de competitie
si lupta, dorinte de a se impune. Are o oarecare
extraversie dar si o oarecare instabilitate psihica. Este
energic, activ, dar uneori rezervat, jenat. Ii plac
responsabilitatile. In munca, este sever, chiar dur. Are o
inaltime peste medie, este puternic, are toracele
dezvoltat, pantecele tras si plat. Aparent este calm dar
uneori vulnerabil.
Ectomorful este longilin (leptosom), dominant
cerebral. Poseda o bogata viata interioara. Este
impresionabil pe linie sentimentala. Poseda, insa, o
saraca viata exterioara. Are dificultati in a face
atasamente sociale deoarece este predispus la
singuratate si independenta. Are fobie de zgomote si
de aglomeratii. Fiind introvertit, oboseste si se
consuma psihic, fapt ce-i creeaza adeseori insomnii.
Este, in acelasi timp, o persoana contemplativa de
fond. Este foarte rapid, intelege foarte repede si bine
subtexte, sensuri, probleme invaluite, dar, in acelasi
timp este sensibil, foarte vulnerabil si irascibil. Ii plac
proiecte imaginare si disectii de scenarii interioare
complexe. Dispune de foarte multa imaginatie, care-i
face rapida implicatia, in sisteme complexe de
cunostinte si probleme. Este insa timid si timorat.
Personalitati accentuate
Personalitatea demonstrativa (sau isterica)
se distinge prin capacitatea de a uita tot ce
nu isi doreste sa isi aminteasca, deci de a
minti cu seninatate. Ei refuleaza (inhiba) tot
ce nu corespunde cu proiectia lor despre
sine, astfel incat ajung sa performeze un rol
cu totul strain de ceea ce sunt ei de fapt.
Adaptabilitatea excesiv precum si tendinta
de autocompatimire sunt alte trasaturi ale
personalitatii de acest tip.
Personalitatea hiperexacta(acum denumirea
cunoscuta este obsesiv-compulsiva) este reprezentativa
pentru persoanele care doresc ca totul sa se
desfasoare dupa o ordine anume, totul sa fie previzibil,
logic, viata sa nu aduca surprize. Sunt incapabili de a
lua decizii pentru ca, vor ca cele mai mici amanunte sa
fie luate in calcul (este metoda acestor indivizi de a
controla anxietatea). Dezvolta adesea obsesii (exemplu:
praful ca ,,inamic, firele de par ca primejdii potentiale
pentru sanatate, microbii ca agenti patogeni etc.).
Meticulozitatea si atasamentul fata de rutina, care in
mediul casnic pot deveni o povara, in organizatii pot fi
benefice pe anumite pozitii: hiperexactii nu agreeaza
schimbarea locului de munca, deci vor fi angajati fideli.
Personalitatea hiperperseverenta se distinge prin
perseverenta anormala a afectelor(reactie emotionala
cu desfasurare puternica dar relativ de scurta durata). La
personalitatile medii, afectele odata declansate se
estompeaza: la hiperperseverenti, ele se estompeaza
mult mai incet iar ecoul lor este mai profund.
Consecintele vor fi susceptibilitatea extrema,
capacitatea de a se simti vizat sau jignit extrem de
usor. Ei vor fi definiti de cei din jur drept ,,ranchiunosi,
,,oameni care nu iarta si nu uita. Hiperperseverentii
sunt dornici de prestigiu personal (prestigiul sau
realizarile grupului nu inseamna mare lucru pentru ei,
oricum nu sunt personalitti de grup). Afectele care
persista timp indelungat pot ajunge sa domine
gandirea, astfel incat duc la idei fixe obsesive.
Alte tipuri de personalitati accentuate sunt legate de trasaturile
accentuate de temperament, de sfera afectiva:
- personalitatea hipertimica - o psihopatologie hipomaniacala; vesel,
locvace (vorbaret), superficial; fuga de idei, precipitare a ideilor in
vorbire. Predispozitie la alcoolism;
- personalitatea distimica - da psihopatie depresiva; tacut, serios,
pesimist, predispus la depresie.
- firea exaltata - oscilare intre entuziasm si disperare, euforie si
descurajare. Da un tip special de ciclotimie, un anxios-fericit. In
situatia de boala (nu neaparat psihica), are o sensibilitate exagerata,
excesiv de ngrijorat in raport cu boala sa sau cu simptome banale ;
- firea anxioasa - bazata pe o hiperiritabilitate a sistemului nervos
vegetativ; tendinte ipohondrice, timiditate. Are nevoie de discutii
linistitoare cu medicul;
- firea emotiva - reactii foarte sensibile si de profunzime in sfera
sentimentelor spirituale. Este extrem de sensibil la suferintele celor din
jur, mergand pana la reactii nevrotice, depresie si clacare in fata
evenimentelor.
Personalitatea de tip A
Indivizii ce detin personalitatea de tip A sunt
independenti si ies in evidenta prin faptul ca vor sa fie
remarcati oriunde se duc. Psihologii ii descriu ca fiind
,,buldozere. Ei sunt constienti de importanta atitudinii
pozitive, a motivatiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze
in viata. Sunt competitivi din fire si recunoscuti pentru mintea
agera. Cei cu personalitatea A stiu cand trebuie sa isi asume
riscuri si sunt buni antreprenori. Au un caracter pragmatic si
rezolva cu usurinta problemele in momentul in care le
blocheaza calea spre succes. Veti descoperi ca, acest tip de
oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu
bratele deschise schimbarea fie ca este ea spirituala sau
chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes consta in
faptul ca nu le este frica sa isi scoata in evidenta propriile
abilitati si personalitatea colorata.
Personalitatea de tip B

Oamenii cu personalitate de tip B sunt cunoscuti de


psihologi sub denumirea de bombardieri. Acestia sunt
indivizi extrovertiti si sunt de parere ca viata inseamna sa
te faci remarcat. Pentru cei din jur ei sunt ca un adevarat
magnet si pot atrage atentia fara prea multe eforturi.
Acest lucru ii face speciali in comparatie cu celelalte tipuri
de personalitate. Oamenii B sunt comunicatori innascuti.
Datorita abilitatii lor de a-si acapara semenii, ei sunt
considerati plini de carisma si umor. Se pricep cel mai
bine in domeniul marketingului si al vanzarilor si sunt
profund raniti atunci cand nu reusesc sa acapareze
atentia cuiva. Interactiunea este cuvantul care defineste
cel mai bine indivizii ce detin personalitatea de tip B.
Personalitatea de tip C

Cel mai bun termen psihologic pentru a-i descrie pe cei


care detin personalitatea de tip C este cel de ,,cautatori. Ei
sunt introvertitii interesati de detalii care gasesc raspuns la
orice problema. Totusi, usurinta cu care fac acest lucru
depinde de starea de spirit pe care o au in acel moment.
Indivizii cu personalitatea de tip C au tendinta sa se retraga
din viata sociala insa se inteleg extrem de bine si traiesc in
armonie cu persoanele de tip B, in ciuda faptului ca acestea se
afla la polul opus fata de ei. Personificarea tipului C este
contabilul, programatorul etc. Indivizii cu aceasta
personalitate vor prefera sa se inchida in propria cochilie,
pastrandu-si mereu judecata obiectiva si logica in gandire.
Trasaturile lor caracteristice sunt natura retrasa si prudenta.
Riscurile nu sunt pentru ei.
Personalitatea de tip D

Indivizii care detin personalitatea de tip D sunt


caractere ce se adapteaza destul de greu la schimbare si
prefera aproape intotdeauna sa traiasca intr-un mod
traditional. Nu isi asuma responsabilitati foarte mari si nu
le place sa riste. Prin puterea motivatiei si cu ajutorul
semenilor lor ei pot sa-si infrunte temerile si sa devina
ceva mai curajosi in viata. Reprezentand 20% din
populatia lumii, cei cu personalitatea de tip D sunt
afectati de atitudinea negativa griji, instabilitate
emotionala, iritabilitate. Din aceasta cauza ei au cele mai
mari sanse sa aiba probleme cu inima. Mai multe studii
au demonstrat faptul ca, majoritatea pacientilor suferinzi
de probleme cardiace au personalitatea de tip D.
Concluzii:

1. Temperamentul este innascut mentanandu-se , in linii


mari, pe tot parcursul vietii.

2. Temperamental este neutru din punct de vedere valoric


( nu are valoare) , ceea ce inseamna ca nici un
temperament nu poate fi considerat mai bun sau mai rau
decat celalalte.

3. Temperamentul este rareori in stare pura.

S-ar putea să vă placă și