Sunteți pe pagina 1din 10

Rolul biologic al

Magneziului
Magneziul este un element care, desi se
gaseste in proportie mica in organism
(0,05 % din greutatea totala a
corpului), prezinta mare importanta
din punct de vedere structural si
functional. 70 % din cantitatea
totala de magneziu a corpului uman
(cca. 14 g) se afla in compozitia oaselor
impreuna cu Ca si P, iar restul este
distribuit in tesuturile moi (in special
muschii scheletici) si in diverse fluide.
Aproximativ 1 % se afla in plasma, 25 %
fiind legat de proteine, restul
ramanand sub forma ionizata Mg2+. In
eritrocite cantitatea de Mg este
apreciabila, cca. 5.2 mEq/L.
Magneziul in alimentatia
sportivului
Generalitati Magneziul (Mg) este la fel
de important ca si calciul (Ca) pentru
transmiterea influxului nervos si a
contractiei musculare. De asemenea Mg
intervine in sinteza proteica permitand
ADN-ului si ARN-ului sa-si joace rolul.
Principalele surse de Mg sunt putin
reprezentate in alimentatia actuala.
Simptomele deficientei de
magneziu
O serie de elemente importante din
organism, printre care si magneziul,
sunt echilibrate in mod sistematic.
Astfel, in cazul in care in celule se afla
un nivel prea scazut de magneziu,
organismul il inlocuieste din propriile
sale rezerve, localizate in oase si
ficat. Daca totusi, nivelul magneziului
este prea scazut si acesta nu poate fi
inlocuit, se vor manifesta simptomele
deficientei de mangeziu. Lipsa grava
de magneziu devine evidenta atunci
cand organismul nu mai are
capacitatea de a inlocui magneziul din
propriile sale rezerve.
Simptome Cele mai des intalnite
simptome sunt constipatia, pierderea
poftei de mancare, stare generala de
rau, oboseala, crampe musculare,
senzatie de intepaturi si ace in
membre, tulburari de somn, dureri
de cap, dificultati de concentrare si
diverse modificari ale starii psihice.
Simptomele neurologice determinate
de valorile scazute ale magneziului
sunt: - apatia, depresia, dificultati de
concentrare, tulburari de memorie
Surse de alimentatie
Verdeurile, ca de exemplu spanacul,
furnizeaz magneziu pentru c molecula
de clorofil conine acest
metal. Nucile, seminele i unele cereale
sunt o bun surs de magneziu. Dei
magneziul este prezent n multe alimente,
se ntlnete n general n cantiti mici.
Conform prerii multor nutriioniti,
necesarul zilnic de magneziu nu poate fi
asimilat dintr-un singur fel de mncare.
Mncnd o mare varietate de mncruri,
incluznd cinci feluri de fructe i legume
zilnic i multe cereale, se poate asigura
doza adecvat de magneziu.
Cantitatea de magneziu coninut
n alimentele prelucrate este n
general mic. Apa poate fi o surs
de magneziu, dar cantitatea difer
n funcie de calitatea apei. Iat
cteva alimente i cantitatea de
magneziu aferent:
spanac (1/2 cana)= 80 mg
unt de arahide (2 lingurite) = 50
mg
lapte degresat (1 cana) = 40 mg
Precautii
Magneziul i aliajele lui n forma lor pur sunt
foarte inflamabile cnd sunt topite sau sub form
de pulbere. Magneziul reacioneaz exotermic la
contactul cu aerul i apa i trebuie mnuit cu
grij. Lumina alb strlucitoare (care include
ultraviolete), produs la arderea magneziului,
poate duna ochilor, de aceea trebuie folosii
ochelari de protecie. Apa nu trebuie folosit la
stingerea magneziului aprins, deoarece
alimenteaz focul n loc s-l sting, conform
reaciei:

Mg(s) + 2 H2O(l) Mg(OH)2(aq) + H2(g)


Preparatul ,,Magneziu Forte
Magneziu are
efect calmant (scade
excitabilitatea fibrelor
neuro musculare, atat
netede cat si striate).
Contracareaza stresul si
are efect procector asupra
miocardului, actionand
impotriva anoxiei
si ischemiei. Protejaza
celulele vaselor de sange,
impiedicand calcifierea
aterosclerotica si
modificarile tesutului
conjunctiv.