USMF N.

Testimeanu
Catedra Urgene Medicale

Hemoragiile, plagile,
combustiile

Asistent Universitar N.Catanoi

 Hemoragiile

Definiie

Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui

n afara vaselor sanguine.
 Hemoragiile
Exist dou tipuri de hemoragii:
interne i externe. Mai grave sunt
hemoragiile interne deoarece, n
acest caz, sngele nu se vede,
scurgndu-se n interiorul corpului
uman.
 Hemoragiile
Cauzele
Traum
Erozia vaselor (proces purulent)
Hipertensiunea arterial
Dereglri balansului vitaminelor
Aciunea toxinelor
 Hemoragiile
PLAG (RAN)

1. Tiere
2. nepare
3. Contuzie
4. Muctur
5. Prin arm de foc (unipolare, bipolare)
 Hemoragiile
plgi contuze - au aspect zdrobit, cauzate de
obiecte boante, neascuite
plgi tiate - au aspect liniar, regulat, cauzate de
obiecte tioase
plgi nepate - penetrante, au aspect punctiform,
cauzate de obiecte ascuite
plgi mucate - au aspect sfiat, neregulat,
cauzate de muctur de animal sau om
plgi mpucate - au aspect sfacelat, cauzate de
arme de foc cu glon sau halice; necesit
radiografii i CT pentru depistarea corpilor strini
i distruciilor profunde
 Hemoragiile
Clasificarea hemoragiilor

Anatomic
Arterial
Venoas
Capilar i parenchimatoas
 Hemoragiile
Dup cauz
Mecanic
Origine neurotrofic (sepsis,
permiabilitatea vascular etc.)
 Hemoragiile
Dup manifestri clinice
Externe
Interne
Exteriorizate
oculte
 Hemoragiile
n coresponden cu condiiile de
acordare a asistenei i cu calificarea
lucrtorului medical hemostaza poate
fi provizorie i definit.
 Hemoragiile

Leziunile traumatice ale esuturilor

moi nu trebuie s te sustrag de
la inspecia primar
 Hemoragiile
Hemostaza provizorie se face de obicei
de ctre personalul medical mediu la
locul accidentului, nainte de
transportare a bolnavului n
staionar. Hemostaza definitiv se
face n condiii de staionar, n unele
cazuri pe cale interveniei
chirurgical.
 Hemoragiile
Organismul uman are capacitatea de
a realiza o hemostaza spontana, prin
agregarea trombocitelor si
coagularea sangelui la locul leziunii
vasculare, cu formarea unui cheag
(tromb). Cand aceste mecanism este
insuficient, este necesara realizarea
hemostazei artificial.
 Hemoragiile
Primul ajutor in caz de
hemoragie
Primul ajutor in cazul unei hemoragii
externe, consta in:
- limitarea sangerarii: asezarea victimei
in pozitie de repaus cu segmentul
sangerand in poztitie ridicata (mai sus
decat restul corpului)
- oprirea sangerarii: procesul de oprire
a sangerarii se numeste hemostaza.
 Hemoragiile
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai
simplu printr-o compresie aplicata pe
vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul
curgerii sangelui, astfel incat sa se
opreasca sangerarea. Aceasta compresie
asigura o hemostaza provizorie, pana la
sosirea echipei medicale sau pana la
ajungerea intr-un serviciu medical unde se
poate realiza hemostaza definitiva. Daca
victima este constienta va fi incurajata sa
consume lichide.
 Hemoragiile
CINCI TEHNICI DE HEMOSTAZ
PROVIZORIE
Pansamentul compresiv
Poziia elevat cu compresiune
direct
Compresiune la distan
Imobilizarea membrelor
Garou
 Hemoragiile
Pansamentul compresiv
Pansament compresiv este cel mai simplu
mod de a realiza hemostaza; se acopera
rana cu mai multe comprese sterile sau in
lipsa lor cu bucati de panza curata
(batiste, haine etc.) care se comprima cu
podul palmei sau cu fasa.
 Hemoragiile
Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un pansament compresiv
sunt:
- sa comprime suficient esuturile pentru a
asigura hemostaza
- sa fie facut in conditii de asepsie pentru
a preveni infectia
- sa nu stanjeneasca circulatia de
dedesubt (risc de leziuni ischemice)
 Hemoragiile
Locul compresiei
Compresia se efectueaza intotdeauna in
amonte de sensul curgerii sangelui, astfel:
- plagi ale arterelor antebratului:
compresia se aplica la nivelul bratului
(artera brahiala)
- plagi ale bratului: compresia in axila
(artera axilara)
- plagi ale umarului: se comprima cu
degetele in fosa supraclaviculara, in
spatele claviculei (artera subclavie)
 Hemoragiile
- plagi ale gambei si piciorului: compresie
in fosa poplitee - in spatele genunchiului
- plagi ale coapsei: compresia intr-o zona
numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu
degetele mari de la maini suprapuse in
timp ce cu palmele se inconjoara coapsa
- plagi ale aortei si arterelor iliace:
compresia peretelui abdominal cu pumnul,
pana la coloana (mai dificil de realizat)
 Hemoragiile
- plagi superficiale ale fetei:
compresia in fata urechii - anterior
de tragus (artera temporala
superficiala)
- plagi faciale: compresia la nivelul
mandibulei in cazul leziunii in
teritoriul arterei faciale, sau
compresie pe carotida comuna
(atentie: nu se face compresia
carotidiana in ambele parti simultan)
in plagi faciale si ale scalpului.
 Hemoragiile
HEMOSTAZA N LEZIUNILE
CAPULUI I REGIUNII FACIALE
Compresiune digital; pansament
compresiv
Suturarea rapid a plgii
Pansament aseptic cu aplicarea
pungii cu ghea
Epistaxis: pensarea nasului
 Hemoragiile
Garoul

Aplicarea garoului este o masura

extrema, care se aplica numai in caz
de hemoragii arteriale masive,
atunci, cand nu este posibila
realizarea hemostazei prin alte
metode.
 Hemoragiile
Garoul este un cordon elastic, care
este folosit pentru realizarea
hemostazei in cazul unor hemoragii
care nu pot fi oprite altfel, de obicei
in cazul plagilor membrelor. In
absenta unui garou, se poate folosi:
un fular, cordon, curea, cravata,
snur, elastic etc.
 Hemoragiile
Deoarece, prin aplicarea garoului, se
intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul
lezat cat si circulatia intregii portiuni
situate distal de garou, ceea ce poate
determina leziuni grave pana la necroze,
garoul ramane o solutie de rezerva. In
cazul in care se aplica garoul, acesta nu se
aplica direct pe piele ci peste o bucata de
fasa sau alt material moale si se ataseaza
neaparat un bilet pe care se noteaza
numele victimei si ora exacta a aplicarii
garoului.
Locuri de hemostaz provizorie
 Hemoragiile
Epistaxisul

Epistaxisul este hemoragia de la nivelul

foselor nazale. De cele mai multe ori
epistaxisul este redus cantitativ, insa in
unele cazuri pot apare hemoragii mari.
Primul ajutor in cazul epistaxisului consta
in adoptarea unei pozitii cu capul usor
aplecat in fata si aplicarea unei compresii
digitale pe aripa nazala de unde este
hemoragia.
 Hemoragiile
Amputatia de membre

In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui

membru:
- oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui
garou la radacina membrului ranit fie printr-un
bandaj compresiv
- membrul sectionat va fi introdus intr-o punga
de plastic si un recipient cu gheata
- victima va fi asezata in decubit cu membrele
inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil
cu membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii
- victima va fi transportata cat mai repede la
spital.
COMBUSTIILE (ARSURILE)
 COMBUSTIE
Arsura este o boala chirurgicala a
intregului organism, determinata de
amploarea suprafetei, profunzimii si
modul de evolutie a leziunii locale
 COMBUSTIE
In functie de agentul termic care lea
provocat, arsurile pot fi clasificate
in :
 COMBUSTIE
arsuri prin caldura sau termice
(lichide fierbinti, gaze sau vapori
supraincalziti, corpuri solide
incandescente, flacara, radiatie
termica) ;
arsuri chimice (acizi, baze si unele
saruri minerale) ;
arsuri date de flama electrica ;
 COMBUSTIE
Atunci cand se apreciaza gravitatea
unei arsuri, se tine seama de doi
parametri : intinderea in suprafata si
gradul de profunzime a acesteia.
 COMBUSTIE
Din punctul de vedere al profunzimii,
arsurile se clasifica in patru grade
avand semne caracteristice
 COMBUSTIE
Gradul I eritem : edem, hipertermie,
usturime;
Gradul II flictena alba cu continut
serocitrin, limpede, transparent,
eritem accentuat, edem;
 COMBUSTIE
Gradul III flictena rosie cu continut
sanguinolent tulbure;
Gradul IV escara dermica totala, cu
epiderm si derm distruse in
totalitate, carbonizand musculatura
si chiar vasele. Culoarea escarei
variaza de la alb la negru, in raport
cu gradul de temperatura;
 COMBUSTIE
Clasificarea arsurilor in functie de
intinderea lor in suprafata
Pentru a putea face calculul suprafetei
arse, exista tabele de balcul, in care
se specifica pentru fiecare segment
de corp procentul acestuiafata de
suprafata totala a corpului.
 COMBUSTIE
Cunoscand ca suprafata unei palme
reprezinta cca. 1 % pot fi calculate
din ochi proportiile leziunii. Astfel, se
pot calcula :
 COMBUSTIE
capul si gatul insumeaza cca. 9%;
fiecare membru toracic (superior)
cca. 9 %;
fiecare membru pelvin (inferior) cca.
18 %;
trunchiul anterior cca. 18 %;
trunchiul posterior cca. 18 %;
zona pelviana cca 1%;
 COMBUSTIE
Se considera ca orice arsura de
gradul II sau III care depasesc 15 %
din suprafata corpului adultului si 5
% din cea a copilului trebuie sa
beneficieze de o asistenta medicala
imediata si completa, pentru a
preintampina constituirea socului.
 COMBUSTIE

Prim ajutor n caz de combustii

 COMBUSTIE
Limitarea agentului (termic, chimic)
Nu se efectuiaz prelucrarea primar
a plgii
Nu se aplica losioane, ungvente
Nu se inltureaz flictenele
n caz de combustie chimic nu se
folosete un agent neutralizant
 COMBUSTIE
Se aplic pansament steril
Se efectuiaz hipotermie local
In caz de combustie chimic se spal
cu ap curat
Se efectuiaz rehidratarea (dac nu
e prezent voma)
Degerturi
 Degerturi

Degerturile sunt leziuni produse de

aciunea frigului asupra unei pri a
corpului.
 Degerturi

n funcie de profunzimea zonei

afectate putem deosebi:
degerturi superficiale;
degerturi profunde;
 Degerturi

Simptome: frecvent senzaie de

furnicturi ale pielii, urmate de o
durere moderat, culoarea pielii
devine roiatic, schimbndu-se mai
apoi ntr-una palid.
 Degerturi

Primul ajutor n caz de degerturi:

nclzete pielea degerat n contact
cu pielea ta pn ce zona afectat i
racapt culoarea normal i
simurile;
acoper zona n cauz i protejeaz
bolnavul mpotriva frigului.