Patologia aparatului digestiv

Stomacul

1. Ulcerul gastric
2. Gastrita micotica
3. Carcinom gastric mucipar
Tipuri de celule prezente in stomac
Celulele prezente la nivelul epiteliului luminal al stomacului
in glandele si criptele gastrice.
Produc mucus si bicarbonat.

Celulele mucoase din gatul glandelor

Produc mucina.

Celulele parietale (oxyntic cells)- sunt celule mari,

rotunde, cu citoplasma eozinofila si nucleu situat central.
Produc acid gastric.

Celulele principale (peptic or zymogenic cells)-

Au nuclei localizati bazal si citoplasma granulara intens
bazofila. Produc pepsinogen, digera proteine.
 Celulele epiteliului de
suprafatamucus si bicarbonat
Celulele parietale acid gastric
Celulele mucoase din gatul glandelormucina
Celulele principale pepsinogen
Ulcerul- Definitie si clasificare
Ulcerul gastric = lipsa de substanta, la
nivelul mucoasei gastrice, ce depaseste
muscularis mucosae cu extindere variabila
la nivelul celorlalte straturi ale stomacului
(submucoasa, musculara, etc)

Acut si cronic (peptic)

 Ulcer acut

1-4% dintre pacientii internati in sectiile de ATI

dezvolta eroziuni gastrice superficiale sau
ulcere acute sangerari exitus in lipsa
tratamentului

la pacientii cu soc, arsuri, sepsis, administrare

de aspirina;
 Ulcer gastric acut (macro)
Ulceratii mici (<1 cm),
multiple, circulare
Baza ulcerului apare
brun-negricioasa datorita
digestiei acide a
hematiilor extravazate
Ulcerul gastric acut nu se
asociaza cu fibroza
(aceasta este
caracteristica ulcerului
cronic)
 Ulcer gastric acut (micro)
Necroza afecteaza
intreaga grosime a
mucoasei

Vindecarea se
realizeaza prin
reepitelizare completa
fibroza minima
 Ulcer peptic - localizare
Prima portiune a duodenului
(4 :1)
Antrul gastric (curbura mica)
Mucoasa esofagului Barrett
(metaplazie intestinala in
esofag)
Pe marginile unei
gastoenterostomii (ulcer
stomal)
La nivelul duodenului,
stomacului, jejunului la bolnavii
cu sd. Zollinger-Ellison
La nivelul / adiacent unui
diverticul Meckel ce contine
mucoasa gastrica ectopica
 Ulcer peptic - factori de risc
Infectia cu
Helicobacter pylori
Fumatul
Tratamente cu
medicamente
antiinflamatorii
nesteroidiene
(NSAIDS)
Stressul
Ulcer peptic (macro)
 Ulcerul gastric (macro)
Localizare: curbura mica,
jonctiunea antro-pilorica
<4 cm in diametru
Forma rotunda / ovalara,
Este bine delimitat
Baza neteda, curata;
ulterior pot sa apara vase
normale / trombozate
Profunzimea ulcerului
variaza
Pliurile mucoasei din jurul
ulcerului au aspect de
spite de roata datorita
tesutului fibros de la baza
ulcerului
Etiopatogenie:
Ulcer gastric
Ulcer duodenal
 Ulcerul gastric (micro)
In ulcerele peptice active identificam 4
zone:
1. Stratul superficial subtire reprezentat de
detritus necrotic si necroza fibrinoida
2. Infiltrat inflamator acut nespecific (PMN)
3. Tesut de granulatie activ + monocite
4. Tesut fibros
 Gastrita micotica
Inflamatie fungica a mucoasei gastrice
Intalnita la persoanele cu rezistenta
scazuta a organismului
Favorizata de:
Alcalinizarea pH-ului
Administrarea pe cale orala de antibiotice
 Macroscopic:
La nivelul mucoasei sunt prezente difuz
depozite albicioase-galbui
 Microscopic:
Infiltrat inflamator subacut (limfocite,
plasmocite, PMN)

Pseudohife si blastospori evidentiate prin

coloratia PAS
 Carcinomul gastric

Carcinomul gastric mucipar

 Carcinomul gastric
: = 2 : 1, > 55 ani
Factori de risc:
Dieta (aport de nitrati si carbohidrati;
aport de fructe si legume)
Deficit de vitamina B12 (anemia
pernicioasa)
Genetici
Helicobacter pylori
 Localizare

40% in regiunea
antro-pilorica
40% la nivel
corporeal
15% la nivelul
cardiei
5% in > decat o
parte a stomacului
Forma ulcerata
Forma vegetanta
Linita plastica
 Microscopic:
Clasificarea OMS include 4 tipuri:
1. Papilar
2. Tubular
3. Mucinos
4. Cu celule in inel cu pecete
Carcinomul gastric mucinos (micro)

Formarea de glande este insotita de

productia excesiva de mucina lacuri de
mucina in care plutesc grupuri de
celule maligne
Adenocarcinom gastric mucinos
(micro)
Intestinul subtire si gros

Notiuni de histologie
Sectiune transversala Sectiune longitudinala
Sectiune transversala Sectiune longitudinala
 Boala Crohn

Sinonime: Enterita segmentara

Ileita terminala
 Definitie
Inflamatie cronica, granulomatoasa,
nespecifica caracterizata prin prezenta de
ulceratii si stenoza care pot afecta orice
nivel al tractului gastro-intestinal
(guraanus)
 Distributie anatomica:
Regiunea ileo-cecala:
40%
Intestinul subtire: 30%
Colon: 20-25%
Rar: esofag, stomac,
duoden
Obs! Localizarea cea mai
frecventa este la nivelul
ileonului terminal (ileita
terminala)
 Clinic:
Adulti tineri (debutul bolii dupa 40 de ani
este neobisnuit)
Diaree
Dureri abdominale
Subfebrilitate
 Etiopatogenie:
Perturbarea imunitatii mediate celular
Factori infectiosi
Factori psiho-somatici
 Macroscopic:
Ileon cu aspect de tub
rigid;

Zona de stenoza
 Macroscopic
Afectare segmentara cu alternanta de
arii cu mucoasa normala
Segmentele afectate sunt ingrosate,
tumefiate, seroasa este de culoare
cenusie si are suprafata granulara
Mezenterul corespunzator este ingrosat,
edematiat, uneori fibrotic
Peretele intestinal este ingrosat, rosu,
avand aspect de furtun de cauciuc
 Macroscopic
Lumen ingustat
Mucoasa intestinala
prezinta ulceratii aftoide
(punctiforme) gri-galbui (in
leziunile recente) si ulcere
serpiginoase orientate
paralel cu axul lung
intestinal (in stadiile
avansate)
Ulceratiile alterneaza cu
zone in care mucoasa
proemina realizand
aspectul de pietre de
pavaj
Fistule intestinul devine
aderent la organele
invecinate
 Microscopic
La nivelul mucoasei:
Infiltrat inflamator acut si cronic in cripte si in epiteliul
vilos
Vilozitati intestinale tesite
Abcese criptice distrugerea criptelor, distorsiunea
criptelor
Cripte cu metaplazie de tip piloric
Ulceratii aftoase (eroziuni localizate deasupra
foliculilor limfoizi)
Ulcere serpiginoase
Granuloame epitelioide in 10% dintre cazuri
Muscularis mucosae ingrosata, neregulata
 Microscopic:
Submucoasa:
In faza acuta: limfangiectazii
In faza cronica:
Infiltrat inflamator cronic difuz
Agregate limfoide uneori cu centri germinativi la
interfata dintre submucoasa si musculara externa
Fibroza
 Microscopic:
Musculara:

Infiltrat inflamator cronic difuz

Agregate limfoide
Hipertrofia fibrelor nervoase
Vasculita granulomatoasa
Granuloame epitelioide
 Boala Crohn
Coloratie Trichrom
Masson pentru
evidentierea extinderii
tesutului fibros (bleu) in
submucosa (sm).
 Boala Crohn versus Colita
ulcerativa
Peretele este mai
ingrosat in boala
Crohn.
Inflamatia este
transmurala in Crohn
(in CU inflamatia este
limitata la nivelul
mucoasei si
submucoasei)
Pseudopolipii sunt
mai ffrecventi in CU
 Complicatii intestinale:
Fisuri
Ulcere
Fistule
Stricturi
Polipi inflamatori

Complicatii extraintestinale:
Spondilita anchilozanta
Uveita
Eritem nodos
Pericolangita
Malabsorbtie de vit. B12
Colelitiaza
Hiperoxalurie
Enterita ulcero-necrotica
 Definitie

Este o boala grava, ce pune in pericol

viata nou-nascutilor, fiind caracterizata
prin inflamatie, necroza si hemoragie la
nivelul mucoasei intestinale.
Tipic afecteaza prematurii cu greutate de
1000-1500g
 Etiopatogenie:
Ischemie intestinala (hipoperfuzie
sistemica, hipoxie sisteminca)
Colonizare bacterianaeliberare de factor
activator plachetar si factor de necroza
tumoralanecroza
Clostridium difficile,
Clostridium perfringens,
Escherichia coli,
Staphylococcus epidermidis
 Macroscopic:
In 80% din cazuri segmentele cele mai sever
afectate sunt:
ileonul terminal
cecul
colonul ascendent
Leziunile pot fi prezente numai la nivelul
intestinului subtire, la nivelul colonului sau poate
afecta difuz intreg intestinul.
50% dintre cazuri prezinta necroza segmentara
cu arii normale la nivelul intestinului gros
50% prezinta necroza circumferentiala continua,
dilatatie si friabilitate
 Microscopic:
Necroza hemoragica si de coagulare initial
limitata la mucoasa
Ulterior, in anumite focare, afectare
transmurala
Infiltrat inflamator mixt (acut si cronic) la
nivelul mucoasei
Hiperemie vasculara
Adenocarcinomul colonic
 Definitie
Tumora maligna epiteliala avand originea
la nivelul colonului

Incidenta maxima: 60-79 ani

< 20% inainte de 50 ani

 Factori de risc:
Polipi colorectali

Antecedente herodocolaterale de cancer de

colon

Colita ulcerativa

Dieta
 Macroscopic:
Localizare frecventa: cec, colon
ascendent si sigmoid
Tumorile colonului drept sunt mai mari,
exofitice (polipoide) si in general nu
produc obstructie
Tumorile maligne ale colonului stang sunt
mai mici, obstructive (ulcero-infiltrative)
Etiopatogenie
Macroscopic:
 Microscopic:
Structuri glandulare delimitate de celule
neoplazice
Celulele pot fi stratificate si au nuclei
hipercromi, de dimensiuni mari, nucleoli
Absenta celulelor caliciforme
Activitate mitotica
Adenocarcinom colonic bine
diferentiat
Microscopic:
Carcinom colorectal
Apendicita acuta
flegmonoasa
 Definitie/Etiopatogenie:
Definitie:inflamatie exudativa purulenta a apendicelui
vermiform
Etiopatogenie:
Obstructia lumenului
apendicelui este cauza principala
a apendicitei
Obstructia lumenului distensia
apendicelui datorita acumularii
intraluminale de fluid
Drenajul venos si limfatic ineficient
permite invazia bacteriana la
nivelul peretelui apendicelui
In cazurile avansate perforatie
extinderea exudatului purulent
in cavitatea peritoneala.
 Macroscopic:
Initial: edem si congestie (desen vascular accentuat) la
nivelul vaselor seroasei
Ulterior:
lumen dilatat
perete ingrosat
seroasa mata (luciul sters)/cu depozite fibrinoase sau
fibrinopurulente
Final:
picheteuri hemoragice la nivelul mucoasei
lumen cu continut purulent
exudat purulent pe seroasa
Apendicita acuta catarala / Apendicita
flegmonoasa
 Microscopic:
In lumen: PMN-uri degradate, piocite,
detritus necrotic, hematii
PMN in toate straturile peretelui apendicelui

Solutii de continuitate la nivelul mucoasei,

exudat fibrinopurulent pe seroasa

Hiperemie importanta la nivelul seroasei