Aparat genital feminin

Uterul
 Uterul
organ cavitar
localizat in pelvis pe linie mediana, intre VU si rect
vezicii
forma de para - cu partea mai dilatata superior 7 /4 /
2,5 cm
Din punct de vedere anatomic 3 portiuni:
corpul uterului portiunea dilatata in care se deschid
oviductele
fundul uterului portiunea bazala, rotunjita, localizata
superior de partile terminale ale trompelor uterine
colul uterin portiunea cilindrica, ingusta, care
protruzioneaza si se deschide in vagin
 Uterul
La nivelul corpului si fundului uterin, peretele este
alcatuit din trei straturi:
- endometru
- miometru
- tunica externa (perimetru)
Adventice :acopera anterior corpul uterin
Seroasa: acopera fundul uterin si partea
posterioara a corpului uterin.
mezoteliul peritoneal (epiteliu simplu
pavimentos) si tesut conjunctiv dens.
 Uterul
Miometrul
este stratul cel mai gros al uterului
alcatuit din benzi de muschi neted, separate de
tesut conjunctiv
dispus in strat intern: longitudinal
strat mijlociu (strat vascular):
circular si oblic spiralat (arterele si
venele retelei vasculare arcuate)
strat extern: longitudinal

Uterul
stratul mijlociu contine arterele arcuate, de calibru crescut
media arterelor se continua fara o delimitare neta cu fibrele musculare
din miometru, (lipseste adventitia) => oprirea foarte rapida a hemoragiei
dupa nastere, dupa interventii chirurgicale etc.
uterul se ingusteaza spre col => tesutul muscular diminua + este inlocuit
treptat de tesut conjunctiv. La nivelul colului, miometrul este alcatuit din
fibre elastice si numai un numar mic de fibre musculare netede.
Sub stimulare estrogenica => hipertrofia (cresc dimensiunile) si hiperplazia
(creste numarul) fibrelor musculare netede. Acestea sunt capabile sa
sintetizeze si sa secrete proteine (colagen).
In sarcina: nivele crescute de estrogeni - hipertrofie si hiperplazie
musculara
Dupa sarcina: reducerea dimensiunilor fibrelor musculare, distructii de
fibre musculare, degradare enzimatica a colagenului.
Cand estrogenii sunt absenti (menopauza): miometrul se atrofiaza,
celulele musculare mor prin apoptoza
Contractiile uterine se produc sub influenta hormonala (h. corticotropi,
ocitocina).Contractiile puternice, ritmice, ale uterului gravid in timpul
delivrentei, duc la expulzia fatului si ulterior a placentei din uter.
Uterul
 Endometrul :
Uterul
- epiteliu de acoperire - epiteliu simplu cilindric
- epiteliu glandular - este o extensie a epiteliului de acoperire la nivelul glandelor uterine
(cripte uterine) care reprezinta invaginari ale epiteliului in corion. Aceste glande sunt simple,
tubulare drepte, rareori fiind ramificate (doar in portiunea profunda endometrului)
- lamina proprie (corion) tesut conjunctiv dens neregulat;
bogat celular: fibroblaste, limfocite, macrofage
cu numeroase fibre de reticulina
este sediul glandelor tubulare simple ramificate,
tapetate de celule epiteliale neciliate

endometrul functional mai gros (3/4- 2/3 superficiale)

aflat sub influenta h. Ovarieni se elimina in cusul menstruatiei
este vascularizat de artere helicoidale, spiralate, cu originea in arterele arcuate din
stratul vascular al miometrului. Arterele spiralate se capilarizeaza periglandular si in
tesutul conjunctiv dens din stratul functional.
- corpul si colul glandelor uterine + corion citogen mai putin dens

endometrul bazal mai subtire (1/3-1/4profunda) ~ 2mm

nu sufera influenta h. Ovarieni => nu sufera modificari in cursul ciclului uterin
- constituie rezerva tisulara (epiteliala si conjunctiva) prin proliferarea careiase va reface
endometrul functional eliminat in timpul fiecarui ciclu menstrual; fundul glandelor uterine +
corion dens citogen
contine artere drepte, cu originea tot in arterele arcuate. Ele sunt mult mai scurte si
vascularizeaza numai endometrul bazal.
Uterul
Uterul
 Uterul
De asemenea, in faza secretorie si in timpul
sarcinii, endometrul fonctional este subdivizat
in 2 parti:
partea compacta (superficiala) - contine
epiteliul de acoperire, colul glandelor uterine
si corionul aferent
partea spongioasa - contine corpul glandelor
uterine si corionul aferent
 Uterul
Vasele sangvine
Arteriolele spiralate provin din aa bazale ale endometrului. Arterele bazale
ale endometrului provin din aa. radiate si scurte de la limita endometru -
miometru. Aa. radiate si scurte provin la randul lor din reteaua vasculara arcuata
de la nivelul miometrului.
Aa. spiralate sunt foarte receptive la actiunea hormonilor ovarieni:
In faza proliferativa incipienta ele sunt drepte, au lumen ingust

In faza proliferativa tardiva ele devanseaza in crestere stroma si devin spiralate

In faza secretorie pereteii se ingroasa foarte mult si vor prezenta contractii ritmice,
sub influenta h. ovarieni cu frecventa de 60-70 / min

In faza secretorie tardiva, cand nu se mai secreta h. estrogeni sau progesteroni

apar contractii lungi care vor duce la aparitia unor zone de ischemie. Api apare
necroza si impastarea tesutului iar in final va avea loc eliminarea (descuamarea)
endometrului functional impreuna cu o cantitate variabila de sange. Endometrul
functional nu se elimina tot la un momant dat ci alterneaza zonele descuamate cu
zonele de proliferare, motiv pentru care endometrul are un aspect foarte
heterogen ce variaza de la o ora la alta.
 Uterul

Endometrul elemente epiteliale + elemente mezenchimale.

Elementele epiteliale = epiteliul de acoperire si glandular formate din mai multe tipuri de celule:
Celule proliferative (celule bazale) formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul glandular din
endometrul functional in faza proliferativa , si glandele de la nivelul portiunii bazale a endometrului
Celulele inalte, cilindrice, cu citoplasma putina, usor bazofila Raportul nucleo-citoplasmatic
este >1. Nucleii sunt alungiti, tahicromatici, cu nucleoli mici. Celulele care se divid intens => apare
pseudostratificarea spiteliului glandular si de acoperire.
Celulele epiteliale ciliate - formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul din zona colului uterin in
faza proliferativa a ciclului endometrial. Scad ca numar in faza secretorie. Falsa stratificare a
epiteliului aproape dispare in faza secretorie; citoplasma acidofila, mai abundenta si nucleul
eucromatic, cu nucleoli evidenti.
Celulele secretorii - sunt putine ca numar in faza proliferativa si mai numeroase in faza
secretorie; nu se mai divid. Ele acumuleaza in citoplasma granule cu produsi de secretie care se
pot localiza mai intai subnuclear (nucleul fiind situat apical), apoi acestea se impart (nucleul fiind
situat central), apoi granulele se situeaza la polul apical (nucleul fiind situat bazal).
Daca produsii de secretie sunt prezenti = celula secretorie vacuolara.
Dupa exocitoza produsilor de secretie, polul apical se rotunjeste =celula secretorie
nevacuolara.
Celulele secretorii se gasesc predominant in epiteliul de acoperire in faza proliferativa si
apoi se localizeaza predominant in corpul si colul glandelor uterine, din faza proliferativa tardiva
pana la sfarsitul fazei secretorii
 Uterul
Elementele de natura mezenchimala

Stroma conjunctiva =tesut conjunctiv lax spinocelular, in care predomina componenta celulara +
putine fibre de reticulina + putina substanta fundamentala.

Celulele de mai multe tipuri dispuse in vartejuri in jurul glandelor si vaselor:

celula stromala reticulara de tip fibroblast foarte sensibila la actiunea h. ovarieni:
In faza proliferativa, incipienta si mijlocie, celula este fusiforma, are dimensiuni mici,
citoplasma usor bazofila si nucleul tahicromatic.
In faza proliferativa tardiva celula creste in dimensiuni, apar prelungirile, se incarca cu
organite celulare si acest proces continua si in faza secretorie incipienta si mijlocie.
In faza secretorie tardiva are loc procesul de predecidualizare care consta in hipertrofierea
celulelor care se vor incarca cu incluziuni de glicogen, citoplasma va deveni deci foarte acidofila
iar nucleul va fi mare si eucromatic. Limitele intercelulare sunt foarte evidente. Aceste celule vor
forma decidua materna

celula spinoasa (xantomatoasa) - are origine mezenchimala locala. Ea apare in faza secretorie
mijlocie si tardiva; citoplasma cu multe vacuole lipidice si un nucleu mic, reniform, tahicromatic

celula granulomatoasa - nu provine din granulocitele sangvine ci are origine limfocitara, fiind
asemanatoare cu limfocitele mari, citotoxice, cu granulatii in citoplasma. Apare in faza secretorie
mijlocie si tardiva.

limfocitele - sunt izolate si apar in faza secretoire mijlocie si tardiva.

plasmocite - secreta IgA. Si ele sunt izolate Daca sunt grupate semnifica existenta unei
endometrite.
 Uterul
Fibrele de reticulina - marker important pentru functionalitatea endometrului si pentru
receptivitatea hormonala.
- produse de celula stromala reticulara de tip fibroblast
- Numarul si localizarea lor sunt influentata de h. ovarieni:
Fibrele de reticulina sunt putine in faza proliferativa incipienta cand se dispun periglandular si
periarterial

Spre sfarsitul fazei proliferative ele vor creste ca numar si se vor dispune si in stroma
interglandulara si intervasculara.

In faza secretorie continua sa creasca numarul lor, devin mai groase

In ziua 22 (faza secretorie mijlocie) se edematiaza si le dispare reactia argirofila. Prin urmare
ele nu vor mai putea fi evidentiate la MO insa nu dispar.

In ziua 23 reapare reactia argirofila iar fibrele se dispun sub forma de cuiburi in jurul celulelor
predeciduale. Din aceasta cauza limitele lor se vor obsrva atat de usor.

Substanta fundamentala bogata in apa, proteine, glucide, lipide si mucopolizaharide

cu greutate moleculara mare ce apara in special in faza secretorie.
 Ciclul endometrial
Endometrul este tesutul cu cea mai mare sensibilitate la
actiunea h. Ovarieni (estrogeni si progesteron) Au loc modificari
zilnice ale stratului functional=> sufera transformari ciclice ce se
repeta la fiecare 28 de zile (de obicei) si care alcatuiesc ciclul
endometrial (menstrual)- se suprapune perfect peste ciclul ovarian

El are mai multe faze:

faza menstruala (2-5 zile)
faza proliferativa (estrogenica) - corespunde fazei foliculinice din
ciclul ovarian (din ziua 5 pana in ziua 14)
faza secretorie (progesteronica) - corespunde fazei luteinice din
ciclul ovarian (din ziua 14 pana in ziua 28)

Variabilitatea duratei ciclului este data de variabilitatea duratei

fazei proliferative, durata fazei secretorii fiind constanta.
 Ciclul endometrial
Faza proliferativa zilele 5-14; sub aciunea h. estrogeni
endometrul se reface pe baza stratului bazal (de la 2 mm grosime
acesta va ajunge la 8-9 mm)
in epiteliul de acoperire predomina celulele ciliate si celulele
proliferative
glandele uterine au lumen ingust, nu au produs de secretie in
lumen, sunt rectilinii, avand o crestere concomitent cu stroma.
Predomina celulele proliferative iar in faza proliferativa tardiva apar
si celulele secretorii. Epiteliul are un aspect de pseudostratificare
deoarece in peretii glandelor uterine se evidentiaza numeroase
mitoze.
stroma este densa, bogat celulara, predominand celulele stromale
reticulare de tip fibroblast. Si la acest nivel sunt prezente mitozele.
arterele spiralate sunt drepte, au lumenul ingust si peretele
subtire. Ele se spiralizeaza in faza proliferativa tardiva
se evidentiaza numeroase fibre de reticulina
 Ciclul endometrial
Faza secretorie incepe dup ovulaie (zilele 15-28); corpul luteum sintetizeaza i
produce progesteron

glandele, in sectiune transversala au aspect spiralat sau stelat.

epiteliul de acoperire este format din celule ciliate si celule secretorii
glandele uterine devanseaza in crestere stroma, asupra lor se exercita o presiune si ele se
spiralizeaza. Glandele vor fi deci spiralate sau stelate. In epiteliul glandular predomina celulele
secretorii. Epiteliul nu mai are aspect de pseudostratificare. Ele au lumen larg n dini de
fierstru in care se evidentiaza produsul de secretie intens acidofil.
in stroma nu mai exista mitoze si se gasesc celule stromale reticulare de tip fibroblast alaturi de
celule xantomatoase, celule granulomatoase, limfocite si rare plasmocite.
se evidentiaza fibrele de reticulina
Spre finalul fazei apare edem stromal
arterele spiralate cres c, se spiralizeaza, au peretele gros ce prezinta contractii ritmice cu frecventa
de 6-0-70 / min. La sfarsitul fazei secretorii apar sunturi arteriovenoase, adevarate lacuri de sange
dispuse in corionul de sub epiteliul de acoperire
La sfarsitul fazei secretorii, cand nu se mai secreta estrogeni si progesteron apar contractii lungi ale
aa. spiralate care vor duce la aparitia ischemieie, a necrozei, impastarii tesutului si in final a
descuamarii sale. Descuamarea este parcelara, se face prin eliminarea si a unei cantitati variabile
de sange. Prin urmare apare sange in lumenul glandei uterine.
Ciclul endometrial
 Ciclul endometrial
Faza Menstrual
Dac nu are loc fecundaia la 14 zile de la
ovulaie corpul galben isi inceteaza functia
Scade brusc si dramatic producia de h.
Estrogeni i progesteron
Spasm al arteriorelor spiralate ischemie
necroz a stratului funcional al
endometrului
Eliminarea celulelor endometriale moarte
mpreun cu o cantitate de sange
 Uterul
Initial contractii ritmice ale arterelor spiralate,;dupa aproximativ
doua zile, arterele devin permanent contractate => reducerea
aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii ale glandelor,
invazie de leucocite.
Prin ruperea vaselor sangvine datorita acestor evenimente, se
declanseaza scurgerea hemoragica (menstra)- care marcheaza
prima zi a fazei menstruale. In urma acestor procese de ischemie si
necroza, stratul functional al endometrului este eliminat parcelar, in
decurs de 3-4 zile. Intr-o faza menstruala obisnuita se elimina cca.
35ml. sange.
Inainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al endometrului
(care contine partea profunda a glandelor) continua sa fie
vascularizat de arterele drepte, si se mentine viabil. La sfarsitul fazei
menstruale, proliferarea celulelor epiteliale glandulare si celulelor
conjunctive (din stratul bazal al endometrului), precum si migrarea
lor catre suprafata, initiaza faza proliferariva.
Endometru faza menstrual
 Uterul
Colul uterin

este partea inferioare, cilindrica a uterului, la nivelul careia se insera

vaginul
colul uterin este mai dur decat corpul uterin.
are un lumen central: canal cervical, care comunica prin orificiul extern cu
vaginul, si prin orificiul intern, cu cavitatea uterina .
Pe o hemisectiune la nivelul colului, distingem:
un ax central musculo-fibros 85% es. conj i doar 15% es. muscular
neted
endocolul- segmentul supra-vaginal epiteliu simplu cilindric, cu numeroase
glande mucoase tubulare ramificate
exocolul segmentul intra-vaginal epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat
Epiteliul cervical sufer modificri ciclice, sub ac. h. ovarieni, dar nu se
descuameaz la menstruaie.
Sub influenta hormonilor ovarieni si placentari, axul conjunctiv muscular
se ramoleste si colul se inmoaie si are aspect catifelat
 Uterul
Axul central musculo-fibros este alcatuit din:
85% tesut conjunctiv fibros
15% fibre musculare netede, cu orientari diferite
contine vase de calibru crescut
Dilatarea colului uterin in timpul travaliului este datorata colagenolizei produsa sub actiunea relaxinei (un h. luteal)
care determina inmuierea colului

Endocolul
mucoasa alcatuita din epiteliu simplu cilindric (cu celule secretoare de mucus) si corion, bogat in fibre si substanta
fundamentala, sarac in celule.
Epiteliul trimite prelungiri in corionul adiacent, si formeaza glande endocervicale, glande tubulare ramificate.
Celule glandulare secreta mucoproteine pe tot parcursul ciclului menstrual, cu maxim de intensitate aprior
menstruatiei. Lumenul glandelor endocervicale este mai larg decat al glandelor corpului uterin, si contine frecvent,
un produs de secretie acidofil.
Mucusul cervical este apos in faza proliferativa, favorizand migrarea spermatozoizilor spre uter. In faza luteala si in
sarcina, mucusul este vascos, si previne penetrarea microorganismelor spre uter.
Cand ductele excretorii ale glandelor sunt blocate, produsii de secretie se acumuleaza determinand dilatatii
chistice, cunoscute sub denumirea de ouale lui Naboth.

Exocolul
Este o mucoasa alcatuita din: epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat si corion.
Corionul este tesut conjunctiv lax, lipsit de glande, cu vase sangvine si infiltrat limfoid (difuz sau nodular).
Cancerul de col uterin apare la jonctiunea epitelio-scuamoasa. Este extrem de frecvent, dar mortalitatea este
redusa, deoarece se poate descoperi in stadii precoce, prin examen colposcopic sau analiza citologica a frotiului
vaginal (examen Babes- Papanicolau).
Uterul
Jonciunea scuamo- cilindric
 Vaginul
conduct musculo-fibros cilindric care se insera la nivelul
colului uterin unde determina aparitia a 4 funduri de sac.:
doua funduri de sac laterale
fundul de sac posterior - cel mai larg, locul de prelevare a
secretiilor
fundul de sac anterior - cel mai scurt

Peretele vaginal are mai multe tunici:

mucoasa
musculara
adventice
 Vaginul
Mucoasa = epiteliu +corion
Nu are glande. Secretiile vaginale se formeaza insa din:
secretia glandelor de la nivelul endocolului
transudatia plasmatica ce are loc la nivelul vaselor mari ale corionului din
mucoasa vaginala.
Secretia vaginala are un pH acid. Daca pH-ul ar fi neutru sau chiar
bazic mucoasa ar fi foarte expusa la infectii. PH-ul este acid deoarece
celulele mucoase sintetizeaza glicogen. Celulele superficiale, incarcate cu
glicogen, se descuameaza iar glicogenul se raspandeste in lumen. El va fi
metabolizat la acid lactic de bacilul Dodderlain care constituie flora
bacteriana saprofita a vaginului. Astfel pH-ul mucoasei vaginale este acid.
Epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat in care se
gasesc zone de precornificare (prekeratinizare) deoarece in celulele
superficiale epiteliale exista keratohialina. Epiteliul vaginal are o grosime
variabila, intre 150-200 m si e format din urmatoarele straturi celulare:
stratul bazal, la nivelul MB - un singur rand de celule
stratul parabazal - 3-4 straturi de celule
stratul intermediar
stratul superficial se pot descuama si prin urmare ele se pot preleva in secretia vaginala.
Din secretie se va face un frotiu care se va colora prin tehnica Babes-Papa-Nicolau
 Vaginul
Celulele mucoase:
Celulele bazale cubice /usor rotunjite, diam 15 m; nucleu 10 m, eucromatic; citoplasma bazofila.
Celulele parabazale diam 20 m, nucleu de 8-9 m, citoplasma bazofila.
Celulele intermediare sunt de doua feluri:
celule adevarate - au aspect de nacela (naviculare). Ele apar doar pe frotiurile de sarcina. Astfel se poate
pune diagnosticul de sarcina inainte sa se pozitive testele hormonale.
celule mari - au diametrul de 25 m iar nucleul are un diametru de 5-6 m. Celula sufera fenomene de
prepicnoza si apoi picnoza prin cariorecsis (fragmentarea nucleului) si carioliza (liza nucleului). Aceste celule
au citoplasma bazofila sau amfofila deoarece incepe secretia de glicogen care se dispune perinuclear

Celulele superficiale - prezinta acumulari lipidice perinuclear.

Sub influenta estrogenilor celulele epiteliale se matureaza rapid si vor fi multe celule
acidofile cu nuclei picnotici. In faza estrogenica deci:
indicele acidofil este de 70%
indicele picnotic este de 90%

Progesteronul faciliteaza descuamarea celulelor sin stratul intermediar si parabazal. Prin

urmare el impiedica maturarea. In faza progesteronica deci:
indicele acidofil este de 5-10%
indicele picnotic este de 5%
Prin stabilirea celor 2 indici este cel mai usor de stabilit profilul hormonal al persoanei.
In faza luteinica, in epiteliul vaginal exista si limfocite. Acestea nu trebuie interpretate ca o
stare de infectie.
 Vaginul
- Tunica muscular fibre musculare netede,
dispuse circular intern
longitudinal extern
In 1/3 inferioara, alcatuind orificiul extern al
vaginului, musculatura devine striata, si se va afla
sub control voluntar.
Intalnim numeroase fibre conjunctive elastice
groase, dispuse in retea.

- Adventitia es. conjunctiv dens neregulat, cu

numeroase fibre elastice, vase de sange i nervi
 Vaginul
Epiteliul vaginal se caracterizeaza prin procese de: proliferare, diferentiere,
maturare si descuamare, procese corelate cu nivelul hormonilor ovarieni.

Studiul epiteliului vaginal poate fi facut prin raclarea epiteliului vaginal.

Produsul obtinut se intinde pe lama sub forma de frotiu. Acesta se
coloreaza cu un colorant pentru nucleu: hemalaun, si doi coloranti
citoplasmatici: fuxina acida si verde lumina (sau albastru de metil). Se fac
si coloratii pentru glicogen: carmin amoniacal Best.
Modificarile morfologice ale frotiului vaginal se realizeaza su
influenta hormonilor ovarieni.
Aprecierea starii hormonale, dupa frotiul vaginal, se face numarand
200 elemente celulare si calculand: procentul de celule acidofile (indice
acidofil), procentul de nuclei picnotici (indice picnotic), ambele corelate cu
nivelul estrogenilor in sange (in directa proportionalitate). Se iau in
consideratie si: prezenta celulelor intermediare si a celor grupate in
placarde mari (martorele unei cantitati crescute de progesteron).
 Vaginul
Faza estrogenica
predomina celulele bazofile, din stratul intermediar si bazal
indicii acidofil si picnotic sunt scazuti: 5-10%
reactia pentru glicogen este pozitiva
putine leucocite pe frotiu
Pe masura ce creste cantitatea de estrogeni, vor creste si indicii acidofil si picnotic.

Faza ovulatorie frotiu curat

predomina celulele acidofile
indicele acidofil -70%
indicele picnotic -90%
nu exista leucocite pe frotiu

Faza progesteronica - frotiu murdar

indicii acidofil si picnotic: scazuti
celule descuamate dispuse in placarde
celule intermediare
numeroase leucocite, flora microbian
 Glanda mamar
15-25 lobi cu orientare radiara spre mamelon
Glande compus tubulo alveolare ramificate,
separate de muschiul pectoral printr-un strat
grasoas ce se continua cu stroma glandulara.
Fiecare lob este nconjurat de es. conj. dens
neregulat i are propriul su duct excretor canal
galactofor - ce se deschide la niv. mamelonului
Ducte lobulare epit. cubic bistratificat,
nconjurat de cel. mioepiteliale
Stroma es. conj. dens, es. adipos alb, vase
sanguine, limfatice , nervi
 Glanda mamara
Lobii sunt subdivizati in lobuli
Fiecare lob se comporta ca o glanda individuala, avand propriul duct excretor: canal
galactofor, care se deschide la nivelul mamelonului printr-un orificiu numit por galactofor.
In apropierea orificiului de deschidere, canalul galactofor prezinta o dilatatie: sinus
galactofor.
Canalul si sinusul galactofor sunt tapetate de epiteliu bistratificat cubic sau cilindric, situat pe
o membrana bazala. Intre epiteliu si membrana bazala se gasesc celule mioepiteliale.
Canalele galactofore se ramifica in canale interlobulare (pentru fiecare lobul), si acestea in
canale intralobulare, ambele tapetate de epiteliu simplu cubic sau cilindric. Intre epiteliu si
membrana bazala sunt celule mioepiteliale.
Stroma intralobulara este laxa, bogata in celule, saraca in fibre.

Mamelonul are forma conica, este de culoare roz la primipare, maro deschis sau inchis la
multipare.
Tegumentul din jurul mamelonului este pigmentat si formeaza areola. Aici se gasesc: glande
sebacee, sudoripare si glande Montgomerii (cu structura intermediara intre glandele
sudoripare si glandele mamare).
In dermul areolei se gasesc fibre musculare netede dispuse atat circular cat si longitudinal in
jurul sinusurilor galactofore.
 Glanda mamara
secreta laptele prin mecanism apocrin = un lichid
ce contine proteine, lipide, lactoza, precum si
limfocite, monocite, anticorpi, minerale, vitamine
pana la pubertate au o structura asemanatoare
la ambele sexe = sinusuri lactifere (galactofore) +
cateva ramificatii ale acestora, ducte lactifere
(canale galactofore)
Dezvoltarea glandelor mamare in timpul
pubertatii, constituie unul din caracterele sexuale
secundare ale femeii, modificari produse sub
influenta hormonilor ovarieni
 Glanda Mamar Inactiv
Predomin componenta stromal
Nu exist acini ductele intralobulare se termin cu mici dilataii

parenchimul, reprezentat de componenta glandulara, este alcatuit

din ultimele ramificatii ale ductelor intralobulare, care se termina
orb, cu ingrosare in maciuca (locul de formare al viitorilor acini si
alveole).
Pe parcursul ciclului menstrual, sub influenta hormonilor
ovarieni, glanda mamara sufera modificari minime.
Faza proliferativa: ductele apar ca niste cordoane cu lumen ingust
sau fara lumen.
Faza secretorie: celulele secretorii cresc in inaltime si in lumenul
ductelor se acumuleaza o cantitate mica de secretie.
 Glanda mamara
In timpul sarcinii, se produce cresterea si dezvoltarea
glandei mamare ca urmare a stimularii hormonale:
estrogeni, peogesteron, h.CSR, prolactina, h. lactogen
placentar (somatomamotrop):
cresterea ramificatiilor canalelor galactofore
apar acini si alveole glandulare, cu constituirea
lobulilor evidenti
stroma intralobulara apare puternic infiltrata
plasmocitar si se dezvolta, in detrimentul stromei
extralobulare (fibro-adipoase) care se reduce mult.
 Glanda Mamar n Lactaie
Predomin componenta parenchimatoas

Se formeaza numeroi acini dilatati cu celule

secretorii citoplasma ncrcat cu granule de
secreie lipidice
 Glanda mamara in lactatie
modificarile intereseaza acinii si alveolele:
- dilatatii ale acinilor si alveolelor
- aspect sinuos al lumenului, care apare plin cu secretie
- celulele epiteliale secretorii contin toate organitele implicate in sinteza si
secretie. Ele produc un fluid care contine: proteine- albumine, cazeina, globuline
(inclusiv Ig), glicoproteine, glucoza, galactoza, glicogen, lipide- acizi grasi.

Produsii proteici si glucidici ajung in lumen prin mecanism merocrin:

exocitoza; pe cand cei lipidici, prin mecanism apocrin.
Laptele produs in primele zile de la nastere poarta denumirea de colostru;
contine putine lipide si cantitati importante de anticorpi, astfel asigurand
imunitatea pasiva a nou nascutului.

Concomitent cu producerea de prolactina, ocitocina eliberata din lobul

posterior hipofizar, determina reflex de ejectie a laptelui, inducand contractia
celulelor mioepiteliale de la nivelul alveolelor si ductelor.
 Glanda mamara
Dupa lactatie se produce involutie glandulara
Tesutul glandular revine la conditia de glanda inactiva prin:
reducerea ramificatiilor canalelor galactofore
lobulii sunt invadati de macrofage
scade numarul acinilor si alveolelor
stroma fibro-adipoasa extralobulara se dezvolta
stroma intralobulara se reduce.

La menopauza glanda se atrofiaza

Involutie sclero-lipomatoasa, lipomatoasa tesutului glandular.
Glanda mamar n lactaie