Sunteți pe pagina 1din 22

EROZIUNEA SOLULUI

Eroziunea solului reprezinta unul din procesele


morfologice exogene importante, avand un rol
determinant in modelarea scoartei terestre.
Procesul de eroziune propriu-zis consta in
desprinderea - sub actiunea apei, a aerului sau a
activitatilor desfasurate de om - a unor particule de
sol si roca de la suprafata terenului, transportul
materialului desprins si depunerea lui la distante
considerabile fata de locul de origine.
AGRICULTURA

DEGRADAREA SILVICULTURA POLUAREA


SOLULUI SOLULUI

ALTE DOMENII
(cresterea animalelor)

Se apreciaza ca anual se pierd prin eroziune, la nivelul


globului peste 76 miliarde tone de sol fertil dintre care
aproximativ 23 miliarde tone peste capacitatea de refacere a
unor straturi nou
Clasificari privind eroziunea solului

D.p.v. istoric - eroziune geologica veche


- eroziune geologica normala

D.p.v al factorilor - eroziune hidrica sau pluviala


- eroziunea eoliana
Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite,
in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra
solului:
- picaturi
- apa de scurgere
- apa de infiltratie
- valuri
- ghetati, etc.

In functie de modul in care apa actioneaza asupra solului,


eroziunea hidrica se clasifica in:
- eroziune produsa prin picaturile de ploaie
- eroziune produsa de scurgerea apei
Eroziunea eoliana se produce, in general in zonele cu
soluri nisipoase, dar poate aparea uneori si pe soluri zonale cu
textura fina.
Vectorul care determina acest tip de eroziune este vantul,
care actioneaza prin:
- viteza
- frecventa
- durata
Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza
vantului scade sau cand acest material intalneste anumite
obstacole. Principalele formatiuni ale eroziunii eoliene sunt:
- musuroaiele de nisip - se formeaza pe nisipuri fara vegetatie
- valurile
- movilele
- dunele
- barhanele
Din punct de vedere al modului in care este indepartat
solul, se disting:
- eroziunea de suprafata (plana sau difuza), care se manifesta pe
zone oarecum plane ale versantilor ca urmare a scurgerii difuze
- eroziunea de adancime (liniara sau torentiala), care se produce
pe directii de concentrare in siroaie a apelor de scurgere.
Eroziunea de suprafata are loc sub actiunea distructiva
a picaturilor de ploaie si/sau a scurgerii dispersate, laminare
sau sub forma de suvoaie de mici dimensiuni
Eroziunea in adancime se produce sub actiunea
scurgerii concentrate si este reprezentata prin:
- rigole (santulet < 50 cm)
- ogase (sant 0,5 2 m)
- ravene (sant ingust cu versanti foarte abrupti)
- torenti (curs temporar, f. puternic, debit ridicat)
Formele de manifestare a eroziunii in adancime sunt
foarte bine conturate, au dimensiuni mari si un caracter de
permanenta.
In prezent se desfasoara cu o intensitate amplificata si
un ritm rapid o noua forma de eroziune: eroziunea accelerata
sau antropica.
Aceasta este caracterizata de faptul ca volumul de sol
erodat anual depaseste volumul de sol care se reface
Eroziunea accelerata se clasifica in:
- eroziune prin picaturi sau impact;
- eroziune prin scurgere:
- eroziune de suprafata (plana);
- eroziune prin siroire;
- eroziune in adancime sau prin ravinare;
- eroziuni speciale:
- eroziunea prin irigatie
- eroziunea prin valuri
- eroziunea glaciara
Factori care determina sau favorizeaza
eroziunea solului

Factorii care influenteaza eroziunea solului pot fi


- naturali
- antropici
- activi
- de declansare
- pasivi
- de influentare
Factorii naturali

- factori climatici (regimul precipitatiilor, temperatura,


vanturile)
- factori de relief (panta, lungimea si forma versantilor,
expozitia etc.)
- factori litologici (natura rocii mame, alternarea rocilor de
natura diferita, etc.)
- factori edafici (permeabilitatea, textura, structura, etc.)
Factorii climatici sunt cei mai activi vectori ce cauzeaza
aparitia si dezvoltarea procesului de eroziune.
- Precipitatiile atmosferice - energia cinetica dezvoltata de
ploile torentiale
- zapada-atunci cand se topeste
Principalii parametrii ce caracterizeaza energia cinetica
a precipitatiilor erozive sunt dimensiunea, viteza de cadere a
picaturilor, intensitatea si durata ploii.
- Temperatura influenteaza procesul de eroziune sub doua
aspecte:
- fizic prin producerea inghetului si
dezghetului, fenomen care afecteaza structura solului
- chimic favorizand descompunerea
rocilor

Temperatura este principalul factor care ajuta la declansarea


procesului de eroziune prin topirea brusca a zapezii.
- Actiunea directa avanturilor
- Relieful
- Expozitia versantilor
- Substratul de roca
- Factorii edafici
- Vegetatia
Omul, prin interventiile sale haotice, constituie un factor
important in procesul de erodare a terenurilor, prin activitati
legate de defrisarea padurilor, pasunatul excesiv, amplasarea
gresita a parcelelor, orientarea drumurilor intr-o directie care
favorizeaza eroziunea, etc
Consecintele eroziunii solului

Principalele consecinte ale procesului de eroziune a


solului sunt:
- modificarea proprietatilor chimice ale solului
- modificarea proprietatilor fizice ale solului
- reducerea productiilor agricole
- reducerea suprafetei terenurilor utilizabile in agricultura
si in alte domenii de activitate
- distrugerea asezarilor umane
- ingreunarea exploatarii terenului
- inrautatirea regimului apelor de suprafata si subterane
- poluarea mediului inconjurator eroziunea solului se
evidentiaza ca o importanta cauza a poluarii aerului, a apei si
a solului.
Masurile si lucrarile de combatare a eroziunii
solului

- reducerea pierderilor de sol prin eroziune;


- ridicarea fertilitatii solului;
- ridicarea productiei agricole;
- crearea unor conditii mai bune pentru mecanizarea
lucrarilor de exploatare
- incadrarea lucrarilor de combatare a eroziunii solului in
planul de amenajare complexa a bazinului hidrografic din
care face parte terenul.
Clasificare conventionala a complexului de lucrari
antierozionale

- masuri generale de combatare a eroziunii solului, cum sunt


zonarea functionala a padurilor si stabilirea categoriilor de
folosinta;
- masuri organizatorice care se refera la sistematizarea
teritoriului agricol si organziarea interioara pe categorii de
folosinta;
- masuri si lucrari de agrotehnica antierozionala, diferentiate
si pe categorii de folosinta;
- masuri hidroameliorative necesare combaterii eroziunii
solului pe versanti, incluzandu-se in aceasta categorie
lucrarile de terasamente (nivelari, neteziri, terasari, etc.) si
lucrarile de regularizare a scurgerilor apei pe versanti (valuri,
canale de coasta, debusee, etc.);
- masuri antierozionale pe reteaua torentiala (ogase, ravene)
care se refera la astupatul formatiunilor incipiente, de mici
dimensiuni, lucrari longitudinale si transversale pe firul
ravenelor, impaduriri, etc.