Sunteți pe pagina 1din 52

Autismul nu e o tragedie.

Tragedia e indiferena.
esteo tulburare
neurologic care
afecteaz
dezvoltarea
copilului i
capacitile
acestuia de
comunicare oral
i nonverbal,
restrngndu-i
interaciunile
sociale i centrele
de interes.
1 din 1.000 de persoane sunt diagnosticate cu
autism "clasic" .
1 din 500 de persoane se ncadreaz n
spectrul autismului, inclusiv pervasive
Tulburri de dezvoltare:
-1 din 200 de persoane se ncadreaz n
spectrul autismului,inclusiv sindromul
Asperger
- Autismul este de patru ori mai raspandit la
baieti decat la fete
- n fiecare zi, 53 copii sunt nascuti in Statele
Unite, care ulterior vor fi diagnosticate cu
tulburri din spectrul autismului
Autismul nu are limite rasiale, etnice sau
sociale
Veniturile familiei, stilul de via, i
nivelurile de nvmnt nu afecteaz
ansa de apariie a autismului
Cercetrile arat c 50% dintre copiii
diagnosticai cu autism vor rmne muti
pe tot parcursul vieii
Aproximativ 10%din bolnavi au capacitati
de genii
Acest studiu, realizat n California, a
relevat faptul c riscul de a avea
un copil autist crete cu 18% de
fiecare dat cnd vrsta mamei
crete cu cinci ani.
Pentru femeile n vrst de 40 de
ani, probabilitatea de a da natere
unui bebelu suferind de autism
este cu 50% mai mare, comparativ
cu mamele cu vrstele cuprinse n
intervalul 25-29 de ani.
Potrivit aceluiai studiu, o vrst
naintat a tatlui nu este asociat
cu un risc sporit de natere a unui
copil autist, cu excepia cazului n
care mama bebeluului este mai
tnr de 30 de ani.
riscul ca un copil s sufere
de autism este mai mare dect se
credea pn acum cnd unul dintre
prini sau mai muli dintre fraii sau
surorile mai mari sunt deja afectai
de acest sindrom complex.
Aceast probabilitate, estimat
naintea prezentului studiu era ntre
3 i 10 %, n realitate insa este de
18,7 %
La biei, riscul de autism este mai
mare - peste 26 % - i depete 32
% dac doi sau mai muli dintre
fraii lor mai mari sunt autiti.
Circa 80 % dintre toi copiii autiti
sunt biei, fapt confirmat n acest
ultim studiu efectuat pe 664 copii n
vrst medie de opt luni la nceputul
cercetrii i din care dou treimi au
fost studiai nainte de vrsta de
ase luni.
Istoria stiintifica a autismului incepe cu un secol si jumatate
inaintea lui Kanner, mai exact in secolul al XIX-lea cand, un copil,
numit "copilul salbatic" de catre doctorul Itard, constituia un
obiect al curiozitatii in literatura de specialitate. Acest copil, pe
nume Victor, crescut in mijlocul naturii prezenta urmatoarele
caracteristici:
- privirea i se fixa doar pe obiecte care-i foloseau propriei sale
existente;
- trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras
nemasurate fara a avea o cauza evidenta;
- afectiunea lui se indrepta spre o serie de obiecte si alimente
care-i creau satisfactie, iar indepartarea acesteia ii provoca
adevarate crize de furie;
- nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici
la rece;
- avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu
zgomotul unei nuci sparte il facea sa reactioneze, in schimb ce
un zgomot foarte puternic ii era indiferent.
Toate aceste observatii sunt dovada existentei unor similitudini
intre caracteristicile "copilului salbatic" si unii copii pe care
actualmente stiinta ii denumeste autisti.
Bleuler este cel care a creat termenul
autism , pe care-l defineste ca o "detasare
de realitate insotita de o predominare a
vietii interioare".
O alta teorie referitor la autism este cea a
lui Kanner (1943) care a descris pentru prima
data comportamentul a 11 copii autisti, care
aveau o combinatie de grave deficite de
vorbire marcate de anormalitati in
interactionarea sociala si o inclinatie spre
comportamente stereotipe, repetitive si
ritualistice.
F.84-Tulburari perversive globale de
dezvoltare
-F.84.0-Autismul infantil(autismul Kanner)
-F.84.1-Autism atipic
-F.84.2-Sindromul Rett
-F.84.3-Alta tulburare dezintegrativa a
copilului
-F.84.5-Sindromul Asperger
Cauze genetice:Cel mai
probabil nu exista o
singura gena care sa fie
responsabila pentru
aparitia autismului sau
un anumit defect
genetic. Cercetatorii
banuiesc ca exista mai
multe gene diferite
care, atunci cand sunt
combinate, creste riscul
de aparitie a
autismului.
Cauze legate de o afectiune medicala de baza.
Exemplele includ
-tulburari metabolice (netratate fenilcetonuria)
-infectii congenitale (rubeola, citomegalovirus
[CMV], toxoplasmoza),
- boli genetice (sindromul X fragil, scleroza
tuberoasa),
-anomalii de dezvoltare ale creierului
(microcefalie, macrocefalie, disgenezie
cerebrala).
-tulburari dobandite dupa nastere
(encefalopatie, meningita bacteriana).
Aceste tulburari daca apar singure singure nu
cauzeaza autism, ci doar in grup.
dificultate in comunicare:
limbajul vorbit se dezvolta
de obicei greu sau deloc,
cuvintele fiind adesea
folosite necorespunzator;
folosirea mai multor
gesturi decat cuvinte;
tendinta de a repeta
cuvinte si fraze (exemplu
repetarea fara greseala a
stirilor de la TV);
imposibilitatea de a-si
concentra atentia si de fi
coerent.
- nesociabilitatea:
lipsa de interes fata
de interactionarea
cu altii (unii bolnavi
se izoleaza,
refuzand sa schimbe
mediul in care
traiesc); tendinta de
nu privi in ochii
interlocutorului;
prefera
singuratatea; lipsa
empatiei.
simturile diminuate
sau prea dezvoltate:
unii bolnavi de autism
abia daca raspund la
impulsurile celor cinci
simturi (daca se
loveste nu plange),
iar unii pot avea
simturi dezvoltate
(poate auzi un
zgomot, iar apoi sa-si
acopere urechile
pentru mult timp).
excese in comportament:
-poate avea reactii exagerate
sau poate fi extrem de pasiv;
-poate trece cu usurinta de la o
extrema la alta;
-pot prezenta interes obsesiv
pentru un lucru (obiect
sclipitor sau care se roteste
sau activitate: rasfoitul unei
carti sau a unei reviste);
-pot prezenta comportamente
stereotipe (bat din palme, isi
balanseaza corpul sau capul);
-pot fi agresivi cu ei insusi sau
cu altii;
- pot avea crize de epilepsie sau
depresie.
Sedetermina tulburarile:
-Tulburri la nivelul interaciunilor sociale.
-Tulburri la nivelul comunicrii verbale i
nonverbale.
-Tulburri la nivelul imaginaiei, repertoriu
restrns de interese i comportamente
Dificultile pe care le au persoanele cu
autism la nivelul interaciunilor sociale cu
ceilali reprezint problema central a acestei
tulburri (principalul simptom) i totodat
principalul criteriu de diagnosticare. Studiile
arat c acest deficit este permanent i este
ntlnit indiferent de nivelul intelectual al
pesoanei.
Lorna Wing a delimitat 4 subgrupe de persoane cu autism n
funcie de tipul interaciunilor sociale, indicator i al gradului
de autism:
-grupul celor distani , forma sever de autism, unde indivizii nu
iniiaz i nici nu reacioneaz la interaciunea social, dei unii
accept i se bucur de anumite forme de contact fizic. Unii copii
snt ataai la nivel fizic de aduli, dar snt indifereni la copiii de
aceeai vrst.
-grupul celor pasivi, forma mai puin sever, n care indivizii
rspund la interaciunea social, ns nu iniiaz contacte sociale;
-grupul celor activi, dar bizari , n care indivizii iniiaz contacte
sociale, ns ntr-un mod ciudat, repetitiv sau le lipsete
reciprocitatea; este vorba adesea de o interaciune unidirecional,
acetia acordnd puin atenie sau neacordnd nici o atenie
reaciei/rspunsului celor pe care i abordeaz;
-grupul celor nenaturali , n care indivizii iniiaz i susin contacte
sociale, ns ntr-o manier foarte formal i rigid, att cu strinii,
ct i cu familia sau prietenii. Acest tip de interaciune social se
ntlnete
Comunicarea pre- i nonverbal in Comunicarea verbal in autism
cazul autismului: -Se estimeaz c 30-50% dintre
-Problemele de comunicare apar la persoanele cu autism rmn
vrste foarte mici (prima copilrie). funcional mute de-a lungul vieii,
Copiii cu tulburri din spectrul adic nu dezvolt un limbaj cu
autismului nu dezvolt n mod ajutorul cruia s poat comunica,
spontan acel comportament, tipic n timp ce alii pot fi aparent foarte
pentru copiii obisnuii, de atenie flueni n vorbire.
comun/ mprtit (joint attention, -Cei care au limbaj ncep s
shared attention). vorbeasc, de regul, mai trziu i o
Acest comportament presupune fac ntr-un mod neobinuit, specific:
indicarea cu degetul ctre un obiect pot fi prezente ecolalia imediat sau
(alternnd privirea ntre obiectul ntrziat, inversiunea pronominal,
respectiv i adult) ,cu intenia de a-l neologismele, idiosincraziile.
obine, de a spune, comenta ceva -Structurile gramaticale sunt adesea
despre un obiect, un eveniment sau imature i includ folosirea repetitiv
de a arta /da cuiva un obiect i stereotip a limbajului (de
pentru a mprti interesul pentru exemplu, repetarea de cuvinte sau
acel obiect expresii indiferent de situaie;
repetarea de versuri aliterate ori de
reclame comerciale)
-Comportamentele de cerere, -ori un limbaj metaforic (un
snt prezente i la copiii cu limbaj care poate fi neles
autism, ns n scopuri clar doar de ctre cei
instrumentale sau imperative, familiarizai cu stilul de
copilul considerndu-i pe comunicare al individului).
ceilali ca ageni ai aciunii. -au dificulti n a rspunde
Astfel, el poate utiliza adecvat unor cerine indirecte,
contactul vizual mpreun cu pe care tind s le interpreteze
alte gesturi pentru a indica o literal, fr s surprind
jucrie care nu-i mai e la nuanele;
ndemn sau care nu mai
merge, a da un obiect unei - nu reuesc s-i adapteze
alte persoane, pentru a comunicarea la contexte
cpta ajutorul unei alte sociale variate
persoane n a obine un
obiect, ntinznd mna spre
obiectul dorit sau lund mna
adultului i ducnd-o spre
obiectul dorit.
Reaciile emoionale ale
persoanelor cu autism,
atunci cnd sunt abordate
verbal i nonverbal de
ctre ceilali, sunt de cele
mai multe ori inadecvate i
pot consta n: evitarea
privirii, inabilitatea de a
nelege expresiile faciale,
gesturile, limbajul corporal
al celorlali, adic tot ceea
ce presupune angajarea
ntr-o interaciune social
reciproc i susinerea
acesteia.
Lacopiii cu autism jocul imaginativ, jocul
simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se
dezvolt n mod spontan ca la copiii obinuii.
Jocul acestora este repetitiv, stereotip, lund
forme mai simple sau mai complexe. Copiii
mai nalt funcionali au stereotipii mai
complexe.
Forme mai simple: Forme mai complexe pot fi:
- nvrtirea jucriilor sau a unor pri ale -ataarea de obiecte neobinuite, bizare,
acestora, -interese i preocupri speciale pentru
-lovirea a dou jucrii ntre ele, etc, scopul anumite obiecte (ex. maini de splat)
fiind autostimularea. sau teme, subiecte (ex. astronomie,
- Alte activiti stereotipe pot fi: psri, fluturi, dinozauri, mersul trenurilor,
cifre .. ), fr vreun scop anume, care
-micarea degetelor, devin preocuparea de baz i singurul
-agitarea obiectelor, subiect despre care persoana este
interesat s vorbeasc,
-rotirea sau privirea obiectelor care se rotesc;
-n multe cazuri pune aceeai serie de
-zgrierea unor suprafee, ntrebri i ateapta aceleai rspunsuri
-umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, (cei care au limbaj);
-pipirea unor texturi speciale, -aliniatul sau aranjarea obiectelor n anumite
feluri,
-legnatul,
- colecionarea, fr vreun scop anume, a
-sritul ca mingea sau de pe un picior pe unor obiecte (ex. capace de suc, sticle de
altul, plastic).
-lovirea capului,
-scrnitul dinilor,
-mormitul repetitiv sau producerea altor
sunete.
se bazeaza in primul rand pe educatie
in functie de simptome si nevoi tratamentul poate include:
-Terapie comportamentala: pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze
conditiilor sale de viata (sa se imbrace singur, sa manance singur, sa
foloseasca toaleta)
-Programe de integrare: care sa ajute bolnavul sa se adapteze lumii
inconjuratoare pe cat posibil (socializarea);
-Asigurarea unui mediu organizat de viata: este foarte important sa urmeze
o rutina a activitatilor zilnice
-Terapie audio-vizuala: pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de
autism la care comunicarea verbala este absenta se vor cauta metode
alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbala: gesturi,
imagini etc);
- Controlul regimului alimentar (unii dintre ei mananca foarte multa paine);
-Medicamente: recomandate de medicul psihiatru;
-Terapie fizica: pentru a-i ajuta in a-si controla stereotipiile; le place foarte
mult apa si unii inoata foarte bine;
- Terapia limbajului: logopedie.
Andreas Rett a definit in 1966 "sindromul
fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se
manifesta prin incetinirea dezvoltarii
craniene, pierderea partiala sau completa a
limbajului si capacitatii de folosire a
mainilor. Simptomele acestui sindrom survin
intre 7 si 24 de luni.
Andreas Rett -a definit-o ca fiind o encefalopatie
progresiva care se dezvolta n principal la fete, dupa o
perioada de 5 luni de viata aparent normala (dezvoltare
pre si perinatala normala, dezvoltare psihomotorie
normala n primele 5 luni de viata, perimetrul cranian
normal la nastere).
Dupa 5-45 luni de viata se observa, treptat, ncetinirea
cresterii perimetrului cranian, tulburari ale mersului,
pierderea unor achizitii si ndemnari, inclusiv a limbajului
si relationarii sociale.
caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor
motorii, a prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a
minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale
precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii,
imitnd gestul de "spalare".
Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata
a mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate
surveni n ctiva ani.
Prevalenta estimata a SR este de 1/10000 -
1/15000 de fete.
Cu una, doua exceptii, tulburarea a fost
raportata numai la sexul feminin,
Cea mai mare prevalenta, 1/3000, a fost
raportata n Anglia, 1989
Se poate vorbi si de o distributie geografica
neregulata a sindromului Rett, cu o
prevalenta mai mare n Sud - Vest-ul
Norvegiei, n Albania si Nord - Estul Ungariei.
(Toate cele trei regiuni mentionate au o rata
mare de casatorii cosangvine).
boala genetica, a carei transmitere nu este
clara
Rareori SR este familial, cele mai multe
cazuri fiind sporadice.
S-a acordat o atentie deosebita studierii
cromozomului X; regiunea cea mai distala pe
Xq prezinta un interes deosebit, deoarece
aici exista gene responsabile de dezvoltarea
autismului infantil la baieti.
Primul stadiu are ca principala manifestare
"ncetinirea cresterii capului"; acest indicator
este greu de observat si se instaleaza dupa
primele 2-4 luni de viata si dupa o perioada
de dezvoltare normala.
In stadiul al doilea, manifestarile pot fi acute
sau insidioase, uneori asemanatoare cu cele
dintr-o boala neurodegenerativa.
Discontactul psihic, restrngerea relatiilor
sociale de tip autist, tulburarile de atentie,
de auz si de afectivitate pot fi considerate ca
fiind tulburari specifice autismului infantil.
In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75%
dintre copii, cu aspect de joc stereotip cu propria
respiratie - "joc" care apare n stare de veghe si
dispare n somn.(Este de fapt o hiperventilatie care
se poate asocia cu apnee, extremitati cianotice,
aerofagie si distensie abdominala.Hiperventilatia este
un eveniment primar, neprecipitat de hipoxie, iar
perioadele de apnee sunt acompaniate de "manevre
Valsalva" efectuate inconstient de copil: "expir fortat
cu gura nchisa".)
Miscarile stereotipe," de spalare a minilor" " de"
frecare a lor , de muscare a minilor" sunt
patognomonice, ca si pierderea functiei principale a
minilor, prehensiunea; acesti copii care initial
puteau sa apuce un obiect ,treptat nu mai pot face
acest gest , mna devenind nefunctionala.
n stadiul patru boala atinge un nivel pe care l poate
mentine mult timp. n acest stadiu, la majoritatea
pacientilor, convulsiile si tulburarile respiratorii fie
dispar, fie se amelioreaza.
- Ulterior, dat fiind tulburarile de mers, se instaleaza
scolioza (la aproximativ 1/2 dintre cazuri).
-Hipotonia difuza se transforma treptat n rigiditate si
distonie la majoritatea subiectilor.
-Deteriorarea cognitiva se instaleaza treptat; se poate
opri n stadii diferite:Copilul care a reusit n primele
5-48 de luni sa achizitioneze limbajul si sa faca
progrese psihice, treptat, odata cu instalarea bolii,
poate pierde aceste abilitati, instalndu-se deficitul
cognitiv cu grade diferite de severitatE
A. Sunt necesare urmatoarele criterii:
1. Dezvoltarea pre- si perinatala aparent
normala;
2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normala
n primele cinci luni de viata;
3. Circumferinta craniana normala la
nastere.
B. Aparitia, dupa o perioada aparent normala de
dezvoltare, a urmatoarelor simptome:
1. ncetinirea cresterii perimetrului cranian ntre
lunile 5-48 de viata;
2. Pierderea abilitatilor motorii din sfera prehensiunii
dobandite anterior, n lunile 5-30 de viata, cu aparitia
miscarilor stereotipe si nefunctionale ale minilor
(spalarea minilor, frecarea minilor).
3. Pierderea precoce a abilitatilor sociale (adesea
interactiunea sociala se dezvolta mai trziu);
4. Coordonarea dificila a miscarilor trunchiului si a
mersului;
5. Alterarea severa a limbajului expresiv si receptiv,
cu regres psihomotor sever.
Dezvoltare aparent normala pna la 5 luni;
perimetru cranian normal la nastere
ntre 5 luni si 4 ani se observa o ncetinire a
cresterii peimetrului cranian si o pierdere a
achizitiilor n utilizarea minilor ntre 5 si 30 de
luni; concomitent se observa si deficit n
comunicare, n interactiunea sociala si, de
asemenea, n coordonarea motorie a trunchiului.
Afectare severa a limbajului receptiv si expresiv,
cu pierderea achizitiilor deja facute
Apar ulterior miscari stereotipe ale minilor,
care sugereaza gestul de spalare a minilor, fapt
care se observa dupa ce s-a pierdut functia de
prehensiune a acestora.
Educatia speciala si fizioterapia dau rezultate
modeste
Controlul convulsiilor se obtine cu medicatie
antiepileptica
Prezenta agitatiei si a altor tulburari de
comportament asociate tulburarilor respiratorii-
Naltrexona
Osteoporoza ntlnita frecvent la fetele cu SR
poate fi prevenita si tratata cu vitamine si calciu
Pentru combaterea tulburarilor alimentare este
indicata dieta hipercalorica, bogata n grasimi si
hidrocarbonate.
se caracterizeaza printr-o tulburare
a dezvoltarii, in care individul afectat are
dificultati in intelegerea modalitatilor de
interactiune sociala.
Nivelul lor de inteligenta este normal sau
superior normalului.
Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe
cale genetica (tendinta ca boala sa fie
regasita la mai multi membrii ai unei
familii), cu toate ca cercetatorii nu au
descoperit exact care este gena vinovata.
-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si
lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea
de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o
conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi
-ii displace orice schimbare in rutina zilnica
-lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a
relata emotiile la cei din jur)
-incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul
si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba
sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o
gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca
atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri,
accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles
-poate avea un mod formal de a vorbi care este prea
avansat comparativ varstei sale
-poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur
-poate avea expresii si posturi aparte
-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care
stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi
interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de
puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de
detaliate sau pot fi pasionati de astronomie
-pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este
des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent
exteriorizate
-este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul
poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a
linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge;
poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este
frecvent deficitar
-poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la
zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau
texturi aparte
-poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati
aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze
date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in
ceea ce priveste detaliile.
Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor
biologica si pot fi naivi si prea increzatori,
ceea ce ii va face tinte usoare pentru
batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati
pot determina adolescentii cu sindrom
Asperger sa devina izolati si retrasi din punct
de vedere social si sa sufere de depresie si
anxietate.
sunt in mod tipic dezinteresati in a urmari
normele sociale si de a gandi dupa niste
norme conventionale,ceea ce le permite de
a dezvolta o gandire creativa
adultiireusesc sa atinga o mai buna
intelegere a propriilor defecte si calitati.
Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si
sa invete cum sa reactioneze in societate, in
functie de comportamentul anturajului.
memoria excelenta si capacitatea de
concentrare, pot creste sansele unei educatii
universitare si a unei cariere de succes.
sunt fascinati de tehnologie si optiunea cea
mai frecventa in alegerea carierei este cea
de inginer.
-interactiuni sociale
defectuoase
-comportament,
interese si activitati
neobisnuite
-limbaj dezvoltat
normal
-lipsa tulburarilor in
dezvoltarea
abilitatilor de
autoingrijire si a
curiozitatii fata de
mediul inconjurator.
Tratamentul se centreaza
pe imbunatatirea modului
de comunicare, a
abilitatilor sociale si a
modului de comportament
al copilului.

Se va insista pe calitatile
copilului, prin incurajarea
acestuia de a explora
domeniile de interes
Existoameni care au reuit s i
depeasc condiia de autist i s creeze
lucruri extraordinare.
o americanc care nu a
putut vorbi pn la
vrsta de 5 ani, este n
prezent profesoar la
Colorado State
University (SUA). Este
foarte cunoscut, mai
ales prin bestsellerurile
despre comportamentul
animalelor i autism.
Totodat, ea a
revoluionat industria
zootehnic, inventnd
noi dispozitive pentru
ferme i abatoar
Scriitoarea a reuit s
vorbeasc abia la 9 ani
Nscut n 1963, Donna a
scris mai multe cri, printre
care i autobiografia Nobody
Nowhere: The Extraordinary
Autobiography of an Autistic
Girl, un bestseller.
mpreun cu Jim Sinclair
(psiholog i activist pentru
drepturile autitilor) a fondat
Autism Network
International, o asociaie
pentru integrarea persoanelor
cu aceast deficien
n vrst de 36 de ani, artistul
autist Stephen Wiltshire are propria
galerie de art permanent n Royal
Opera Arcade, Pall Mall din
Londra. Supranumit Camera vie de
filmat, Stephen Wiltshire are capacitatea
de a desena panorame doar din amintiri.
n ianuarie 2006, artistul a fost numit de
ctre Regina Elisabeta a II-a a Marii
Britanii Membru al Ordinului Imperiului
Britanic pentru contribuia lui n art
Stephen Wiltshire a desenat Roma n 3
zile doar din amintiri dup o plimbare de
numai 45 de minute cu elicopterul
deasupra oraului. Panorama Romei este
att exact nct n desen se disting toate
coloanele celebrului Panteon.
Totodat, dup un drum asemntor de
20 minute, Stephen i-a petrecut o
sptamn desennd privelitea Hong
Kong-ului. El a ajuns la un palmares de
circa 20 orae, printre care Frankfurt,
Madrid, Dubai, Ierusalim, Londra sau
New York, pe care le-a desenat din
memorie.
Sepresupune ar fi
avut Asperger.
Savantul fost un
singuratic n
copilrie i era
obsedat de colecii
i catalogri.
A fost un singuratic
i a nvat greu s
citeasc n primii
ani ai vieii.
Ulterior, el repeta
obsesiv fraze i
inea prelegeri
confuze, chiar i
cnd era mai n
vrst.