Sunteți pe pagina 1din 13

Valorificarea resursei

stuficole din Rezervaia


Biosferei Delta Dunrii

Studenti: Artimenco Diana, Lavrinov Victor, Rotari Cristina


anul II PA Cahul
Indrumator: conf. Luiza Florea
Ecosistemele din R.B.D.D.
n RBDD se ntlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale i 7 antropice).

Formaiunile de ap cuprind apele curgtoare, ape dulci stttoare, ape stttoare slcii i srate (lacuri
izolate), lagune costiere (lagunele cu legtura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-nchise i ape
marine costiere).

Zonele umede includ vegetaia acvatic limitrof (stufriurile, plaurii, formaiunile de salcii de pe maluri,
punile de pe malurile inundate frecvent n asociaie cu plcuri de slcii sau slcii izolate).

Pdurile, tufiurile i vegetaia ierboas cuprind pdurile fluviatile temperate (pdurile mixte de stejar),
tufiurile i vegetaia ierboas (pajitile de step, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe cmpiile
cu loess, i tufiurile i vegetaia ierboas de pe solul calcaros), i zonele deschise cu sau fr vegetaie
srac (dune, dune cu nisipuri mictoare sau partial micatoare, parial acoperite cu vegetaie,
cordoane litorale slab consolidate i plajele).

Amenajri (amenjari agricole, amenjari forestiere, plantaii de plopi de pe malurile rului, amenajri
piscicole, diverse alte amenjari, poldere abandonate aflate n refacere ecologic);

Orae i sate (aezri urbane i rurale)


Stuful - Phragmites australis

Denumire de Phragmites vine de la cuvintul grecesc Phragma care inseamn a impletitura. Este o planta
inalta si in delta formeaza adevarate coronae intinse pe mii de hectare, constituind un adevarat filtru
pentru apele Dunarii. Tulpina este goala in interior si prezinta din loc in loc noduri.
ISTORICUL RECOLTRII STUFULUI N DELTA DUNRII

Desi, la prima vedere, nu pare o afacere de pe urma careia sa te imbogatesti,


in esenta, comertul cu stuf le aduce firmelor din domeniu venituri anuale impresionante.
Cea mai mare parte a stufului recoltat din Delta Dunarii merge la export in tari precum:
Germania, Franta, Italia, Danemarca, Belgia sau Olanda. O tona de stuf se vinde
pe piata internationala cu aproximativ 50 de euro.

Stuful a devenit brusc interesant pentru investitori in vara anului 2004, cand conducerea
ARBDD a autorizat recoltarea stufului si din zonele strict protejate. Acest lucru a fost posibil
in conditiile in care pe terenurile aflate sub protectie ecologica integrala este interzis, prin lege,
accesul persoanelor neautorizate si orice fel de activitate economica.

Aproape toat cantitatea recoltat de societate, 20.000 de tone, este exportat mai ales n
Germania i Olanda, dar i n Danemarca, Marea Britanie i Frana.
TIPURILE DE STUFRIURI RECOLTABILE

Stuful din Delta Dunrii este renumit pentru rezistena sa i este n concuren cu
cel din China de civa ani de zile.

Lng Lacul Sinoe, recoltarea se face manual, cu cosorul. Este o munc grea, dar fr stuf
oamenii nu ar avea ce mnca, deoarece nu exist o alt activitate n zon, explic Maria Scarlat,
care lucreaz aici de anul trecut.

La recoltare sunt angajate 500 de persoane, iar 200 lucreaz n tot timpul anului.
'Recoltarea este benefic pentru mediu. Stuful trebuie tiat ca s creasc din nou sntos',
explic Silviu Covaliov, biolog la Institutul naional al Deltei Dunrii, preciznd c locuitorii din
zon culeg stuf de secole.

Fiecare familie din delt are voie s recolteze pn la dou tone de stuf care este folosit pentru
nclzirea caselor, construcii i hran pentru animale.
EVALUAREA POTENIALULUI STUFICOL RECOLTABIL
n prezent, datorit diminurii capacitilor de recoltare, ct i datorit dificultilor de
desfacere, cantitile de stuf recoltate n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii sunt cu mult sub
nivelul potenialului recoltabil efectiv.

Aproape toat cantitatea recoltat de societate, 20.000 de tone, este exportat mai ales n
Germania i Olanda, dar i n Danemarca, Marea Britanie i Frana.
Tipuri de stuf

stufriuri pe
soluri gleice stufriuri pe plaur
salenizat

stufriuri pe
stufriuri pe soluri
psamosoluri
gleice turboase

stufriuri pe
plaur compact
FACTORII CARE INFLUENEAZ DEZVOLTAREA ASOCIAIILOR STUFICOLE

Problema incendierii stufarisului este veche. In primele doua luni ale anului trecut, peste 100 de hectare
din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (Maliuc, Caraorman, Crisan, Sulina sau Sfantul Gheorghe)
au fost mistuite de flacari.