SATELE ROMANESTI

CUPRINS:

Introducere
Peisajul si habitatul

Demografia

Utilaje si tehnici agricole

Economia agrara si alimentatia

Structuri sociale

Biografie
 INTRODUCERE

SATUL ESTE LOCUL N CARE A

LUAT FIIN, S-A DEZVOLTAT I S-A
PSTRAT CULTURA MATERIAL I
SPIRITUAL A POPORULUI ROMN.
 n trecut, satul era un tip
de organizaie nu doar teritorial-
administrativ, ci i social i
spiritual. n limba rneasc,
termenul de sat avea o
multiplicitate de nelesuri care
dezvluie caracterul su
complex, care depete simpla
asociere cu un organ
administrativ. Astfel, satul este
uneori sinonim cu obtia. Este
totodat organ administrativ,
patrimoniu i populaie
steasc.n sens mai larg, satul
era un sistem de convieuire
social.
 Cea mai veche form de
proprietate n satele romneti a
fost stpnirea prin devlmire
de ctre obtile steti. n
satele devlmae, fiecare
familie avea un lot egal n
folosin, dar lotul (delni n
ara Romneasc, jirebie n
Moldova, sesie n Transilvania)
se trgea la sori n fiecare an.
Pdurea, apele, punile erau
folosite n comun.
 Cu timpul, obtile steti au
nceput s se diferenieze, loturile
devenind ereditare i inegale ca
ntindere. Astfel a nceput s se
formeze o ptur mai nstrit (cneji,
juzi) care avea s joace rol
conductor n perioada
feudalismului. Totui, n perioada
feudal i chiar pn n perioada
modern, s-au pstrat, n special n
regiunile de munte i de deal, sate
libere deinute de obti. Aceti rani
liberi erau rzeii din Moldova,
monenii (sau moteni) din ara
Romneasc, iar n Transilvania i
Banat funcionau liber comunitile
de avere .
PEISAJUL SI HABITATUL

In spatiul romanesc,
prezenta padurilor ramane
mai semnificativa decat in
Apus pana spre zilele
noastre, doar in ultimele
decenii inregistrandu-se o
diminuare , adesea salbatica,
a patrimoniului forestier.
 Locuintele sunt, in general, realizate din
lemn, chirpici, rar din caramida sau piatra,
spatial romanesc ramanand inscris pana in zorii
epocii contemporane in zona arhitecturii de
lemn, care caracterizase la inceputurile Evului
Mediu aproape intreaga Europa.
DEMOGRAFIA

In Europa:
La inceputurile Evului Mediu, Europa, in
ansamblul ei, poate fi considerata un continent
slab populat, numarul locuitorilor fiind scazut;
Marea ciuma;

Refacerea demografica.
In spatiul romanesc:
Inceputul Evului Mediu;

Marea Ciuma;

Constituirea statelor medievale romanesti;

Luptele antiotomane si epocile de conflict din

XVII-lea si al XVIII-lea;
Colonizarea locurilor pustii.
UTILAJE SI TEHNICI AGRICOLE

In spatiul romanesc se constata o mare

intarziere a procesului de fixare a vetrei satelor,
care, in unele cazuri, s-a finalizat abia in secolul
al XIX-lea, comparativ cu Europa de Vest.
 Terenul agricol
dobandit prin
defrisare era cultivat
mai multi ani
succesiv cu aceleasi
tipuri de cereale, pana
cand recoltele prea
slabe faceau necesara
dobandirea unui alt
teren, prin defrisare.
ECONOMIA AGRARA SI ALIMENTATIA
Practicare unei agriculturi
destul de inapoiate , in raport cu
realizarile din aceeasi perioda din
alte spatii ale Europei ,nu a
insemnat neaparat ca productia de
cereale nu era suficienta.
Inca din Evul Mediu este
documentat exportul unei parti din
productia de cereale, mai ales prin
porturile de la Marea Neagra. Dupa
intrarea Tarilor Romane in sfera
dominatiei otomane, cerealele
produse au devenit foarte
importante pentru aprovizionarea
Constantinopolului.
AGRICULTURA EVULUI MEDIU
 Carnea detinea un procent
mai insemnat in alimentatia
romanilor , decat in hrana celor
din Apus.In raport cu cultivarea
cerealelor, un rol mai deosebit il
avea cresterea animalelor.
Favorabil pentru aceasta era
numarul relativ mic de oameni si
existenta unor pasiuni si paduri
intinse .Astfel , criteriul de
apreciere a valorii economice a
unei gospodarii si totodata de
clasificare a taranilor in functie
de aceasta era numarul de
animale detinute.
 Documentele vorbesc despre exportul de animale vii :
bovine (Europa Centrala) si oi (Turcia).De asemenea ,pestele ,
provenit din baltile Dunarii, aveau o pondere insemnata in comert
Romaniei, mai ales in cel cu lumea catolica( consumul se facea
in timpul postului) si cu otomanii.
La scara larga se consumanu si exportau produsele
provenit din Apicultura (ex: mierea ca indulcitor, zaharul
,ceara pentru lumanari iluminat/ritualuri religioase).
Legumele ,insa, erau cultivate pe scara destul de redusa si
cele mai raspandite erau varza , usturoiul, ceapa, napii.
Existau si pomi fructiferi, mai ales pe langa case, dar si in
livezi si vii.
 Comertul cu vin ,
nefiind supus monopolului
otoman,a reusit sa se
dezvolte si mai mult dupa
consolidarea dominatiei
turcesti asupra Tarilor
Romane. Podgoriile
romanesti dobandisera
renume inca din secolele
XV-XVII, vinurile din Tara
Romaneasca si Moldova
fiind cautate in Polonia si
Ucraina.
 Situatia se inrautati, in mod
paradoxal, chiar in secolul XIX-lea.
Favorizandu-se productia de cereale
de catre boierii detinatori ai imensei
majoritati a fondului funciar,
cresterea animalelor se diminueaza
ca si activitate. Astfel, carnea
dispare aproape cu desafarsire din
hrana unor cateogorii de tarani (in
special a celor din zonele de
campie).

Perioada moderna,pe care o consideram

aducatoare de progrese in cele mai multe
domenii, aduce pentru taranimea traitoare la
limita subzistentei, boli de nutritie ca si
podagra si rascoale taranesti , cea mai
importanta fiind cea din 1907.
STRUCTURI SOCIALE
Lumea satului
medieval romanesc
cunoaste, inca de la
inceputuri, diferentieri
sociale, care devin din ce
in ce mai importante in
timp. Structura sociala
este un alt domeniu in
care se manifesta decalaje
fata de Occident.
 In spatiul romanesc, desi dependenta
personala apare in documente, mai devreme in
Transilvania (iobagii si jelerii), mai tarziu in spatiul
extracarpatic (rumanii si vecinii), procesul de
aservire are loc mult mai tarziu decat cel din
Occident.
 Aservirea incepe mai de timpuriu in
Transilvania, marile rascoale taranesti din 1437 si
1514 fiind tocmai rezultatul incercarilor taranilor de
a rezista asaltului realizat de nobilime la adresa
libertatilor de care beneficiasera pana atunci.
 Redobandirea
libertatii personale de catre
tarani avea sa fie un proces
dificil si indelungat,
inceput cu reformele de tip
iluminist realizate, in
secolul al XVIII-lea, de
Constantin Mavrocordat,
in Tara Romaneasca si
Moldova, si incercate de
Iosif al II-lea, in
Transilvania.
 La cealalta extremitate a
scarii sociale se afla boierii.
Diferiti ca avere sau participare
la viata politica, boierii sunt
uniti insa prin privilegiile care
ii deosebesc de tarani si de
celelalte categorii sociale, prin
averile pe care le detin, in
special funciare, prin modul lor
de viata specific.
 Acest mijloc de ascensiune sociala explica o
caracteristica importanta a societatii romanesti de la
sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul
secolului al XIX-lea: absenta aparenta a burgheziei.
BIOGRAFIE:

Manual de Istorie pentru clasa a XII-a, editura

Corint
www.google.ro

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sat

www.wikipedia.ro
~PROIECT REALIZAT DE:

Apopei Irina
Buliga Ioana-Madalina

Rusu Ionela

Ungureanu Miruna-Ioana