PERIOADA

PRENATALA
Intrebarile simple
sunt cele mai profunde.
Unde te-ai nascut?
Unde este casa ta?
Unde vei merge?
Ce faci?
Gandeste-te la toate acestea
din cand in cand
si observa cum se modifica
in timp raspunsul tau.

R. Bach

Psihologia copilului
Curs 1
 Viata intrauterina
Noul nascut vine pe lume cu o carte
de vizita foarte bogata, care nu se
rezuma doar la achizitiile de natura
anatomo-fiziologica.
Din punct de vedere psihologic, la
nastere, copilul nu este o suma de
reflexe sau o tabula rasa, intrucat
fundamentele psihismului sau se
construiesc inca intrauterin.
Viata intrauterina
 Repere somatice ale vietii prenatale
Noul organism se
edifica treptat,
parcurgand trei etape:
- cea germinala
cuprinde primele doua
saptamani, de la
fecundare si pana
cand zigotul coboara
prin trompele uterine,
pentru a se fixa, cu
ajutorul unor
tentacule, in peretele
uterin.
 Stadiile dezvoltrii prenatale
- cea de embrion -
- dureaza sase saptamani,de la finele
perioadei precedente si pana la sfarsitul
sapt. a opta;
- ritmul dezvoltarii este foarte alert
schitarea organelor si sistemelor
fiziologice fundamentale;
- se formeaz mduva spinrii, braele,
picioarele, organele majore de sim;
- are loc formarea incipient a unor
organe (inima, creierul)
- sunt prezente degetele de la mini i
picioare, diferite pri ale gurii, limba i
pleoapele
- la sfritul stadiului embrionul are
aprox 2,5cm i nfiare uman
(proporii specifice)
- organele i preiau funciile (inima,
stomacul, rinichii)
- etapa este de maxima vulnerabilitate in
fata oricarui factor de mediu nociv
(alimentatia carentiala a gravidei,
consumul de medicamente, alcool,
tutun, droguri, bolile materne).
 Stadiile dezvoltrii prenatale

Zigotul se diferentiaza in trei membrane:

ectoderm, mezoderm si endoderm.
- ectodermul va da nastere celulelor senzoriale si
ale sistemului nervos, invelisului exterior al pielii
si al glandelor sudoripare, parului, unghiilor si
unei parti a dintilor;
- din mezoderm se formeaza invelisul interior al
pielii, muschii, scheletul, sistemul excretor si
circulator;
- endodermul va genera: tractul gastrointestinal,
traheea, bronhile, trompele lui Eustache,
plamanii, pancreasul, splina.
 Stadiile dezvoltrii prenatale
- stadiul fetal -
- creterea n lungime de la 2,5 la 53 cm;
- creterea n greutate de la cteva zeci de
grame la aprox. 3kg;
- dezvoltarea cea mai accelerat a creierului
- creterea i desvrirea diferitelor pri
ale corpului i a organelor (se formeaz
oasele, se dezvolt organele senzoriale,
crete prul, iar sistemul nervos, circulator
i respirator din a 28 spt pot susine
viaa n cazul naterii premature
- micrile sunt simite de la 16 spt.
 Psihismul prenatal
E. Goldwin (1992) afirma ca uterul
este unul dintre cele mai timpurii
centre ale invatarii, de accea la
nastere copiii poseda cateva
preprograme, ceea ce ii transforma
in mici procesoare harnicute.
Cele dintai achizitii sunt de natura
reflexa, ele pot fi reperate inca de la
5 saptamani, din momentul
conceptiei.
 Sub raport motric:
Primele miscari vizibile se pot
detecta pe la 7 sapt. si jumatate;
Stie sa-si indoaie corpul, sa loveasca
cu membrele, sa se intoarca dintr-o
pozitie in alta, sa inghita, sa-si suga
degetul, sa sughita;
Din a 10-a sapt. sunt decelabile si
miscari respiratorii, iar la 17 sapt.
face diverse grimase, isi strange
ochii si isi incrunta sprancenele.
 Aparatul senzorial
Simtul tactil: - intra repede in functiune
datorita contactului dintre peretii cavitatii
uterine si trupul copilului;
- nu este agreat un uter matern tensionat,
reactionand cu promptitudine prin lovituri
ale membrelor, si chiar strigate, la orice
manevra de pipaire sau piscare;
- F. Veldman a conceput o metoda de
dialog tactil intre parinti si fetus
haptonomie (a atinge)
 Vazul
- copilul prezinta de timpuriu
o anume sensibilitate la
lumina puternica;
- fetusul reactioneaza, prin
modificari de ritm cardiac si
schimbarea pozitiei daca pe
abdomenul mamei se
proiecteaza un jet intens
de lumina;
- copilul vede inca din luna a
saptea.
 Sub raport gustativ

- copilul reactioneaza de
pe la varsta de 5 luni;
- este capabil sa
sesizeze deosebirea
dintre dulce si amar;
- isi manifesta
deschiderea fata de
dulciuri si aversiunea
fata de amar;
 Auzul fetal
aparatul auditiv este aproximativ
utilat pentru functionare inca din
luna a patra, dar se maturizeaza in
luna a saptea;
fatul este bombardat de o gama
sonora bogata, unele interne altele
externe;
 Sunetele de provenienta
externa
Vocile parintilor ocupa un loc aparte
deoarece populeaza destul de
frecvent universul prenatal;
Multi cercetatori atesta capacitatea
noului nascut de a recunoaste,
imediat dupa nastere, vocile
parintilor, ceea ce se acompaniaza cu
certe consecinte securizanta si
sedative. Ex.
Sunetele de sorginte interna
Universul sonor intrauterin este
dominat suveran de bataile inimii
materne, care induc bunastare si
calm cand ritmul lor este normal.
Universul sonor in care traieste
fetusul are o importanta capitala
pentru dezvoltarea sa armonioasa,
atat psihic, cat si fizic trebuie
evitate excesele.
 Debutul memoriei

Are loc cu certitudine din luna a sasea;

Datorita productiei de ocitocina (un
hormon pe care mama il secreta pentru a
sustine nasterea), toate achizitiile mnezice
recoltate de copil intrauterin sunt uitate
(sunt transferate in inconstient de unde
pot fi aduse la suprafata prin diferite
procedee speciale: regresie hipnotica, cura
psihanalitica, etc.) ex.
 Aparitia capacitatii de
invatare
Conform parerii lui A. Tomatis, in viata
intrauterina, se pot schita chiar
rudimentele unei limbi;
Multi autori recomanda, viitoarelor mame,
ca pe tot parcursul sarcinii sa se supuna
unor auditii frecvente cu muzica de
calitate, contribuind la inocularea trainica
a apetitului copilului pentru un anumit gen
de muzica. - Ex
 Debutul afectivitatii
Din luna a sasea fatul este capabil de
emotii (Verny si Kelly, 1982);
Pe parcursul celor 9 luni de
convietuire, intre mama si copil
functioneaza, neintrerupt, trei canale
de comunicare:
- cel fiziologic se refera la un
schimb biunivoc, in care mama
asigura hrana si oxigenul necesar
dezvoltarii copilului, iar acesta, prin
placenta, livreaza hormonii necesari
pentru bunul mers al sarcinii.
 Efecte nocive
Alcoolul, tutunul, drogurile (chiar si
fumatul tatalui ii dauneaza fatului),
medicamentele, se recomanda abstinenta
deliberat asumata de gravida;
Malnutritia mamei cat timp este gravida
reduce cu 20% numarul neuronilor la copil
diminuarea IQ si o greutate scazuta a
acestuia la nastere;
Radiatiile pot genera anomalii congenitale
la fetus.
Bolile viitoarei mame constituie si ele un
pericol major pentru fetus: rujeola,
varicela, variola, oreion, scarlatina, gripa,
rubeola.
 Efecte nocive
Starea psihologica a viitoarei mame,
prin tonalitatile ei persistente,
convertite in stress, anxietate, sau
suferinta de durata, marcheaza si ea
copilul toate aceste trairi
traumatizante provoaca, mai intai, la
mama o hipersecretie
neurohormonala, care trecand in
circuitul sangvin al fatului ii
declanseaza aceleasi modificari de
chimism.
 Debutul afectivitatii
- cel comportamental, de
configuratie gestuala, prin care cei
doi, isi transmit diverse mesaje
(mama isi mangaie abdomenul, ori
de cate ori isi simte copilul tensionat,
fatul loveste energic, protestand fata
de o situatie de discomfort);
- se recomanda ca mama sa-i
vorbeasca si chiar sa-i cante
viitorului copil, ori de cate ori acest
lucru este posibil.
 Debutul afectivitatii
- cel empatic este datoria sacra si
primordiala a oricarei femei, care si-a
asumat responsabil maternitatea, de a
veghe ca toate caile de acces catre copil
sa functioneze permanent, in pofida
tuturor barierelor existentei.
Studiu encefalografic al copilului nenascut a
evidentiat, intre luna a 7 si a 8, aparitia
somnului paradoxal (REM), insotit de
miscari oculare rapide, care demonstreaza
ca fatul viseaza.
 Concluzii

Chiar daca psihologia prenatala este o

disciplina in plin proces de
intemeiere, datele acumulate pana
acum sunt indeajuns de elocvente
pentru a demonstra ca fiinta care se
plamadeste in uterul matern, nu este
o aglomerare amorfa de celule, ci un
sambure de viata si mister, caruia ii
datoram protectie si respect.
Consideratii generale despre nastere
de calitatea primirii noului nascut depinde, n parte, calitatea
vietii lui viitoare
Momentul naterii se nvluie ntotdeauna ntr-o aur de mre-
ie, ceea ce a inspirat, de secole, reflexii dintre cele mai felurite,
deopotriv din partea filosofilor, a literailor i a oamenilor de
tiin.

De regul, actul ca atare se declaneaz la specia uman dup

267-280 de zile (din momentul concepiei). n medie durata
naterii este de apoximativ 13 ore, dar poate dura i mai puin de
4 ore sau peste 30 de ore.

Pe toat durata travaliului i a expulziei, copilul traverseaz un

amestec de stri paroxistice, de suferin atroce i plcere ine-
galabil, ce vor marca dup opinia unor specialiti, nsui com-
portamentul su sexual de mai trziu.
Procednd la o ierarhizare a principalelor tipuri de natere,
D.B. Cheek menioneaz urmtoarea configuraie:

- prima n top se plaseaz detaat naterea natural, fr

riscuri;

- ntr-o poziie secundar, apare naterea prin operaie

cezarian care, n pofida unei metode mult rspndite la
un moment dat, s-a dovedit doar o alternativ de ultim
instan, deoarece priveaz copilul de acele inegalabile
triri senzuale cu care se acompaniaz naterea normal,
triri pe care nu le va mai putea compensa ulterior.

- naterea n prezentaie pelvin, care poate cauza apariia

unor dificulti de nvare a cititului n ciclul primar.
 - naterea cu circular de cordon pericervical, care pro-
voac pentru scurt timp jugulri terifiante ale fluxului res-
pirator, ce pot marca individul printr-o serie de tulburri
psihice sau prin apariia unei sensibiliti exagerate la
nivelul gtului.

- pe ultimul loc, apare naterea prematur, care comport

un grad de risc ridicat cu att mai accentuat cu ct imatu-
ritatea produsului de concepie este mai mare acest lucru
se acompaniaz cu carene fizice i psihice.

Specialitii manifest rezerve n legtur cu naterea provo-

cat deoarece, att mama, ct i copilul reacionez n con-
tratimp prejudiciaz calitatea ataamentului ce trebuie s
se instituie ntre mam i copil.
 nc din momentul naterii orice copil este un unicat bio-
psihologic. Specialitii au stabilit nou dimensiuni compor-
tamentale, care difereniaz copiii ntre ei, nc din momen-
tul naterii:
- nivelul activitii;
- ritmicitatea unor funcii (foamea,ciclul somn-veghe)
- natura rspunsului la un stimul nou (de apropiere sau de
retragere);
- gradul de adaptabilitate laschimbrile mediului;
- intensitatea reaciilor;
- pragul de reacie la diveri stimuli;
- calitatea afectelor(comportament vesel, versus unul trist);
- capacitatea de concentrare;
- cmpul ateniei i persistena ei.
Trim ntr-un univers populat de preocese i
evoluii mereu mai previzibile. Totul a devenit
planificabil: situaii, alternative, opiuni. i
totui ceva din farmecul acestei lumi ar muri
definitiv, dac am avea permisiunea s
planificm pn i inefabilul, cci naterea
trebuie s rmn ceea ce a fost ntotdeauna
o celebrare a misterului i a speranei.