Esteri ai acizilor carboxilici

O
R C
O R'
Nomenclatur:

numele esterilor acizilor monocarboxilici se formeaza analog cu cel al srurilor:

O O
CH3 C CH3 C

O Na+ O C2H5
acetat de sodiu (sare) acetat de etil (ester)

CH3 COOCH3 COOC2H5 CH2 CH COOCH3

acetat de metil benzoat de etil acrilat de metil

numele esterilor acizilor dicarboxilici se formeaza analog cu cel al srurilor acide:

COOCH3 COOCH3 COOC2H5 COOC2H5

H2C H2C
COOCH3 COOH COOC2H5 COOH

dimetil ftalat ftalat acid de metil dietil malonat malonat acid de etil
 Metode de obinere R. DE ESTERIFICARE : acid carboxilic + alcool

O
R C + H O R'
OH
+
H

O
R C + H2O
O R'

Mecanismul reaciei de
esterificare /hidroliza in
mediu acid
Mecanismul esterificarii si hidrolizei in mediu acid
 H+,
COOH + CH3 OH COOCH3

benzoat de metil
Exemple COOH COOCH3
OH OH
H+,
+ CH3 OH

salicilat de metil

Monoesterii simpli sunt folosii n esene:

H3C CH2 CH2 COOCH3/C2H5 H3C CH2 CH2 COOCH2 CH2 CH2 CH2 CH5 CH3COO CH2
butirat de metil/etil butirat de n-pentil acetat de benzil
(ananas/portocale) (pere, caise) (capsuni)

CH3
CH3 COOCH2 CH2 CH CH3 H3C CH2 CH2 CH2 COOCH2 CH2 CH2 CH2 CH5 CH3COO C8H17
acetat de izoamil pentanoat de n-pentil acetat de octil
(banane) (mere) (portocale)
 Alte metode de obinere

alcooli + cloruri acide

O2N O2N

COCl + HO COO
2) Na2CO3
O2N O2N
3,5-dinitrobenzoat de ciclohexil
alcooli + anhidride
* se aplic n special la polioli import. in chimia zaharurilor: poliolii au
p.t. ridicate (leg. de H intermoleculare ) si cristalizeaza f. greu din apa (legaturi de
H cu apa) , in timp ce esterii au p.t. mai scazute si cristalizeaza mai usor

O
CH2OH CH3 C CH2OCOCH3
CH3COONa
HOCH2 C CH2OH + 4 O H3CCOOCH2 C CH2OCOCH3 + 4 CH3COOH

CH2OH CH3 C CH2OCOCH3
O
pentaeritritol tetraacetat de 2,2-(bishidroximetil)-1,3-propandiol
 Esterii acidului ftalic = Ftalati
O O
C Frecvent utilizati:
C OR'
cat.
O + 2 R'OH + H2O di(2-etilhexil) ftalat
T O
C C diizodecil ftalat
O OR' diizononil ftalat
R: C1-C13

Dialchilftalatii sunt utilizati ca: Scrieti formulele

plastifianti in plastice de tip PVC se gasesc in: jucarii, acestor ftalati
mobilier de plastic, perdele de dus, tigle, recipiente pt.
alimente etc., dispozitive electronice si medicale
substante de miros se regasesc in odorizante, in
aproape toate produsele cosmetice si de ingrijire
personala, produsele pentru curatenie/spalat
filme de acoperire pentru capsule/medicamente;
adezivi, plastilina si clei pt. modelat, ceruri, vopseluri etc.

Prezinta toxicitate (mai ales cei inferiori): mimeaza actiunea estrogenilor

(sunt pseudoestrogeni) cancer de san, cancer ovarian, cancer de prostata
etc.; alergii
Proprieti fizice semnificative:

solubili n solveni organici

parial solubili / insolubili n ap
puncte de fierbere mai mari dect ale hidrocarburilor corespunztoare
miros plcut

Structura grupei esterice:

O O
R C R C
+
O R' O R'

Conjugare intern p - p
Proprieti chimice
1. Hidroliza esterilor
- mediu bazic sau acid
- reacia clasic are loc n mediu bazic i este cunoscut ca saponificare
O +
H
R C + H2O R-COOH + R'-OH
O R'

O
- +
R C + NaOH R-COO Na + R'-OH RCOOH = acid gras => sapunuri
-
O R' ( KOH ) ( R-COO K +)

Saponificarea uleiurilor si grasimilor

K+

K+

KOH se consuma in K+
reactie
 2. Reacia de transesterificare a esterilor
- folosit atunci cnd hidroliza simpl nu se poate aplica (pentru obtinerea
acidului A1) sau pentru obinerea anumitor esteri (E2) dac metodele tradiionale
sunt ineficiente
O O O
O acid sau baza
R1 C + R2 C R1 C + R2 C
OH OH OR
OR
E1 A2 A1 E2
(atunci cand acidul A1 nu poate fi obtinut prin hidroliza esterului)

O O
acid sau baza R1 OH
R C + R2 OH R C +
O R1 O R2
E1 E2
(atunci cand esterul E2 este mai greu de obtinut pe alta cale - esterificare directa)
TsOH
CH2 CH COOCH3 + CH3 (CH2)2 CH2OH CH2 CH COO(CH2)3CH3 + CH3OH
acrilat de metil n-butanol acrilat de n-butil
 Aplicaie obinerea combustibilului
de tip biodiesel prin
transesterificarea trigliceridelor

CH2 OH R1 COOCH3
CH2 O CO R1
CH O CO R2 + 3 CH3OH cat. CH OH + R2 COOCH3
CH2 OH R3 COOCH3
CH2 O CO R3
Triglicerida Glicerol Esteri metilici
ai acizilor grasi
3. Reacia cu derivatii organomagnezieni

O R''
R C + 2 R''MgX R C R''
O R' OH
LIPIDE
Pot fi: simple sau complexe
In categoria lipide simple intra, pe langa altele, grasimile, uleiurile, cerurile
Grasimile si uleiurile naturale sunt alcatuite majoritar din TRIGLICERIDE
(TRIACILGLICEROLI)

Acilgliceroli (gliceride): esteri ai glicerolului cu acizi grai (> C12)

*cele mai rspndite lipide simple n compoziia tuturor celulelor
*constituie forma de depozitare a lipidelor
*catabolizarea lor duce la eliberarea unei mari cantiti de energie

numrul grupelor hidroxil din glicerol esterificate:

- monoacilgliceroli (monogliceride)
- diacilgliceroli (digliceride)
CH2 O CO R1
- triacilgliceroli (trigliceride)
CH O CO R2
numrul acizilor cu care are loc esterificarea: CH2 O CO R3
- gliceride simple (un singur acid)
- gliceride mixte (doi sau trei acizi diferii)
 Denumirea acilglicerolilor
esteri ai glicerolului cu acizi grasi alcool (glicerol) acilat cu acizi grasi
mai folosite sunt denumirile uzuale

CH2 O CO (CH2)7 CH CH (CH2)7 CH3

CH O CO (CH2)14 CH3
CH2 O CO (CH2)16 CH3
oleoil--palmitoil-'-stearoilglicerol
(oleopalmitostearina)

CH2 O CO (CH2)16 CH3

CH O CO (CH2)14 CH3
CH2 O CO (CH2)14 CH3
stearoil-'-palmitoilglicerol
(stearodipalmitina)

Trioleina
Grasimile contin majoritar acizi grasi saturati: acid palmitic si stearic ; acid
oleic
Uleiurile vegetale (de floarea-soarelui, susan, arahide etc. contin majoritar
acizi grasi nesaturati, cu una sau mai multe duble legaturi: acid oleic, linoleic,
21
linolenic, arahidonic H3C
18 22
20
CH3 23 26
17
CH3
19 12
CH3 11 13 25 27
16
14 CH3
1 9
2 10 8 15
3 7
4 6
HO 5
Colesterol

Tesutul adipos al mamiferelor terestre - n principal acizii oleic, palmitic i

stearic; laptele mamiferelor conine un procent ridicat de acizi grai inferiori
(saturai): butiric, caproic, caprilic, caprinic, lauric
Esterii colesterolului cu acizi grasi saturati sunt implicati in formarea de
depozite solide pe peretii vaselor sanguine => boli ale inimii, infarct
 Proprieti ale acilglicerolilor

Proprietile fizice depind de:

- natura acizilor grai constitueni
- de gradul de nesaturare
- de masa molecular.

Deoarece grsimile naturale sunt formate din amestecuri,

constantele fizice nu sunt nete
Sunt solubili n hidrocarburi, derivai halogenai, eter etilic, aceton
etc.
Sunt insolubili n ap
Trigliceridele bogate n acizi grai saturai inferiori i n acizi
nesaturai sunt lichide
Cu ct coninutul n acizi grai saturai superiori crete, punctul de topire
al gliceridelor crete
 Proprietile chimice - determinate de prezenta grupei esterice i de
catena hidrocarbonat nesaturat

Hidroliza acilglicerolilor => glicerol i acizii constitueni. Reacia

decurge greu din cauza nemiscibilitii grsimilor cu apa, cu care
formeaz emulsii fine

In organism este catalizat de esteraze (lipaze)

are loc n etape, grupele esterice hidroliznd-se pe rnd

Mrimea care caracterizeaz cantitatea de acizi grai pui n libertate la

hidroliza trigliceridelor = indice de aciditate
 Saponificarea - asemntor hidrolizei, dar la T i n prezen de baze
=> sruri ale acizilor grai constitueni (spunuri) i glicerol.

Cantitatea (n mg) de KOH necesar pentru saponificarea a 1g de ulei

sau grsime = indice de saponificare (Is).

Cu ct grsimea conine mai muli acizi grai cu mas molecular mare,

cu att indicele de saponificare este mai mai mic
Exemplu: seul de oaie - conine acizi grai cu mas molecular mare are
Is = 192 195; untul - conine acizi grai cu mas molecular mic, are Is
= 220 -241)

CH2 O CO (CH2)16 CH3 CH2 OH -

CH3 (CH2)16 COO K+
CH O CO (CH2)14 CH3 + 3 KOH CH OH +
-
CH2 O CO (CH2)14 CH3 CH2 OH CH3 (CH2)14 COO K+

Glicerol Sapunuri
 Hidrogenarea => triacilgliceroli saturai, solizi
Uleiurile vegetale margarina
* vitaminele liposolubile sunt distruse
* izomerul cis al acizilor grai trans, de
obicei toxic;
Ex: izomer trans al acidului oleic = acid elaidic, toxic
=> este necesar verificarea gradului de nesaturare
al margarinei

Halogenarea se utilizeaz la determinarea gradului de nesaturare al

grsimilor.
Cantitatea de halogen (iod sau brom), n grame, fixat la 100g
grsime = indice de iod (brom)
* cu ct coninutul n acizi grai nesaturai este mai mare cu att
indicele este mai mare
 Ceride
Reprezint constituenii principali ai substanelor naturale numite
ceruri
Sunt esteri ai acizilor grai (C24 C28) cu alcooli primari superiori cu
mas molecular mare (C16 C36) sau cu steroli
Sunt substane albe, amorfe; nu sunt oxidabile i sunt foarte greu
hidrolizabile

Cerurile naturale - amestecuri de esteri i cantiti variabile de acizi i

alcooli liberi, alcani i steride
In regnul vegetal - larg rspndite : pe frunze, tulpini, fructe etc.
strat de protecie mpotriva pierderii de ap, a umiditii excesive i a
atacurilor microbiene
In regnul animal, cerurile sunt secretate de unele glande (spre
exemplu glanda sebacee la mamifere). O
CH3 (CH2)14 C
O (CH2)29 CH3
palmitat de triacontil (de miricil)
- in ceara de albine-
POLIESTERI
Poliesteri - clasificare
PHA polihidroxi- PHB - polihidroxibutirati
alcanoati
PHH PHV polihidroxivalerati
polihidroxihexanoati
PLA - polilactic acid PCL policaprolactone
PBS - polibutilen PBSA polibutilen
succinat succinati adipati
AAC - Alifatic-Aromatic PET - polietilen tereftalati
copoliesteri
PBAT - polibutilen PTMAT- polimetilen
adipati tereftalati adipati tereftalati
 Scrieti structura
unui oligomer
polibutilen succinat

ali acizi folosii n sinteza poliesterilor: acid succinic (4C), acid adipic (6C);
alt diol frecvent utilizat: 1,4-butandiol
Utilizari ale poliesterilor
Consumul mondial de poliesteri
Refolosirea ambalajelor de PET