MONEDA SI MASA MONETARA

1. Piata si intermedierea
PA financiara
2. Abordri privind moneda
RT 3. Clasificarea semnelor monetare
4. Definirea masei monetare
E 5. Contrapartidele masei monetare

A Bibliografie: Cap. 2 (An overview of the

financial system) si 3: (What is money?) F

I Mishkin
 1. Piata si intermedierea
financiara
Pentru a intelege rolul jucat de piata si de
intermedierea financiara in economie
intelegerea:
structurii generale
operatiunilor

Rolul pietei financiare: de a directiona

resursele disponibile detinute de diversi
participanti de pe piata catre cei care
au nevoie de resurse
 Circuitul resurselor la nivelul
pietei financiare

FONDUR FINANTAREA
I INDIRECTA

I
FONDUR
INTERMEDI
ARII
FINANCIARI

FONDURI
CREDITORI: DEBITORI:
- Persoane - Persoane
FONDURI PIATA FONDURI
fizice FINANCIAR
fizice
- Companii A - Companii
- Statul - Statul
FINANTAREA
DIRECTA
STRUCTURA PIETEI
FINANCIARE (1)
n funcie de modalitatea
de obtinere a resurselor:
instrumentelor de indatorare:
obligaiuni, ipoteci
emisiunea de aciuni (dau
drept de proprietate)
STRUCTURA PIETEI
FINANCIARE (2)
n funcie de prima
tranzactionare:
piata primara
piata secundara
STRUCTURA PIETEI
FINANCIARE (3)
n funcie de activul
suport al tranzactiilor
piata monetara
piata de capital
piata valutara
Intrebari
1. Care dintre componentele finantarii
joaca rol central in economiile
actuale?
2. De ce?
FINANTAREA INDIRECTA
Denumita si INTERMEDIERE FINANCIARA
DE CE SUNT IMPORTANTI
INTERMEDIARII FINANCIARI si,
implicit, finantarea indirecta?
RASPUNSUL intelegerea rolului:
COSTURILOR DE TRANZACTIONARE;
PARTAJAREA RISCURILOR
(diversificarea)
COSTURILOR DE INFORMARE:
asimetria informationala:
selectia adversa
hazardul moral
2. ABORDARI ALE
MONEDEI
DIN PUNCT DE VEDERE AL
ROLULUI JUCAT IN
ECONOMIE:
LA NIVEL MACROECONOMIC;
LA NIVEL MICROECONOMIC.
a) ROL LA NIVEL MACROECONOMIC

STABILIZARE
MACROECONOMICA;
IMPORTANT

INTERNATIONAL;
SURSA DE FINANTARE LA

NIVEL GUVERNAMENTAL
a) Stabilizarea macroeconomica se
realiza prin intermediul monedei (1)

vizeaza un ansamblu complex de masuri adoptate

la nivelul politicilor monetara si fiscala prin care sa
se asigure reducerea volatilitatii principalelor
variabile macroeconomice, asigurarea cresterii
economice sustenabile
CONDITII:
evolutia inflatiei (determinata pe baza CPI)
cresterea PIB real pe parcursul unui ciclu economic
evolutia somajului
fluctuatii inregistrate la nivelul contului curent al BP
modificari la nivelul finantelor guvernamentale
volatilitatea ratei dobanzii
stabilitatea pietei valutare
MAI MULTE INFORMATII
PE:
http://
ec.europa.eu/economy_finance/econo
mic_governance/macroeconomic_imbal
ance_procedure/index_en.htm
a) Stabilizarea macroeconomica se
realiza prin intermediul monedei (2)

DE AICI, IN TEORIE, AU REZULTAT 2

CURENTE:
CURENTUL INTERVENTIONIST
CURENTUL NONINTERVENTIONIST
SUSTINATORII INTERVENTIONISMULUI

Stabilizarea macro este rezultatul

interventiei statului in economie prin
intermediul unui pachet de politici de
stabilizare:
fiscal-bugetara,
monetara
Care dintre aceste politici este
prioritara in cazul economiei
romanesti?
De ce?
ABORDAREA
NONINTERVENTIONISTA
Ciclul economic este dat de activitatea
agentilor economici;
Politica monetara nu poate juca un rol
central in realizarea stabilizarii macro.
Singurul rol al monedei decurge doar din
existenta unui sistem monetar stabil
b) Moneda si contextul international

Regimul valutar optim:

Curs valutar fix sau flexibil (va fi discutat
pe larg in cadrul temei 4);
Coordonarea politicilor monetare intre tari;
Crearea zonelor monetare optime legate
intre ele prin cursuri valutare flexibile (va fi
discutat pe larg in cadrul temei 4)
 Alegerea regimului de curs de schimb:
Curs de schimb fix Curs de schimb flotant
AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i autonomia politicii monetare
investiiilor strine se diminueaz
se poate evidenia o reducere a costurilor aferente neutralizeaz impactul ocurilor externe, a
finanrii internaionale ocurilor generate de economia real i impactul
inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de
se poate nregistra i o reducere a ratelor de
export
dobnd interne fa de cele de pe piaa
internaional
meninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i
n plan monetar (diminuarea ratelor de doband)
se realizeaza o reducere a ratei inflaiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera lipsa unei discipline a bncii centrale
costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica,
conducnd, n final la reducerea credibilitii
autoritii monetare
politica monetar proprie este dependent de efecte economice destabilizatoare ale
politica monetar aferent rii emitente a speculaiilor pe piaa valutar
monedei ancore
socurile externe genereaz presiuni puternice descurajarea comerului internaional (comparativ
asupra economiei, genernd costuri ridicate pentru cu situaia practicrii unui curs de schimb fix)
meninerea cursului de schimb
 Alegerea regimului de curs de
schimb
Flexibilitatea manifestat de
autoritatea monetar fa de
fluctuaiile cursului de
schimb (IMF):
HARD PEGS
SOFT PEGS
FLOATING
ZONELE MONETARE
OPTIME
Optimum currency areas are groups of regions with
economies closely linked by trade in goods and
services and by factor mobility. (Krugman, P. R. &
Obstfeld, M.)
Literatura de specialitate evideniaz trei criterii
generale ce definesc o zon monetar optim
mobilitatea factorilor de producie;
gradul de deschidere al economiei;
gradul de diversificare al produciei
(R. Mundell
[1961]http://www.jstor.org/discover/10.2307/1812792?
uid=3738920&uid=2&uid=4&sid=21103456599601):
Criterii ce trebuie ndeplinite pentru a
adera la o zon monetar optim:

Mobilitatea factorilor de producie

Gradul de deschidere al economiei;
Gradul de diversificare al produciei
Integrarea financiar
Existena unor rate de inflaie similare
Flexibilitatea preurilor i a salariilor
Integrarea politic
 c)Moneda ca sursa de finantare la
nivel guvernamental

Legatura dintre BAZA MONETARA si

VENITURILE DIN SENIORAJ
Seniorajul =MB/PIB, unde: MB

= variatia anual a bazei monetare

Exercitiu: Pornind de la aceasta formula si utilizand

datele statistice BNR, determinati evolutia
seniorajului in ROMANIA.
B) LA NIVEL MICROECONOMIC
evidentiat de functiile jucate de
moneda in economie:
mijloc de schimb (medium of
exchange);
etalon al valorii (unit of account
/standard of value);
instrument de rezerv a valorii (store of
value);
etalon al plilor amnate (standard of
deferred payment).
Condiii minime pentru ca un activ s
fie inclus n categoria de bani:

uurin n utilizare
durabilitate

divizibilitate

posibilitatea de

recunoatere.
 3. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE:
forma de existen a monedei;
emitent;

valorea intrinsec;

obligaiile asumate de ctre

emitent;
capacitatea liberatorie
DE CE ESTE NEVOIE SA DEFINIM SI SA
DETERMINAM MASA MONETARA?

Reprezinta o cerinta a politicii monetare, deoarece:

politica monetara impune o puternica corespondenta
intre definirea teoretica si cea empirica a masei
monetare;
banca centrala trebuie sa fie in masura sa controleze
masa monetara si sa asigure realizarea tintelor legate
de cresterea masei monetare pe baza instrumentelor
de care dispune;
masa monetara definita de banca centrala trebuie sa
fie in stransa legatura cu obiectivul final de politica
monetara.
3. DEFINIREA MASEI MONETARE

TEORIA CANTITATIVA
ABORDRI TEORETICE ALE
STRUCTURII MASEI MONETARE
ABORDAREA TRANZACTIONALA;
ABORDAREA DIN PUNCT DE
VEDERE AL LICHIDITATII.
a) Abordarea tranzacional a masei
monetare

este evideniat doar rolul banilor de

mijloc de schimb
Masa monetara include doar:
monedele i bancnotele aflate n
circulaie (acceptate n mod unanim de
populaie pentru derularea tuturor
tranzaciilor);
conturile curente asupra crora pot fi
trase cecuri (checkable deposits).
 TEORIA CANTITATIV A BANILOR

Evideniaz legtura: mas

monetar valoare nominal a
bunurilor si serviciilor din
economie: modificarea masei
monetare se va transmite
integral n nivelul preurilor
Teorie a cererii de moned

Se regseste si n acceptiunea

monetaristilor: amplificarea
ritmului de crestere al masei
Viziunea BCE
Deciziile de politic monetar:
analiza economic (1)
analiza monetar (2)

modificarea cantitatii de bani din

economie evolutia preturilor (termen
lung)
Pentru mai multe informatii de citit:
http://www.ecb.europa.eu/mopo/strateg
y/monan/html/index.en.html
ANALIZA ECONOMICA (1)
Evidentiaza factorii care determina evolutia
preturilor (pe termen scurt si mediu)
Se analizeaza:
evolutia productiei

evolutia pietei fortei de munca

preturile (pe diferite categorii)

politica fiscala

balanta de plati
ANALIZA MONETARA
(2)
Analiza pe termen mediu si lung a inflatiei

Rol important: masei monetare si creditului

Evidentiaza legatura pe termen lung dintre
moneda si preturi.
%M + %v= %Y
b. Abordarea masei monetare din punct
de vedere al lichiditii

Lichiditatea unui activ reprezint uurina cu

care un individ poate vinde activul deinut la
un anumit moment, la un anumit pre, ct
mai repede, n condiiile minimizrii costului
de tranzacionare.
In structura masei monetare trebuie
incluse toate activele:
care prezint un ridicat nivel al lichiditii;
care pot fi transformate uor n cash, fr a se
nregistra pierderi de valoare nominal i fr
cost ridicat.
AGREGATELE MONETARE
Caracteristici:
ansamblu omogen de active posibil
a fi utilizate ca mijloc de plata
(PRINCIPIUL OMOGENITATII);
activele incluse in aceeasi grupa
prezinta acelasi grad de lichiditate
(PRINCIPIUL LICHIDITATII);
 AGREGATELE MONETARE

MASA MONETARA IN SENS RESTRANS (M1):

Numerar aflat in circulatie in afara sistemului bancar;
Depozitele overnight
MASA MONETARA IN SENS INTERMEDIAR(M2):
M1;
Depozite cu durata initiala de pana la doi ani
inclusiv
MASA MONETARA IN SENS LARG (M3)
M2
Imprumuturi din operatiuni repo
Titluri financiare (unitati ale fondurilor de pe piata monetara si
titluri de valoare negociabile emise cu o maturitate de pana la 2
ani).
AGREGATELE MONETARE IN UME

Numerar aflat in circulatie

M1
Depozite overnight
Depozite cu maturitatea iniial de pn la 2 ani
M2
Depozitele cu maturitate mai mare de 2 ani, dar
cu clauza de rambursare anticipata
M3
mprumuturi din operaiuni repo

Aciuni/ uniti ale fondurilor de pia

monetar (emise)
Titluri de valoare negociabile, emise cu
maturitatea de pn la doi ani, inclusiv
M1 Agregatul monetar in sens restrans
M2 Agregatul monetar intermediar
M3 Agregatul monetar in sens larg
MASA MONETARA IN
ROMANIA
31 dec.2015
(mld.lei)
M1 (masa monetara in sens restrains), din 149 601,6
care:
Numerar n circulaie (in afara IFM) 46 481,7
Depozite overnight 103 119,9
M2(masa monetar intermediar) 286 171,6
M1 149601,6
Depozite cu durata iniial de pn la doi ani
inclusiv(sunt incluse i depozitele rambursabile 136 570,0
dup notificare la cel mult trei luni inclusiv)
M3(masa monetar n sens larg) 286 301,1
M2 286171,6
Alte instrumente financiare(mprumuturi din
operaiuni repo, aciuni/uniti ale fondurilor de
129,5
pia monetar, titluri de valoare negociabile cu
maturitatea de pn la doi ani inclusiv)
 4. CONTRAPARTIDELE MASEI
MONETARE

Creantele bancii centrale /IFM

asupra economiei:
creantele asupra propriei
economii;
creantele asupra strainatatii.