Sunteți pe pagina 1din 10

MANIFESTE

LITERARE
AVANGARDISTE
Prezentare generala
Avangardismul este o micare cultural ampl, manifestat la nceputul secolului al XX-lea, n tot spatiul
european, disipat n mai multe curente, dar n esen toate avnd acelasi mod de a nelege realitatea.

Avangarda isi propune sa impuna noi forme de expresie in dauna celor traditionale,considerate a fi depasite.
Aceasta se definete prin dou mari atitudini: opoziia fa de tradiie i aspiraia spre o absolut nnoire a
limbajelor specifice fiecrei arte.

Orientrile avangardiste s-au manifestat n literatur, arte plastice, muzic, cinematografie, dar i
arhitectur.Este dificil insa de trasat o linie precisa de demarcatie intre aceste forme de manifestare.

Termenul i are originea n jargonul militar din limba francez, avant-garde, desemnnd detaamentul care
exploreaz terenul necunoscut pentru a pregti naintarea trupei.
Aceast micare a inclus urmtoarele curente artistice:
1. Fauvismul
2. Futurismul
3. Cubismul
4. Dadaismul
5. Constructivismul
6. Suprarealismul
7. Integralismul

Toate aceste curente subordonate se vor regasi si in miscarea avangardista din Romania,fiind aproape sincronizata cu
cea europeana.

Intre artistii care pot fi considerati precursorii miscarii europene de avangarda se numara doi scriitori francezi:
-poetul Lautreamont cu poemul insolit si scandalos-Cantecele lui Maldoror(1869)
-dramaturgul Alfred Jarry cu operele Ubu rege,Ubu incoronat,Ubu inlantuit,Ubu pe colina (1896-1901)
Trasaturi generale
n esen, trsturile avangardei sunt urmtoarele:
negarea oricror constrngeri formale asupra artei(specifica perioadei de inceput);
spiritul ludic;
negarea traditiei care tinde sa eternizeze prin intermediul capodoperei;
ruptura totala de trecut;
spiritul experimental;
proclamarea subiectivitii absolute a artistului;
dinamismul;
libertate absolut de creaie, care permite orice abatere, att de la estetica tradiional, ct i de la normele
gramaticale i de punctuaie;
tehnica dicteului automat;
supremaia visului n procesul de creaie artistic.
Reviste si grupari romanesti
Prima revista de avangarda din Romania a fost Contimporanul(1922-1932), condusa de Ion Vinea si unde pictorul
Marcel Iancu se ocupa de prezentarea artistica. Ea a promovat initial un Dadaism constructiv mai moderat in
manifestari decat al colegilor sai europeni in ciuda violentei unui Manifest activist catre tinerime, scris de Ion Vinea
in 1924 (Jos arta, caci s-a prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta;
Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve)
Cu o viata mult mai scurta, dar inrudite in orientare cu revista Contimporanul, au fost revistele 75HP(numar unic
aparut la 1 octombrie 1924) si Punct(1924-1925), ce ii au intre colaboratori si pe Ion Vinea, F. Brunea-Fox, Ilarie
Voronca si Marcel Ionescu.
Revista Integral(1925-1927) il are ca redactor pe F. Brunea-Fox dar va colabora si cu Ion Calugaru, Ilarie Voronca, si
pictorul M.H. Maxy; in aceasta revista este promovat pentru intaia oara in Romania suprarealismul.
Alte reviste ale momentului, mai mult sau mai putin efemere, au fost Urmuz (1928), sub directia lui Geo Bogza,
XX-literatura europeana (1928-1929), Alge (1930-1931), Viata imediata (1933-numar unic)
Contimporanul
Promotorul mesajului constructiv este revista lui Ion Vinea Contimporanul,care
practica,mai degraba,un constructivismcontaminatde vitalismul futurist sau chiar de
elementele dadaiste.
Conturarea unui constructivism e adevarat, mai mult pragmatic-se concretizeaza in
alte doua reviste,este vorba despre Punct si, in special,de Integral,acesta din urma
lansand un curent specific avangardei romanesti,integralismul.

Integral
o Insa adevarata sinteza a avangardismului romanesc la acea ora se va realiza prin
Integral(Revista de sinteza moderna),integralismul romanesc refuzanddezagregarea
suprarealista,respingand suprarealismul pe care il considerafeminin
expresionist,propunand in schimbo sinteza stiintifica si obiectiva a tuturor sfortarilor
estetice pana in prezent incercatetotul pe fundamente constructiviste si tinzand sa
rasfranga viata intensa si grandioasa a secolului nostru rascolit de vitezele mecanicismului.

o Revista ii aduce laolalta pe cei mai multi scriitori si artisti care nu isi gasisera un loc sub
egida Contimporanului:Ion Calugaru,B.Fundoianu,Ilarie Voronca,Stefan Roll sau M.H.
Maxy.
75 HP a fost o revist literar avangardist ce mbinea elemente de constructivism i
dadaism. Unicul numr al revistei (dedicat pictopoeziei) a aprut n octombrie 1924
i a fost editat de Ilarie Voronca, Stephan Roll i Victor Brauner. Au mai contribuit
cu desene M.H. Maxy i Marcel Iancu.

Revista a fost retiprit de Jean-Michel Place n 1993. Coperta noii ediii (ce conine 36 de pagini) cuprinde o
reproducere dup desenul de pe coperta vechii ediii; de asemenea, sunt creditai ca autori principali Ilarie Voronca
i Victor Brauner i sunt menionai ca i contribuitori Mihail Cosma, Filip Brunea-Fox, Marcel Iancu, Fillippo
Tomaso Marinetti, M.H. Maxy, Stephan Roll i Ion Vinea.
o Revista Unu condusa de Sasa Pana reflecta cu precadere influenta
dadista,insa specifica spatiului romanesc,este asadar,mai degraba
manifestarea unor ecouri dadiste ce-si gasesc locul alaturi de
futurism,constructivism sau suprarealism.

o Gruparea din jurul reviste Unu manifesta si primele semne ale unei academizari,adica transformarea din situatia
de avangarda(lupta pentru acreditare)in institutionalizare,prin acceptarea unor premii literare sau prin fenomene
de epigonism.
1.Constructivismul
Miscare artistica influentata de futurism,aparuta in Rusia,Constructivismul
propune o noua formula estetica prin care se incearca armonizarea artei cu
spiritual contemporan al tehnicii moderne.
La noi,ca si in Belgia,constructivismul a reprezentat o prima directie avangardista
justificata si definita in reviste(Contimporanul,Punct,Integral)
2. Dadaismul
curent ce se incadreaza in avangarda artistica europeana, initiat de un grup de
tineri boemi refugiati in Elvetia in anii Primului Razboi Mondial;
Se naste in februarie 1916 in Cabaretul Voltaire din Zrich;
Se remarca prin manifestarile de teribilism anarhic,recitaluri absurd de anti-
poezie,expozitii de colaje,farse scandaloase menite sa ultragieze gandirea comuna
Sufletul miscarii a fost poetul roman Tristan Tzara;
Printre adepti se mai numara si francezii Andre Breton, Paul Eluard, Louis
Aragon, care ulterior vor migra spre suprarealism;
Miscarea se destrama catre sfarsitul anului 1922.