Ocupaiile

Balan Mihai-Cl 8- a
 Meserii tradiionale
Olarit - Olaru ,Olariu
croitor - Croitoru
blanar -Blanaru
traistar - Traistariu
rogojinari -Rogojina
caldarari -Caldararu
constructori de barci - Barcagiu
pescari - Pescariu
zugrav - Zugravu ,Zugraveanu
cioban - Ciobanu ,Ciobanescu
ciubotar - Ciubotaru ,Ciubotariu
lumanarar -Lumanararu
caldarar - Caldarusanu,Caldararu
padurar - Padureanu,Paduraru
ciubotar - Ciubotaru , Ciubotariu
scripcar -Scripcaru
Tmplria lemnarului
Meterul este o persoan care practic o anumit
meserie. I se mai spune i meseria. De obicei,
meterul lucreaz ntr-un atelier. Meterul tamplar, de
exemplu, lucreaz ntr-un atelier de tamplrie. n
acest atelier putem vedea, de obicei, buci mari de
lemn, diverse unelte de tiat/cioplit lemnul-agate
pe perei pentru a-i fi la ndeman. Bineneles, n
atelierul tamplarului putem vedea cu siguran
cateva din obiectele de tamplrie pe care le face,
diverse cutii cu tot soiul de vopsele pentru lemn, un
aparat mecanic cu care taie bucile mai mari de
lemn, un alt aparat cu care lefuiete lemnul.
 Drumul materiei prime
Am ales sa vorbesc despre lemn ca materie
prima si voi descrie un proces pe scurt. Lemnul
este taiat din paduri si el este transportat sub
forma de busteni de cele mai multe ori catre
fabrici. Fabricile curata lemnul, ii verifica inalta
calitate sau scapa de el daca nu este de asa
buna calitate. Apoi, lemnul este taiat in
bucatele mai mici pentru a fi mutat si folosit cu
mai multa usurinta. El este taiat in anumite forme
pentru a forma anumite piese de mobilier, de
exemplu un pat sau o masa. El este taiat, ulterior
i se da un luciu, va fi lefuit iar ultimul pas va fi
asamblarea.
Produse produse de meteri populari
Vasele de ceramic satisfceau anumite
cerine ale modului de trai i corespundeau
ocupaiilor populaiei. Vasele erau
destinate pstrrii produselor, preparrii
bucatelor, transportrii lichidelor, serveau
drept piese decorative i jucrii, etc.
Aceste vase pot fi clasificate i dup
culoarea lor ceramic roie i neagr;
dup forma lor plat, nalt i complex;
dup felul de decorare ceramic
nesmluit i ceramic smluit, vopsit i
nevopsit, ceramic lustruit i nelustruit;
ceramic de forme mari i plastica mic,
etc.
Una din cele mai vechi ocupatii ale omului o reprezinta prelucrarea lutului. Pe teritoriul judetului Tulcea, ceramica este
practicata inca din epoca neo-eneolitica, aproximativ 5000 de ani a.Ch., fiind reprezentata de culturile Boian,
Hamangia, Gumelnita si Cernavoda I, prin dovezile arheologice descoperite in localitatile Ceamurlia de Jos,
Isaccea, Trestenic si Luncavita.
Etimologia cuvantului ,, ceramica'' isi are originea in cuvantul grecesc ,, keramos'', care inglobeaza notiunea de
coacere si in acelasi timp caracterul de plasticitate al argilei.
Ceramica inglobeaza un complex de materiale, care au la baza compusi ai silicatului de aluminiu, adica ai argilei.
In amestec cu alte substante, compusii silicatului de aluminiu, conduc la obtinerea de diverse categorii de
ceramici.
Este deja un lucru cunoscut, ca cele mai vechi tehnici de prelucrarea a lutului, s-au mentinut la noi in tara in judetul
Mures, localitatea Deda si doua sate invecinate, Pietris si Morareni, unde vasele se faceau din suluri de lut,
incolacite dupa formele dorite si apoi modelate cu mana.

Ceramica s-a diferentiat calitativ si artistic, odata cu societatea. A aparut astfel ceramica de uz casnic obisnuit, dar
si cea de lux, care a satisfacut cerintele claselor conducatoare.
Ea a avut un loc de cinste , lucru pe care azi cu greu il putem intelege. Era utilizata, la masa saracului dar si la masa
bogatului, fara concurentele ei actuale, portelanul si fierul smaltuit.
Ceramica romaneasca a aparut in procesul complex de formare al poporului nostru, a culturii sale materiale si
spirituale.
Ceramica confectionata la roata, poate fi impartita in functie de ardere, in trei mari categorii: ceramica neagra,
ceramica rosie, ceramica nesmaltuita si smaltuita.
Ceramica romaneasca smaltuita, a aparut si s-a dezvoltat sub influienta celei bizantine, mai ales in Dobrogea si de-
a lungul Dunarii, unde schimbul cultural cu Bizantul se facea mai intens.
Mesterii olari faceau oale cu o toarta, oale cu doua torti, oale ceaun, oale mici cu o toarta, tigai cu trei picioare,
etc.
Acest mestesug a rezistat pana astazi, mai ales datorita unor sarbatori, din care putem aminti Mosii de Vara, cand
cei vii dau de pomana, pentru pomenirea celor morti, vase de ceramica.
In acelasi context, se poate mentiona utilizarea ,, vaselor de post'', adica a unui rand de vase de lut, in care hrana
se prepara si se consuma numai in perioadele de post din an.
Caracteristice erau si produsele facute anume, in legatura cu unele obiceiuri de familie si sociale : ulcioarele de
nunta, castroanele de