Sunteți pe pagina 1din 37

Curs 13-14

Reactivitatea compusilor carboxilici si a derivatilor acestora (cloruri acide,


anhidride, esteri, amide)
Acizi carboxilici/ a) Reactii specifice caracterului acid reactia cu
metalele, cu bazele, cu oxizii bazici; b)reactia de substitutie nucleofila la
acil (obtinerea esterilor, a clorurilor acide si amidelor); c) Derivati ai
acizilor carboxilici (cloruri acide, anhidride, esteri, amide)/Reactii
specifice aditia nucleofila; substitutia nucleofila, hidroliza in mediu
bazic sau acid; substitutia H din pozitia ; reducerea amidelor;
degradarea Hoffmann a amidelor
Acizi carboxilici Proprieti generale
Separare
sarcini

Relativ stabil Relativ instabil


Structuri de rezonan ale unui acid carboxilic

Acid acetic pKa = 4,8 Baz slab


Stabilizat prin conjugare

Relativ stabil Relativ stabil Hibrid de rezonan

Acid foarte puternic;


pKa = -6,1
A. Reacii datorate caracterului acid al gruprii carboxil
1. Reacia cu metalele obtinerea srurilor
Mg + 2 CH3COOH (CH3COO)2Mg + H2

2 Na + 2 CH3COOH 2 CH3COONa + H2

2. Reacia cu bazele - neutralizare


NaOH + CH3COOH CH3COONa + H2O

Ca(OH)2 + 2 CH3COOH (CH3COO)2Ca + 2H2O

3. Reacia cu sruri
NaHCO3 + CH3COOH CH3COONa +CO2 + H2O

NaCN + CH3COOH CH3COONa + HCN

NaSH + CH3COOH CH3COONa + H2S


B. Reacii de descompunere termic a acizilor carboxilici reacii de eliminare
1. Descompunerea acidului acetic -Obinerea cetenei i a anhidridei acetice
700750
CH3COOH CH2=C=O + H2O
cetena
CH3COOH + CH2=C=O (CH3CO)2O
anhidrida acetic

2. Descompunerea acidului oxalic

Acid oxalic
3. Descompunerea acidului malonic

Acid malonic Acid acetic


4. Descompunerea acidului glutaric

Anhidrida glutarica
Acid glutaric
1,5-pentandioic
5. Descompunerea acidului ftalic

Anhidrida ftalica
Acid ftalic
2-benzofuran-1,3-diona
C. Descompunerea termic a srurior acizilor dicarboxilici eliminare metod de obinere a cetonelor

D. Reducerea acizilor aromatici


1. Reducere selectiv cu amalgam de sodiu in metanol obinere anhidrid dihidroftalic
CH3OH

Acid ciclohexa-3,5- Anhidrida


dien-1,2-dicarboxilic dihidroftalic
2. Reducere catalitic cu H2 obinere acizi ciclohexan carboxilici
Derivai ai acizilor carboxilici - Structuri de rezonan

La cloruri acide i anhidride termenul din dreapta e mult mai puin


important chiar dect la esteri

ester

Mai important pentru c N e mai puin electronegativ dect O i


primete mai uor o sarcin pozitiv

amida

Variaia punctelor de fierbere: amide > acizi carboxilici > nitrili >> esteri cloruri acide
Puni de hidrogen
intermoleculare

Interacii
Interacii
dipol-dipol
dipol-dipol
Puni de hidrogen
intermoleculare
Grupe acil alifatice Grupe acil aromatice

Acizi carboxilici si derivati ai acestora care pot participa la reactii de substitutie nucleofila (gruparea care poate fi
substituita este o baza slaba si este marcata; cu cat caracterul bazic este mai slab cu atat mai usor poate fi substituita)
Grupare deplasabila Acid conjugat pKa
Variaia bazicitii grupelor deplasabile

Baza cea Baza cea


mai slab mai tare

Variaia reactivitii compuilor carboxilici i derivailor lor in reacii de substituie nucleofil la acil

Cel mai Cel mai


reactiv putin
Cloruri acide anhidride
Cloruri acide
acide esteri Acizi carboxilici Amide reactiv

Fenil esterii sunt mai reactivi dect alchil esterii deoarece ArO- e baz mai slab dect RO-
A. Reacii de substituie nucleofil la acil SNAc

Intermediar tetraedric

Eliminarea Y- sau Z- depinde de bazicitatea lor relativ, va fi eliminat gruparea cea mai puin bazic
Situaii ntlnite:
a) Z- este o baz mult mai slab dect Y- k-1 >> k2
Echilibru deplasat spre stnga
nu reacioneaz

Energie liber
TI intermediar tetraedric

Coordonata de reacie
b) Y- este o baz mult mai slab dect Z- k2 >> k-1

Energie liber
Coordonata de reacie

c) Y- i Z- au baziciti similare k2 k-1

Energie liber
Se va obine un amestec de compui RCOY+RCOZ Coordonata de reacie
Ponderea acestora n amestec va depinde de nucleofilicitatea
relativ i de valorile relative ale k1 si k-2
Anion nucleofil atac Eliminarea bazei mai slabe
atomul de C din din intermediarul
carbonil tetraedric

Nucleofilul neutru
Eliminarea bazei mai slabe
atac atomul de C din
din intermediarul
carbonil Eliminarea unui tetraedric
proton din
intermediarul
tetraedric
Exemple de reacii de substituie nucleofil la acil SNAc
1. Obinerea anhidridelor acide
1.1. din cloruri acide

Mecanism

1.2. din acizi monocarboxilici prin deshidratare in prezenta P2O5

+ H2O

Anhidrida benzoica
2. Obinerea esterilor
2.1. din cloruri acide prin reacia acestora cu compui hidroxilici

Mecanismul reaciei de esterificare a clorurilor acide


2.2. Din anhidride acide prin reacia acestora cu compui hidroxilici

Anhidrida acetic Acetat de metil


Mecanismul reaciei de esterificare a anhidridelor acide

2.3. Din acizi prin reacia acestora cu compui hidroxilici in mediu acid esterificare FISCHER

exces

2.4. Din amide prin reacia acestora cu compui hidroxilici in mediu acid
3. Obinerea halogenurilor acide din acizi carboxilici prin substituirea OH cu grupri uor deplasabile

3.1. reacia cu clorura de tionil

Grupe uor deplasabile

Intermediar tetraedric
3.2. reacia cu triclorura de fosfor

3.3. reacia cu tribromura de fosfor


4. Obinerea acizilor
4.1. din cloruri acide prin reacia acestora cu apa

Clorura de butanoil
(butiril)
4.2. din anhidride acide prin reacia acestora cu apa

Anhidrida benzoica Acid benzoic

4.3. din esteri prin hidroliz n cataliz acid


Reacie foarte lent deoarece apa i alcoolii sunt
nucleofili slabi iar gruparea deplasabil din esteri e
baz tare;

la echilibru acidul i esterul sunt n concentraii


aproximativ egale
Mecanismul hidrolizei acide a esterilor

Etapa 1 - protonarea

Etapa 2 Formarea intermediarilor tetraedrici

Adiie ap

Intermediar Intermediar Intermediar


tetraedric I tetraedric II tetraedric III
Etapa 3 Eliminarea bazei slabe Etapa 4 Eliminarea protonului de la gruparea carbonil
Caz particular -Hidroliza esterilor cu grupari alchil tertiar nu decurge prin mecanism SNAc ci prin mecanism SN1

4.4. din esteri prin hidroliz bazic reacie ireversibil - se obin sruri ale acizilor carboxilici

HO- nucleofil mai tare ca apa; se consum n reacie

Mecanism

Cu ct concentraia de ioni HO- e mai mare cu


att concentraia acestui intermediar e mai mic
4.5. din amide prin hidroliz acid

Adiie nucleofil

Protonarea apei
+
H2O + H+ H-OH2

Protonarea amidei
Intermediar tetraedric I

Intermediar tetraedric II

Eliminare

Intermediar tetraedric III


5. Obinerea amidelor
5.1. din cloruri acide prin reacia acestora cu amoniac, amine primare sau secundare

Acidul format protoneaz amoniacul sau


amina netransformat i se obtine i sarea
cuaternar de amoniu, respectiv alchilamoniu
de aceea se lucreaz cu raport molar 2:1
ntre compusul cu azot i clorura acid

Clorura de propionil N-metilpropanamida

dimetilamina
Clorura de benzoil Clorura de N,N-dimetilamoniu
N,N-dimetilbenzenamida
Se poate lucra la raport echimolar dac se adaug n amestecul de reacie o amin teriar care poate capta protonul i care
nu poate da reacia SNAc
Piridina amina tertiara
Clorura de piridiniu

5.2. din anhidride acide prin reacia acestora cu amoniac , amine primare sau secundare
raport molar 2:1 ntre compusul cu azot i anhidrida acid

5.3. din esteri prin reacia acestora cu amoniac sau amine primare reacie de aminoliz
raport molar 1:1 ntre compusul
cu azot i ester
pentru c gruparea alcoxi e
baz mai tare dect amina i
preia protonul mai uor

Reacie mai rapid dect hidroliza sau alcooliza esterilor pentru c amina e un agent nucleofil mai bun,
nu necesit catalizatori
Transformarea esterului poate fi total dac se lucreaza cu amin in exces sau dac se indeprteaz alcoolul din mediul de
reacie prin distilare pe msur ce se formeaz

Acetat de metil pentilamina N-pentilacetamida

Reinei!!!: Acizii carboxilici nu dau reacii SNAc cu aminele


Prin reacia acizilor cu aminele se obin sruri de amoniu ale acizilor carboxilici

Acetat de N-etilamoniu
6. Reacia acizilor dicarboxilici cu anhidride acide obinere anhidride acizi dicarboxilici

Acid succinic Anhidrida acetica


1,4-butandioic Anhidrida succinica
B. Reacii de substituie a atomului de H din poziia la acizi i derivai ai acizilor carboxilici
-cetocarbanion Alcoxid vinilic

Caracter nucleofil, reacioneaz cu electrofili

Aciditatea H din poziia in compuii carboxilici


Compus CH3COCH2COOC2H5 CH3COOCH2COOCH3 CH3COCl RCH2COOCH3 RCH2CON(CH3)2
(acetoacetat de etil) (dimetilmalonat) (clorura de acetil) (metilester) (N,N-dimetilamida)
pKa 11 13 16 17 19 25 28-30

CH3CHO CH COCH CH3CN


3 3
aldehida cetona (nitril)
Atac electrofil Atac electrofil

H H
Z Z :Baza
H H H
Z -HBaza Z Reactie SN2 Z
Alcoxid vinilic -ceto carbanion R H R R H

Compus substituit
(R radical alchil
Z = X, OH, OR, OCOR, sau NR2)

H
Z Z
H H H
Derivat enolic Compus substituit
1. Alchilarea esterilor obinere alchil esteri
Mecanism SN2 agent de alchilare halogenuri primare
H atom de hidrogen cu caracter acid in poziia
a) Alchilare ester malonic cu halogenuri de alchil
Et = C2H5

-
-NaX

Dietil propandioat de sodiu


Dietil propandioat Dietil propandioat -alchilat
(dietilmalonat de sodiu)
(dietilmalonat) (dietilmalonat -alchilat)

- -NaX

Dietil propandioat -alchilat Dietil propandioat -dialchilat


(dietilmalonat -alchilat) (dietilmalonat -dialchilat)
b) Alchilare ester malonic cu halogenuri de aril

Dietil malonat Bromura de benzil

b) Alchilare esterului acidului acetoacetic - Benzil, dietilmalonat

Acetoacetat de etil 1-bromobutan

- 1-butil acetoacetat de etil


Aplicaie practic a alchilrii esterilor obinere acizi din esteri ai acidului malonic i derivai
halogenai n dou etape SN2 i hidroliz
Acidul obinut are cu doi atomi de carbon mai mult dect derivatul halogenat

-
1-Bromobutan
+ CO2+ 2 EtOH
- T
Acid hexanoic 75%
1. -EtOH
2. -NaI

+ CO2+ 2 EtOH
T

Acid 2-metilhexanoic 74%


2. Halogenarea cu Br2 sau Cl2 n poziia decurge n mediu acid
se obin derivai -halogenai ai acizilor carboxilici
Mecanism SE agent electrofil Br+ sau Cl+
Are loc uor in cazul halogenurilor de acil i al anhidridelor, decurge mai lent in cazul
acizilor, esterilor si nitrililor

Scriei reacia de mai sus pentru cazul clorurii de acetil i pentru cazul anhidridei acetice
n cazul acizilor monocarboxilici se utilizeaz catalizatori anhidride acide sau cloruri acide

Catalizator (CH3CO)2O; T
CH3COOH + Br2 BrCH2COOH + HBr
Acid bromoacetic
Acizii carboxilici care se enolizeaz mai uor (cei dicarboxilici) nu necesit catalizatori, concentratia la
echilibru a formei enolice a acidului malonic (0,01%) este de 10000 de ori mai mare dect concentraia la
echilibru a formei enolice a acidului acetic
HOOC-CH2-COOH + Br2 HOOC-CHBr-COOH + HBr
Acid malonic Acid -bromomalonic
Reacia Hell-Volhardt-Zelinski

Acid hexanoic
Acid -bromohexanoic
mecanism
catalizator

T
-bromo clorura de acil

RCH2COOH

Se poate repeta

urme
3. Reacia de schimb izotopic (deuterare) n poziia

C. Condensarea intermolecular a esterilor (condensare Claisen)


obinerea beta-cetoesterilor adiie nucleofil n cataliz bazic

Acetat de etil Acetaoacetat de etil (Etil-3-oxobutanoat)

Butanoat de etil Etil-3-oxo-2-etilhexanoat


2-fenil-acetat de etil
Etoxi formiat de etil
2-fenil-dietilmalonat

D. Condensarea intramoleculara a esterilor (condensare Dieckmann)


obinerea beta-cetoesterilor ciclici

Dietiladipat 2-carbetoxiciplopentanona
Dietil hexandioat Etil 2-oxociclopentancarboxilat
Mecanismul condensrii Claisen -Baza trebuie s fie un anion alcoxid pentru a
evita hidroliza esterilor
-Stabilizarea prin rezonan a anionului beta-
Donor cetoenolat se poate realiza doar dac avem 2
nucleofil atomi de H in poziia

1. A.N.

Legtur nou 2. eliminare alcool


semiacetal

(Beta-cetoester ) + H2O
D. Degradarea Hoffmann a amidelor obinere a aminelor cu un atom de carbon
mai puin dect amida de la care s-a pornit

1. SE in pozitia 2. Eliminare Anion bromoamida


proton

Bromoamida 3. Eliminare anion


4. Adiie apa bromura
5. Decarboxilare

Acid carbamic Izocianat


Exemplificare Obinerea anilinei din benzamida
C6H5CONH2 + Br2 + NaOH C6H5CONHBr + NaBr + H2O
C6H5CONHBr + NaOH O=C=N-C6H5 + NaBr + H2O
O=C=N-C6H5 + H2O C6H5-NH-COOH
C6H5-NH-COOH C6H5NH2 + CO2
E. Reducerea amidelor metod de obinere a aminelor

Cu LiAlH4 in THF sau Et2O (nu se poate realiza cu NaBH4); mecanism SNAc urmat de adiie nucleofil

Amida primar Amina primar

+ H2 O

Amida monosubstituit la N Amina secundar

Amida disubstituit la N Amina teriar


1. SNAc

Intermediar tetraedric complex alcoxid

Eliminarea alcoxid

Intermediar ion iminiu

2. Aditie H- la C electrofil din ionul iminiu