SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI

ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
Rezidentiat de Endodontie

2016-2017
Tema 1.

CONCEPTE MODERNE IN
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE
1. Noiuni de etiopatogenie n caria dentar
Teoria plurifactoriala a lui Keyes
Keyes, n 1968, a imaginat o diagram n care erau indicai principalii factori implicai n
etiologia cariei dentare i care prin aciune concomitent pot determina apariia cariei
dentare. Aceti factori erau: gazda (dintele i mediul su, lichidul bucal); substratul
(hidraii de carbon fermentabili); placa bacterian (microorganismele cariogene). Ulterior,
Knig a adugat i factorul timp de demineralizare (durata de aciune a acizilor).
Factorul dinte
dini cu morfologie accentuat( la nivelul premolarilor i a molarilor, n zonele cu fisuri i
gropie adnci, la nivelul punctului de contact cu dinii vecini, n zona cervical a dinilor
boselai);
incongruena dento-alveolar cu nghesuire;
dini cu malpoziii (versii, rotai);
dini cu abrazie accentuat, cu eroziuni dentare determinate de diferii acizi;
dini cu dentinogenez imperfect, cu distrofii dentare secundare de tipul cariilor
circulare la frontalii superiori (caria de biberon), sau sindromul dentar Dubreuil;
dini cu obturaii debordante, cu restaurri protetice la care depunerea de plac
bacterian se poate face n zona coletului acolo unde exist o adaptare defectuoas;
la pacienii cu boal parodontal (gingivite, parodontopatii) la care datorit prezenei
inflamaiei gingivale, igiena este precar i favorizeaz apariia de carii, n special n zona
coletului, precum i pe suprafeele radiculare ce devin expuse plcii bacteriene cariogene;
la pacienii ce sufer de un sindrom disfuncional al sistemului stomatognat, cu tulburri
musculare, ocluzale, ale A.T.M., ce creaz condiii favorabile depunerii de plac bacterian
i apariiei cariilor.
 Caria dentara este multifactoriala
Clasa Sociala
Conceptia
moderna Educatia
Venituri
Flux salivar
Saliva Capacitate
tampon
Determinanati Compozitie
Factor
ecologici Microbian Biofilm Dinte Fluoruri
Genetic
Timp

Comportament Compozitie Atitudine

Dieta Frecventa
zaharului

Factori socio-
economici Cunoastere
Teoria ecologic a plcii bacteriene

Caria dentar este o boal localizat pe sedii specifice, care apare ca urmare a dishomeostaziei
ecosistemului oral.
Factorul cauzal este placa bacterian cariogen care conine preponderent bacterii acidogene i
acidofile, a cror dezvoltare este favorizat de o serie de factori care joac rolul de determinanii
ecologici. Acetia condiioneaz iniierea i evoluia bolii, controlnd condiiile de habitat i
nutrieni disponibili din fiecare ni ecologic. Astfel ei moduleaz caracteristicile comunitare ale
plcii bacteriene (compoziia, structura, i virulena acesteia) prin limitarea sau stimularea
dezvoltrii anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesiti specifice de nutriie i de
habitat.
Principalii determinani ecologici ai plcii bacteriene cariogene sunt:
Habitatul reprezint spaiul n care populaia niei este adpostit, principalele caracteristici ce
influeneaz colonizare lui cu o anumit specie bacterian fiind legate de :
- dini ofer condiii optime de colonizare bacterian n zonele retentive.
fluidul oral - are un rol esenial n vehicularea bacteriilor i a nutritienilor bacterieni (clearance) i
reprezent mediul lichid ce scald fiecare ni ecologic.
controlul plcii bacteriene urmreste indepartarea temporara a sp. bacteriene cariogene i
recolonizarea suprafeelor dentare cu o plac bacterian nepatogen (ex. igiena oral).
Substratul nutritiv al populaiei bacteriene - este asigurat prin aportul alimentar al pacientului
(hidrocarbonatele fermentabile).
 FLORA NORMAL SALIVAR

Lactobacili S.mutans

PLACA DENTAR

Plac Plac cariopat

parodontopat

Actinobacil
S.mutans Lactobacili
actinomicetemcomitans(Aa)
(Actinomices)
Porphiromonas gingivalis(Pg)
Prevotela intermedia(Pi)

CARIE SMAL CARIE CEMENT

TARTRU GINGIVIT
Lactobacili

Parodontite, Aa
Pierdere os Pg
Pi Carie de dentin,
Pulpit

Necroz Pulpar,
Parodontite, Periapicale,
Abces
Prezentarea schematic a cilor de infecie n dini i parodoniu (Ghiorghe Angela- Elemente de cariologie,2008)
Factorii favorizani interni majori n legtur cu boala carioas sunt
reprezentai de un flux salivar sczut, o calitate slab a salivei, factori
defavorizani n legtur cu gazda, boli cronice, o anatomie dentar
defavorabil la nivel micro- i macro, un stadiu periculos n erupia dentar,
etc.
Printre factorii favorizani externi putem include alimentaia cariogen, un
status socio-economic sczut, o medicaie defavorabil ct i vizite neregulate
la cabinetul dentar
Factorii socio-economici i comportamentali
Aceti factori i n special cel educaional, sunt cei mai importani la
nivel de grup sau populaie. n mod clar, modificrile sociale (rzboaie,
urbanizare, industrializare) au influenat tiparul de apariie i evoluie al
cariei. Este bine stabilit c o igien bun, obiceiuri alimentare corecte i
utilizarea regulat a pastelor de dini cu fluor n special la copii sunt n strns
corelaie cu nivelul social al prinilor (nivel educaional), status dentar,
regularitatea ngrijirilor dentare( n special programe preventive) i
motenirea etnic-important pentru emigrani. Nivelul socio-economic i
educaional al prinilor este mult mai strns legat de incidena cariei la copii
dect de exemplu, frecvena aportului de produse ce conin zahr.
Clasa social, igiena oral, obiceiurile alimentare i utilizarea fluorului sunt
factori legai n mod convenional de prevalena cariei.
Tema 2
METODE UZUALE SI SPECIALE DE PREPARARE A
CAVITATII IN CARIA DENTARA SIMPLA, IMPUSE DE
UTILIZAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE
CORONARE BAZATE PE ADEZIUNE
 Terapia LASER
Sistemele laser hidrokinetice tip
Erbium:Yttrium-Aluminium
(Er:YAG) i Erbium, chromium:
yttrium-scandium-gallium
(Er,Cr:YSGG) au fost introduse n
medicina dentar cu scopul de a
ndeprta esuturile dure dentare,
acestea mpreun cu un jet de
aer/ap dovedindu-se eficiente n
eliminarea att a substratului dur
ct i demineralizat.
Preparaiile sunt ntru-ctva
similare cu cele realizate prin Aa,
fiind necesar aplicarea unei
restaurri din materiale
bioadezive.
 Abraziunea cu aer
O tehnic alternativ de intervenie minim invaziv o
reprezint abraziunea cu aer.
R.Black n 1940, a introdus aceast tehnic n practica
stomatologic, iar S.S. White Company, n 1951, a introdus
sistemul aer abraziv Airdent, care ns nu s-a bucurat de
aprecierea practicienilor, deoarece avea anumite
dezavantaje:
nu era capabil s prepare caviti cu perei i margini
bine definite att de necesare pentru realizarea formei de
retenie a materialelor existente;
n 1950 a fost introdus turbina care s-a dovedit
mult mai eficient n efectuarea tuturor preparaiilor;
sistemul de aspiraie cu putere mare nu era bine
dezvoltat, astfel nct evacuarea pulberii se fcea dificil;
 OZONO-TERAPIA
Avantaje:
fr anestezie, durere
i preparare mecanic,
fr complicaii,
reduce considerabil
nevoia pentru
restaurri,
economie tisular
maxim,
suprafeele restante
sunt mai rezistente la
atacul cariogen
Tema 3

TRATAMENTUL ACTUAL AL PLAGII

DENTINARE SI ADEZIUNEA LA
STRUCTURILE DURE DENTARE
 Metode de realizare a proteciei
organului pulpo-dentinar n diferite
situaii clinice.
Consideratii clinico-terapeutice
Nici un material nu asigur o protecie pulpar mai
bun dect dentina.
0,5mm dentin restant reduce cu 75% efectul
substanelor toxice asupra pulpei; 1mm reduce cu 90%
efectul toxic; dentina are o capacitate tampon
excelent.
Conservarea dentinei restante este mai important
pentru sntatea pulpar dect nlocuirea esutului
pierdut cu un material de substituie fie el liner sau
baz.
 Caracteristicile plagii dentinare
Nesangeranda;
Expusa m. oral;
Infectata;
Permeabila;
Umeda (limfa dentinara);
Acoperita de smear layer.

Obiectivele protectiei pulpo-dentinare

Stoparea evolutiei cariei prin:
Sterilizarea dentinei;
Remineralizarea dentinei
Prevenirea afectarii pulpei prin :
Sigilarea dentinei;
Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin stimularea
neodentinogenezei;
Inhibarea inflamatiei incipiente
 Clasificarea materialelor destinate tratamentului plagii
dentinare (dupa McCoy)

Sigilani:
varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):
rini naturale sau sintetrice dizolvate ntr-un solvent organice de tipul acetonei; cloroformului
sau eterului
2-5 grosime;
utilizai pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrrii marginale pn cnd
se produce autosigilarea i pentru prevenirea penetrrii iritanilor din materialul de baz.
Sisteme adezive pe baz de rini
Lineri:
suspensii de tip cementuri sau rini de acoperire;
grosime de 20- 0,5mm;
asigura o barier fizic mpotriva bacteriilor i produselor lor; un efect terapeutic antibacterial,
de remineralizare sau de stimulare a vindecrii pulpare antiinflamator.
Baze: materiale destinate nlocuirii dentinei absente
1-2mm grosime;
utilizate pentru restaurri ale volumului dentar; n scopul cptuirii, consolidrii pereilor sau
deretentivizrii acestora n cazul restaurrilor indirecte.
 Factori de care depinde tratamentul plagii
dentinare
Tipul de evolutie al cariei
Caracteristicile dentinei restante
Raportul cu camera pulpara
Localizarea leziunii
Varsta pacientului si disponibilitate sa pentru
un anumit tip de tratament
Tipul de restaurare finala
 Carii cu evolutie lent progresiva
Tratamentul plagii dentinare implica:
Sigilarea plagii dentinare;
Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie doar in cazul
amalgamului), care asigura izolarea pulpei si rezistenta
substructurii dentare restante;
Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in cazul
compozitelor)

Carii cu evolutie acuta

Tratamentul plagii dentinare implica:
Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde;
Remineralizarea dentinei afectate;
Sigilarea plagii dentinare;
Izolarea plagii dentinare
Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor profunde)
 Materiale utilizate pentru sterilizarea si
remineralizarea dentinei
Materiale pe baza de hidroxid de calciu
Materiale pe baza de ZOE
Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla
Substante pe baza de clorhexidina
Substante pe baza de fluorura de staniu
Materiale utilizate in scop
neodentinogenetic
Hidroxidul de calciu
Hidroxiapatita; matrice pentru formarea dentinei
MTA
Molecule semnal pentru vindecarea pulpara
 Rolul hidroxidului de calciu n inducerea dentinogenezei de
reparaie
Ph-ul puternic alcalin pare s fie principalul contributor.
Iniial se produce necroza local a esutului pulpar n jurul locului lezat.
Migrarea celulelor pulpare spre aceast zon se observ dup 2 sptmni (Scroeder).
Dei pH-ul alcalin nu determin de obicei activitate biologic, n acest caz poate preveni
infecia bacterian i astfel domoli inflamaia creind condiiile favorabile vindecrii.
Pe msur ce celulele migraz spre zona de necroz, ncepe diferenierea odontoblastelor i
se formeaz o punte de dentin de reparatie mineralizat.
Procesele de semnalizare celular responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de inducere a
diferenieirii celulelor odontoblast-like sunt puin cunoscute.
S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil s solubilizeze molecule bioactive cu funcii de semnal
din matricea dentinei (TZiafas i col. 2000). Alterarea nivelelor de calciu din mediul celular ar
putea determina rspunsuri de apoptoz sau difereniere celular a celulelor odontoblast-like
(Kardos i col, 1998).
Exist probabil aberaii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent anormal al matricii
din puntea iniial de dentin, care este de obicei de tipul osteodentinei i nu al ortodentinei
tubulare. Discontinuitile din formarea punii de dentin determin aa zisele defecte tip
tunel (Cox i col., 1996) care diminu proprietile de izolare. Ulterior structura matriceal
devine mai regulat, asemntoiare ortodentinei tubulare.
Ca(OH)2 pare s aib efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei de reparaie
i o heterogenitate considerabil n aciune.
 MTA
Compozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid tricalcic + oxid de
siliciu care amestecate cu apa determina un gel coloidal
Proprietati:
pH crescut -12,5;
Proprietati hidrofile;
sigilare bun;
proprieti mecanice asemntoare ZOE ranforsat (IRM)
proprieti antibacteriene;
formare de puni de dentin;
timp de priz prelungit

Efectul iniial const n formarea unui strat superficial de structuri cristaline

pe suprafaa pulpar a materialului de coafaj.
Pe aceast structur cristalin se aranjeaz colaoane de celule care sufer o
polarizare nuclear i citoplasmic i prezinta o organizare citoplasmic
dezvoltat.
Aceast reacie rapid indic stimularea activitii de biosintez a celulelor
pulpare.
Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se observ la 2
sptmni dup aplicarea MTA.
Dentina reparativ se observ dup 3 sptmni
 Posibiliti de adeziune a materialelor de
restaurare la esuturile dure dentare
Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor amelo-
dentinari.
Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentina
Clasificarea sistemelor adezive in functie de
mecanismul de actiune
- Sisteme adezive pro-smear layer
- Sisteme adezive anti-smear layer:
- Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;
- Sistemele gravante.
Mecanisme implicate in adeziunea
rasinilor compozite la dentina:
-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de
conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-
layer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.
Mecanisme implicate in adeziunea
rasinilor compozite la dentina:
-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de
conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-
layer-ul si deschid tubulii dentinari.
- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul
expus.
- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu
materialul.
Adeziunea dentinara: etape de baza
I. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.
II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si
potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.
III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.
Sisteme adezive bazate pe ndeprtarea detritusului dentinar
(condiionare total)

Mecanism de aciune Componente Caracteristici

Agentul de condiionare
determin deschiderea
Agent de condiionare
tubulilor dentinari i dentinar : H PO (20-40%)
3 4
demineralizarea dentinei pe o sau EDTA. Mordansarea se face simultan
profunzime de pn la 10m. Primer hidrofil pentru dentin i smal.
Rin adeziv hidrofob ndeprtarea detritusului
Primer-ul hidrofil ptrunde n dentinar remanent, dizolvat
reeaua de colagen, o re- prin splare abundent cu ap.

expandeaz i creaz Aplicarea primer-ului sau

premizele penetrrii i legrii primer-adeziv-ului pe dentina
rinii hidrofobe. Agent de condiionare amelo- umed pentru a mpiedica
dentinar
Rina penetreaz n tubulii prbuirea reelei de colagen.
dentinari permeabilizai i n Primer-Rin adeziv cu
microporozitile reelei de caracter amfoter
colagen din dentina
intertubular expus i
pregtit de primer.
Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului dentinar remanent
(autogravante).

Mecanism de aciune Componente Caracteristici

Primeri auto-mordansani,
Sistemul dizolv fr
s preparai anterior aplicrii,
Condiionarea selectiv a
ndeprteze detritusului prin amestecul componentei smalului ntr-o etap
coninnd HEMA cu
dentinar remanent iar componenta ce conine acid distinct
componente acestuia sunt maleic (0,8-4%)
incluse n stratul hibrid Condiionarea selectiv a
format prin impregnarea cu smalului ntr-o etap
distinct
rin.
Nu exist riscul colapsului
reelei de colagen prin Monomeri acizi
desicare. Condiionarea i adeziunea
au loc simultan pentru smal
Profunzimea demineralizrii i dentin.
este egal cu cea a
penetrrii cu monomer.
 CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU UMED

Desicarea dentinei demineralizate determin un colaps al

reelei de colagen (30% in volumul iniial), urmat de
scderea permebilitii (10% din valoarea iniial) i
rigidizarea acestuia.
Sistemele cu primeri ce conin solveni pe baz de aceton
sau alcool concentrat se evapor rapid i nu asigur
rehidratarea reelei de colagen prbuite prin desicare. In
astfel de situaii, meninerea umiditii dentinare n timpul
aplicrii primer-ului este obligatorie.
In cazul primerilor cu coninut de ap mai mare de 20%,
aplicarea n mediu umed este facultativ, acetia avnd
capacitatea de a re-expanda reteaua de colagen datorit
capacitii lor intrinseci de hidratare.
Tema 4

MODALITATI TERAPEUTICE DE
REFACERE A MORFOLOGIEI DENTARE
CU MATERIALE ADEZIVE ESTETICE
 GI RMGI COMPOMERI COMPOZITE

Autoindus Reacie acid-baz

PRIZA
(reacie acid- Auto-, fotopolimerizarea Fotoindus Fotoindus
az) rinii
Sistem monocomponent
Sistem Sistem

PREPARAREA
(nu necesit amestec)
bicomponent Sistem bicomponent monocomponent
Compozitele duale sau
(necesit (necesit amestec (nu necesit
autopolimerizabile
amestec componente) amestec
(necesit amestec
componente) componente)
componente)
PREZENTARE

Capsule sau
Capsule sau necesit Carpule, seringi Carpule, seringi sau
necesit
spatulare sau aplitipuri aplitipuri
spatulare
ELIBERARE
DE FLUOR

Mare Moderat-mare Moderat Mic sau nul

Legturi
Caracteristicile
Legturi mecanice la
ADEZIUNE

Legturi Legturi chimice mecanice la materialelor

dinte, necesit ageni
chimice (autoadeziv, unele dinte, necesit
adezivi, nu este
(autoadeziv) necesit primer) ageni adezivi, nu
autoadeziv
restaurative
este autoadeziv
moderne
ESTETICA

Opacitate Bun Foarte bun Excelent ( dup Berg).

PROPRIETI
FIZICE

Bune Bune-foarte bune Foarte bune Excelente

Dificil Foarte bun

Excelent
Iniial sensibili Bun Tehnic pretenioas,
MANIPULARE

Tolereaz mai
la umezeal, Puin sensibili la necesit dig,
mult umiditate,
relativ puine umezeal, relativ puine mordansare acid,
necesit agent
etape, priz etape condiionare dentinar i
adeziv
ncetinit adeziv
SOLUBILITATE

Sczut Moderat-sczut Moderat Sczut

Selectarea indicaiilor de utilizare pentru cavitile Black (dup Berg).

CAVITATE MATERIAL INDICAII

GI
Dentiie temporar
RMGI
Dentiie definitiv (leziuni mici)
CLASA I COMPOMERI
Toate situaiile n care este necesar o estetic
COMPOZITE
optim
GI Dentiie temporar (leziuni mici)
RMGI Dentiie temporar
Dentiie temporar
CLASA A II-A
COMPOMERI Dentiie permanent (leziuni mici sau tratament
tranzitoriu)
COMPOZITE Toate situaiile unde izolarea optim este posibil
Dentiie temporar (tranzitoriu) unde este necesar o
GI
eliberare de fluor mare
Dentiie temporar (leziuni mici)
RMGI
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
CLASA A III-A
Dentiie temporar
COMPOMERI
Dentiie definitiv (situaii selectate)
Toate situaiile unde izolarea optim este posibil i
COMPOZITE
este esenial estetica.
GI Dentiie temporar (provizoriu)
RMGI Dentiie temporar (tranzitoriu)
Dentiie temporar (leziuni mici)
CLASA A IV-A COMPOMERI
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
Necesar pentru estetica cea mai bun i bun pentru
COMPOZITE
zona de stress incizal
Dentiia de lapte i definitiv cnd eliberarea de fluor
GI
este mai important dect estetica
RMGI Dentiia de lapte i definitiv
CLASA A V-A Toate situaiile unde este posibil o izolare bun i
COMPOMERI
este necesar o bun estetic.
Toate situaiile unde este posibil o izolare excelent
COMPOZITE
i este esenial o foarte bun estetic.
 Procedurile resturative sunt fundamental mptite n 2 categorii: restaurri
tradiionale i restaurri adezive
Restaurrile adezive implic utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar i
dentinar i ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/rin de cimentare pentru a
le lipi de structura dentar restant. Gravarea acestor substraturi poate fi realizat
n unele situaii utiliznd sistemul adeziv nsui, eliminnd pasul separat de gravare
cu acid fosforic. Aceste restaurri pot fi mprite n directe, semidirecte i
indirecte.
Restaurrile adezive directe: ele implic numai procedurile intraorale la fotoliul
dentar i de obicei necesit numai o singur edin
Restaurrile adezive semidirecte: restaurrile care implic att proceduri intraorale
ct i extraorale pentru realizarea restaurrilor adezive. Ele pot fi realizate n cabinet
i de obicei necesit o singur edin
Restaurrile adezive indirecte: restaurri care implic mai mult de o edin i
necesit asistena laboratorului dentar
Restaurrile pot fi clasificate i n funcie de metod (tradiional sau sistemul
CAD/CAM) i dup tipul de material: metalice, mixte i nemetalice
Restaurrile adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci cnd defectul este
minor, supragingival i implic, preferabil unul sau mai puini dini.
Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinii care prezint o uoar modificare de
culoare. Astfel dac suntei studeni sau tineri absolveni, va trebui s ncepei cu
restaurri mai uoare.
Nu ncercai s facei chiar de la nceputul carierei profesionale ceea ce colegilor
mai experimentai le-a luat ani ca s nvee.
n ciuda faptului c dentina este considerat principalul esut
dentar care influeneaz culoarea dinilor naturali, este
foarte important s nelegem c smalul funcioneaz ca un
tip de filtru care este capabil s schimbe expresia cromatic
a dinilor naturali.
n plus, este deasemeni important s nelegem c la corpurile
translucide, ca n cazul dentinei, smalului i al rinilor
compozite , opacitatea i transluciditatea sunt puternic
influenate de grosimea lor.
Iat de ce, trebuie s reproducem dentina cu o rin mai
opac i smalul cu o rin mai translucid.
Rinile compozite se clasific, n funcie de tipul particulelor
de ncrcare, ca microhibrid, microfill i cu nanoparticule.
n plus, n funcie de gradul cresctor de transluciditate, ele
pot fi mprii din punct de vedere didactic in:
1) -rini pentru dentin
2) -rini pentru miezul dentinei: body dentin
3) -rini pentru smal
Rinile pentru smal pot fi imprite n:
1) -smal opalescent (translucent, rini incizale, trans-
enamel, effects)
2) -smal generic (smal perlat sau sidefiu i value enamel
3) -smal intens alb (opac)
Tema 5

METODE DE RESTAURARE ODONTALA A

DINTILOR TRATATI ENDODONTIC CU
DISTRUCTII CORONARE INTINSE
 Este cunoscut faptul ca o restaurare din compozit de
dimensiuni mari, in special cele de pe molari si premolari pot avea
o serie de neajunsuri, cauzate de contractia de priza a materialului
ce determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii cauzind
micropercolari marginale, carii secundare s.a. De asemenea
sufera modificari de imbatrinire a materialulu, devenind inadecvate
in 2-3 ani.
Deoarece contractia de priza este strict proportionala cu
volumul de material folosit, a fost indicata utilizarea combinata a
restaurarilor din material compozit asociat cu inserturi ceramice
(insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie, determinind o
utilizare mult mai indelungata a restaurarilor.
CERANA sistemul de inserturi ceramice
cu proprietati fizico-chimice foarte
apropiate de cele ale smaltului dentar.
Prezinta si patru freze diamantate,
calibrate conform celor patru marimi de
inserturi.
Cerana-are proprietati de trasluciditate,
asemanatoare dintelui, redindu-I perfect
estetica si culoarea, de asemenea pot fi
modelate, finisate si lustruite.
1) -creaz o separare bine definit pentru inserarea primului strat de
rin n zona smalului palatinal, proximal i incizal
2) -faciliteaz determinarea grosimii rinii pentru smalul palatin
3) -faciliteaz crearea unui halou opac n regiunea marginii incizale
4) -permite operatorului s prevad lungimea dintelui
5) -faciliteaz crearea unor mameloane dentinare i zone translucide n
regiunile proximale i incizale
6) -face posibil vizualizarea grosimii rinii pentru dentin
7) -minimalizeaz riscul interferenelor ocluzale permind o
ajustareanterioar, preliminar a restaurrii
8) -faciliteaz definirea suprafeei palatinale a restaurrii
9) -minimalizeaz etapele de finisare i lustruire n regiunea palatinal
a restaurrilor
 Pivotii dentinari = sunt dispozitive metalice care se
fixeaza in puturi preparate in dentina
Indicatii:
atunci cand retentia materialului de restaurare la
dinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.

In functie de modul de agregare la dentina se utilizeaza

3 tipuri de pivoti:

1. Pivoti fixati prin cimentare

2. Pivoti fixati prin frictiune
3. Pivoti fixati prin infiletare
 Avantaje:

Retentie net imbunatatita;

Prepararea dintilor mult mai
conservatoare, decat de ex.: coroane
de invelis;
Restaurare intr-o sedinta(economie
de timp);
O metoda relativ mai eftina.
 Dezavantaje:
Inserarea materialului, asigurarea rezistentei si
modelarea mai dificila;
Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poate
determina stress si fisuri in tesutul dentar si/sau in
compozit;
Risc de afectare pulpara prin deschiderea accidentala
in timpul prepararii puturilor sau ulterior prin
actiunea altor factoti iritativ-inflamatori (variiatii
termice, solicitari ocluzale;
Risc de percolare marginala (in obturatiile neetanse);
Diminuarea rezistentei amalgamului.
 Indicatii:
1. Distructii coronare extinse la care retentia
obturatiei nu poate fi suficienta prin
prepararea retentiva a cavitatii si aplicarea
tehnicii de adeziune amelo-dentinara:
- Dinti vitali pivoti parapulpari(dentinari)
- Dinti devitali pivoti corono-radiculari.
Tema 6

TRATAMENTUL LEZIUNILOR CORONARE

PRIN INCRUSTATII METALICE SI
NEMETALICE
 Avantajele si dezavantajele
inlay-ului compozit fata de restaurarea prin
metoda directa
Avantaje: Dezavantaje:

polimerizare completa extraorala preparare putin

acces si vizibilitate imbunatatita conservatoare cu
contractie de priza compensata
rezistenta mecanica imbunatatita
tesuturile dure
tensiuni scazute in peretii cavitatii dentare
percolare marginala diminuata (?) pret de cost
contacte adecvate cu dintii adiacenti si crescut
antagonisti
adaptare cervicala corecta sensibilitate
sensibilitate postoperatorie scazuta (?) tehnica crescuta
minimalizarea manoperelor de fininsare
intraorala risc de coloratie
timp de lucru mai redus in cabinet (?) marginala (?)
 Indicatii
Distructii coronare medii si intinse la nivelul
dintilor laterali vitali
Pacienti cu igiena orala buna si risc cariogen
scazut
Zone accesibile si vizibile
Conditii de izolare perfecta
 Contraindicatii
distructii coronare reduse, la care sacrificiul de tesut
sanatos pentru preparare ar fi exagerat
distructii coronare foarte mari, unde nu se asigura conditii
minime de retentie a inlay-ului;
in zone de suprasolicitare ocluzala;
pacienti cu bruxism;
pacienti cu igiena orala deficitara;
pacienti a caror stare generala, varsta sau grad de
educatie sanitara nu permite un tratament cu sedinte
prelungite si laborioase
 Etapele restaurarii prin inlay compozit

Prepararea
cavitatii

Direct/indirect
Indirect (semidirect) Direct
Amprenta si Fabricare in cabinet
Fabricarea intra-orala
fabricare in laborator pe baza
amprentei siliconice

Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)

Tratamentul suprafetelor inlay-ului

Cimentare adeziva
Reguli de preparare a cavitatii:

- preparare neretentiva;
- divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;
- profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;
- latime de 1-1,5mm a pragului gingival;
- latime istm de 2mm;
- margine nebizotata;
- contur rotunjit
 Metoda directa
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil
3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea
4. Fotoactivarea intraorala
5. Dezinsertia din cavitate
6. Completarea (daca este necesar)
7. Fotoactivarea extraorala
8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
9. Cimentarea adeziva
10. Finisarea.
 Metoda semidirecta
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Amprentarea
3. Turnarea modelului
4. Modelarea inaly-ului
5. Fotoactivarea
6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament termic)
8. Verificarea intraorala
9. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
10. Cimentarea adeziva
11. Finisarea
 Metoda indirecta
Cabinet Laborator
1. Prepararea cavitatii
2. Amprenta
3. Model de lucru (bont mobil)
4. Modelare inlay
5. Fotoactivare inlay
6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesare termica (luminoasa
8. Verificare intraorala si termica)
9. Tratament suprafete inlay
10. Cimentare adeziva
11. Finisare

Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY; SCULPTURE