Sunteți pe pagina 1din 29

Cuprins:

1.Evoluia materialelor obturante.


2.Compoziia. Concepte despre adeziune.
3.Mecanismele de adeziune.
4.Adeziunea la smal.
5.Adeziunea la dentin.
6.Generaiile de sis.adezive pentru dentin.
7.Adeziunea la microproteze(ceramic).
Evoluia materialelor obt.:

1871-cimenturi silicate
-proprietati mecanice reduse
-instabilitate in timp
-fixare mecanica(Black)
-estetica nefavorabila
1948-rini acrilice
-polimetilmetacrilat
-baza materialelor stomatologice polimerice
-restaurative i protetice
-dezavantaje: lipsa sis.sdeziv ctre es.dent.i
contractia la polimerizare,
duritate redusa, toxicitate etc.
1962-BIS-GMA
-bisfenol-glicidil-metacrilat
-rain cu prop.mec.mai superioare.
1969-raini cu umplutur-compozite
-sisteme autopolimer.past/past
-contracie redus
-prop.mec i estetice mbuntaite.
1970-gravajul+apar c.microfile.
1980-priza foto+apar c.hibrid.
1990-apar flow i packable(condensabil).
2000-nanofile.
n prezent se modific umplutura, adugnd particule
de ceramica etc.
Compoziia compozitului:
*Raina(matrice)
-monomer
-iniiatori
-inhibitori
-pigmeni
*Filler(umplutur)
-silicai
-cuar
-ceramic/feldspat
*Agent de cuplare
-silant
* Monomer:
-masa de baza a compozitului
-der.propr.de baza
-alipeste umplutura
BIS-GMA(monomer)
-foarte vscos, se dilueaz cu ali monomeri (TEGDMA) sau
subs.organice volatile(cetone/alcooli)
-dur
-stabil n timp
-tasare la priz(contracie) ceea ce favorizeaz apariia
fisurilor marginale(n imagine smal i compozit). Pentru a
minimiza acest fenomen s-a renunat la principiul Black de
cavitai(unghiuri evidente, perei drepi etc), se utilizeaz
regula factorului C;
s-a implimentat
fotopolimerizarea n
straturi.
Factorul-C reprezint un raport al suprafeelor obturaiei
alipite la es.dentar i suprafeele ei libere. Cu ct este mai
mare factorul C, cu att erorile n adeziune vor fi mai mari.
De asemenea, contracia este legat de ali factori, cum ar fi
natura matricei materialului, umplutura, materialul etc.
Contracia de polimerizare n compoziturile foto. utilizate n
prezent este ntre 2 i 6 procente.
Iniiatori:
-Camforchinona
-absoarbe lumina vizibila
-formeaza radicali liberi ai monomerilor care
interactioneaza ulterior
Inhibitori-substane adugate compozitului pentru a preveni
polimerizarea n recipient i atunci cnd materialul este expus
la lumina din ncpere n timpul manoperei. Materiale cum ar
fi hidrochinona, eugenolul i oxigenul servesc la inhibarea
polimerizrii; se utilizeaz o cantitate mic de hidrochinon
pentru a preveni polimerizarea timpurie a metacrilatului. BHT
(butilhidroxitoluenul) este cel mai frecvent utilizat ca inhibitor
ntr-o concentraie de 0,01% n greutate.(+dihidroxietil-
toluidina).
Pigmeni:
-oxizi de titan si aluminiu
-culoarea si opacitatea

UV absorbani:
-benzofenona
-previne decolorarea
Filler:
-granulaia utilizat
Silan:
-realizeaza legatura chimia intre filer si
matrice(raina).
-se utilizeaza pentru adeziunea la ceramica.
Teorii ale adeziunii:
-Mecanica( dupa black)

-Micromecanica( poroziti, sablare, gravaj)

-Adsorbie:primar si secundar
-primar: Ionic si covalent
(legaturi chimice)
-secundar: leg.Hidrogen si Van der Waals
1955 -acid-etch tech. pentru adeziunea rainei
la smal
-transform suprafaa neted a smalului intr-una
rugoas, sporind energia ei liber.
-monomerul patrunde n porii formai dat. fortei
capilare, iar dup priza rmne blocat prin
digitaiile formate(microretenie)
-La moment se utilizeaza gravaj cu a.Ortofosforic
37% 15-30sec(in mediu 20)
-forma de gel sporete aplicabilitatea
-culoare albastr-diferenierea zonei gravate
-gravajul elimina 10mkm externi a smalului
-formeaz porozitai de pn la 50mkm.
-exista 3 tipuri de gravaj a smaltului:
*centrul prismelor
*periferia prismelor
*mixt
-Adeziunea la smal este relativ simpl
-Adeziunea la dentin ntlnete unele obstacole:
*este trecut de tubuli umplui cu lichid(iar rasina-hidrofob.)
*tubulii fac legatur cu pulpa, uureaz difuziunea
subs.toxice ctre pulp.
*smear layer dupa preparare - 85%scade permeab.dentinei.
1950 gravaj cu HCL/H2SO4 + GPDM glicerofosfat-
dimetacrilat
I gen. NPG-GMA forma legaturi cu Calciu(chelate)
*microscop.electr.a demonstrat ca nu prezinta
legatura satisfacatoare cu hidroxiapatita
Cervident

II generatie: monomeri cu grupe fosfate care


formau legaturi cu Ca din smearl layer
*smear layer nu este ceam mai potrivita baza de
sustinere, ceea ce oferea mai putin de 10MPa forta
de adeziune.
Clearfil bond, Bondlite
* III gen: gravaj cu acid fosforic/ EDTA
monomer-Feni-P( PENTA)
Gluma system, Clearfil new bond

* IV gen: 3 etape, total etch


-gravajul inlatura complet smear layer
-un agent hidrofilic patrunde in tubulii cu lichid
(monomer hidrofilic-Primer)
-un agent adeziv care realizeaza legatura
dintre primer si matrita compozitului.
HYBRID LAYER- primer+bond
V gen:
-primer si bont intr-un recpient
-timp mai redus
-erori mai putine
-forta de adeziune mai mica ca a gen.IV
3M Single bond, One-step, Gluma conf.bond
VI gen: Self etching primers
-gravaj si primer intr-un recipient
-timp redus si erori mai putine, forta inferioara
gen.IV
Au aparut Self etching
adesives-gravaj cu adeziv
intr-un recipient si se
amesteca inainte de aplicare
cu primer
Clearfil xe bond, Xeno
VII gen-cea ma recenta, toate componentele intr-un
recipient(etch+primer+adeziv)
Clearfil s3 bond, G-bond
Adeziunea Ceramica-Dinte
Gravaj- acid fluorhidric 9%+-
-poate grava compozitiile din ceramica(feldspat),
silicate
-formeaza o suprafata poroasa
-60sec
Dupa gravaj urmeaza utilizarea sistemului
adezev catre ceramica- silan.
Este un agent chimic organic care realizeaza
legatuta chimica dinte matricea organca a
compozitului si moleculele anorganice ale
ceramicii