CURS NR 2

ASPIRINA (ACIDUL ACETIL SALICILIC)

- inhiba ireversibil COX plachetara

- actiune antiagreganta plachetara la doze de 75 325 m/zi
- actiune antiinflamatoie si antipiretica la doze peste 500mg/zi
(ex pericardite inflamatorii aspirina 2-4g/zi)

Recomandata ca antiagregant in:

- sdr coronariene acute (angor instabil, infarct miocardic acut)
- tratamentul cronic al bolii coronariene ischemice
- preventia primara la pacientii cu risc cardiovascular foarte inalt.
FORMELE DE CARDIOPATIE ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica = boala coronariana
ischemica

ANG

MIOCARD

A
INFARCTU

A IC
IN

A S RD
AN

IO CA
A INS
G

N T IO
INA

LE M
STA

SI IA
TABI

IC

EM
B

L
I LA

CH
LA

IS
 SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE

- angina instabila

- infarctul miocardic acut fara supradenivelare de segment ST

- infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

 VASCULARIZATIA INIMII
- 3 coronare: trunchiul coronarian comun (left main) care se
divide in artera descendenta anterioara si artera circumflexa si
artera coronara dreapta
- trunchiul coronarian comun isi are originea in sinusul coronar
stang Valsalva
- artera coronara dreapta are originea in sinusul coronar drept
 ARTERA DESCENDENTA ANTERIOARA
- este vasul cel mai important al inimii
- se ramifica in diagonale si septale

ARTERA CIRCUMFLEXA
- se continua cu ramuri marginale

ARTERA CORONARA DREAPTA

- se ramifica in artera descendenta posterioara, artera
retroventriculara si ramuri marginale
 ARTERA DESCENDENTA ANTERIOARA
- este vasul cel mai important al inimii
- se ramifica in diagonale si septale

ARTERA CIRCUMFLEXA
- se continua cu ramuri marginale

ARTERA CORONARA DREAPTA

- se ramifica in artera descendenta posterioara, artera
retroventriculara si ramuri marginale
DOMINANTA se refera la capacitatea sistemului circulator
coronarian stang sau drept de a iriga portiunea posterioara a
septului interventricular si fata diafragmatica a ventricului stang
(peretele inferior) prin artera descendenta posterioara

DOMINANTA DREAPTA se numeste atunci cand artera

descendenta posterioara este ram din coronara dreapta
(80% dintre subiecti)

DOMINANTA STANGA se numeste atunci cand artera

desecendenta posterioara este ram din artera circumflexa

CODOMINANTA (sau circulatie coronariana de tip echilibrat) - se

numeste atunci cand artera desecendenta posterioara este ram
din artera coronara dreapta, iar ramurile postero-laterale isi au
originea in artera circumflexa
VENTRICULUL DREPT este vascularizat din ramuri din artera
coronara dreapta

VENTRICULUL STANG este vascularizat din ramuri din artera

descendenta anterioara (peretele anterior si partea anterioara a
septului interventricular), dar si ramuri din artera circumflexa si
coronara dreapta
 ANGINA PECTORALA STABILA
-produsa de episoade de ischemie miocardica reversibila
- durerea apare la aceeasi suprasolicitare cardiovasculara
 ANGINA PECTORALA STABILA
ETIOLOGIE cea mai frecventa cauza este ateroscleroza
coronariana.
Procesul de ateroscleroza evolueaza mai multi ani, perioada in
care pacientul este asimptomatic.
Placa de aterom are perioada de crestere mai rapida sau
perioade de stagnare.
suferinta miocardului apare cand lumenul coronarian este
redus cu mai mult de 50% din diametru
multe dintre stenozele < 50 % pot avea insa un prognostic mai
rezervat deoarece aceste leziuni duc la ruptura placii de aterom
si declansarea unui sindrom coronarian acut
ETIOLOGIE - Cauze de angina pectorala non-
aterosclerotica

Cardiologie clinica Eduard APETREI - Angina pectorala cap 23, Ed. Medicala Callisto 2015
 ANOMALII CORONARIENE originea anormala a arterelor
coronare (1-2 % din populatie) ; exemplu originea arterei
descendente anterioare din artera pulmonara
PUNTI MIOCARDICE traiectul intramiocardic al unei portiuni
dintr-o artera coronara (ischemia se produce in situatii de
contractilitate crescuta)
DISECTIA SPONTANA de artere coronare cauza de moarte
subita si de infarct miocardic (75 % dintre cazuri sunt
diagnosticate la autopsie)
 ANOMALII CORONARIENE originea anormala a arterelor
coronare (1-2 % din populatie) ; exemplu originea arterei
descendente anterioare din artera pulmonara
PUNTI MIOCARDICE traiectul intramiocardic al unei portiuni
dintr-o artera coronara (ischemia se produce in situatii de
contractilitate crescuta)
DISECTIA SPONTANA de artere coronare cauza de moarte
subita si de infarct miocardic (75 % dintre cazuri sunt
diagnosticate la autopsie)
FIZIOPATOLOGIE
- Angina pectorala stabila este determinata de ischemia
miocardica, ce rezulta in urma unui dezechilibru intre necesarul
de oxigen al miocardului si posibilitatea vaselor coronariene de a
suplini adecvat cantitatea de oxigen necesara

Dezechilibrul este determinat de:

1. cresterea necesarului de oxigen al miocardului
2. scaderea cantitatii de oxigen ce ajunge la miocard
3. disfunctii ale microcirculatiei
MECANISMELE ISCHEMIEI IN ANGINA PECTORALA STABILA

1. stenoza fixa a arterelor coronare epicardice

2. spasmul localizat sau difuz al arterelor coronare
3. disfunctia microcirculatiei coronariene
4. combinatii ale mecanisemlor de mai sus
 DIAGNOSTICUL CLINIC AL ANGINEI PECTORALE SE
STABILESTE PE BAZA URMATOARELOR 3 CARACTERISITICI

1. LOCALIZAREA TIPICA - durere retrosternala (senzatie de

sfasiere sau zdrobire sau constrictie) cu durata < 10-20
minute care poate iradia:
in ambii umeri
in ambele brate
in ambii pumni
interscapulovertebrla
la nivelul mandibulei
pe marginea cubitala a membrului superior stang
2. Factori declansatori: efort fizic, emotii, expunere la frig,
postprandial
3. Disparitia la incetarea factorilor declansatori sau la
administrarea de nitroglicerina

ANGINA TIPICA sunt intanite toate cele trei criterii

ANGINA ATIPICA sunt intalnite doar doua caracteristici
Durere toracica non-anginoasa doar un criteriu sau nici
unul
! Durerea de tip anginos care dureaza mai mult de 20-30
min si nu cedeaza la 3tb de nitroglicerina ridica suspiciunea
diagnosticului de infarct miocardic
CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE
- clasificarea clinica este cea mai utilizata (se numeste si
clasificarea canadiana) gradeaza in acelasi timp si severitatea
bolii
CLASIFCAREA
CLASIFICAREACANADIANA
CANADIANA
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Definitie moartea unor celule miocardice in conditii de
ischemie prelungita produsa prin obstructia unei artere
coronare
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
CAUZE:
- ateroscleroza coronariana cea mai frecventa cauza
- non-aterosclerotice
Cauze non-aterosclerotice
 FIZIOPATOLOGIE
Principalul mecanism al producerii sindroamelor coronariene
acute in general si al infarctelor de miocard in particular -
tromboza ce complica evolutia unei placi de aterom care nu
realizeaza neaparat o stenoza coronariana stransa.

Ocluzia trombotica totala a unei coronare determina IMA cu

supradenivelare de segment ST.

Ocluzia severa, dar fara ocluzie completa a unei coronare

determina IMA fara supradenivelare de segment ST
 FIZIOPATOLOGIE

Ruptura placii de aterom reprezinta cauza cea mai frecventa a

SCA fatale. Placile de aterom predispuse la ruptura au de cele
mai multe ori un capison fibros subtire, miez lipidic voluminos,
infiltrat inflamator important si calcificari punctiforme.
Activitatea inflamatorie de la nivelul placii duce la scaderea
producerii de colagen si accelereaza degradarea colagenului
existent scade rezistenta capisonului fibros care se rupe.
Reactia inflamatorie sistemica poate agrava inflamatia de la
nivelul placii de aterom ceea ce duce la SCA recurente.

Eroziunile placii de aterom cauza de tromboza coronariana la

20-25% dintre cazurile de IMA fatal
 FIZIOPATOLOGIE
MICROSCOPIE

In primele 20 de minute de la oprirea fluxului sanguin intr-o

coronara apar modificari care sunt reversibile.

Dupa 20 de minute pana la 2 ore de la ocluzia coronarei apar

modificari ireversibile:
1. Necroza de coagulare (in zona centrala a ariei de infarct)
2. necroza cu benzi de contractie (la periferia infarctelor
intinse)
3. miocitoliza (la periferia infarctelor)
 FIZIOPATOLOGIE
MACROSCOPIE

1. IMA transmural (tromboza ocluziva a unei coronare)

2. IMA non-transmural (obstructie coronariana subtotala)

Cea mai importanta consecinta a ischemiei prelungite este

pierderea functiei contractile regionale a ventricului stang.
Monitorizarea EKG in 12 derivatii presupune folosirea a 10 electrozi
plasati astfel:

1. derivatiile standard si ale membrelor (DI, DII, DIII, aVR, aVL, aVF)
Rosu - brat drept
Galben - brat stang
Verde - glezna stanga
Negru - glezna dreapta.

2. derivatiile precordiale ( V1 -> V6 )

V1 (rosu) - spatiul IV intercostal parasternal drept
V2 (galben) - spatiul IV intercostal parasternal stang
V3 (verde) - la jumatatea distanteii dintre V2 - V4
V4 (maro) - spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
V5 (negru) spatiul V intercostal pe linia axilara anterioara
V6 (violet) - spatiul V intercostal pe linia axilara medie.