Sunteți pe pagina 1din 33

MEDIUL TROPICAL UMED

Proiect realizat de:-Gheorghiu Razvan


-Postudor Alexandru
-Dondas Cezar
-Rusu Tudor
Localizare
Tipuri de clima
Hidrografia
Vegetatia-fauna
Relieful
Solul
Populatie si asezari
Gradul de antropizare
Activitati omenesti
Caracteristici ale degradarii mediului

CUPRINS
LOCALIZARE

Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului, in medie pana la


50 latitudine, cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul
Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian), Africa
(bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estul
Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc, la altitudini pana
la 1.000 m.
CLIMA
Climatul se remarca prin
constanta, in timpul anului, a
valorilor temperaturilor (25-350
C), umiditatii (peste 85 %),
respectiv a precipitatiilor.
Aceasta clima este permanent
calda si umeda si se extinde in
bazinul Amazonului, America
Centrala, bazinul fluviului
Congo, in Golful Guineei,
Arhipelagul Indonezian si in cel
Filipinez.
Precipitatiilemedii anuale
sunt abundente, depasind
2.000 mm/an, in
apropierea coastelor fiind
mai mari. Spre exemplu, in
Columbia, la
Buenaventura, pe tarmul
Pacificului, se inregistreaza
peste 9.000 mm/an.
Evaporatia este foarte mare, au
loc condensari la altitudine si ploi
bogate in a doua parte a zilei;
precipitatiile sunt bogate in tot
timpul anului. Cursurile de apa cu
cele mai mari debite se intalnesc
in acest mediu, unde ploua
constant si aproape zilnic (ex.:
fluviile Amazon, Congo), iar
albiile raurilor sunt marginite de
maluri cu vegetatie bogata.
Amazonul este fluviul cu cel mai mare
debit hidrografic din lume, care
nregistreaz la vrsare n estuarul su
valoarea de 219,000 m/s, respectiv
fluviul cu cel mai extins bazin
hidrografic din lume (6,915,000 km),
acoperind cinci ri ale Americii de
Sud: Brazilia (62.4%), Peru (16.3%),
Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) i
Ecuador (2.1%).

HIDROGRAFIA
n prezent Amazonul ocupa locul al
doilea (ca lungime)[1] i este cel mai
mare curs de ap dulce al Terrei datorit
a dou caracteristici de baz: debitul de
ap i suprafaa bazinului hidrografic.
Izvoarele Amazonului se gsesc n masivul
muntos peruan Nevado Mismi, la 175 km
de Oceanul Pacific, la 190 km nord-vest
de lacul Titicaca i la 110 km nord de
oraul peruan Arequipa, gsindu-se pe
rul Apurimac, care este afluentul lui
Ucayali, care la rndul su este afluent al
Amazonului.

GEOGRAFIA AMAZONULUI
FLUVIU CONGO

FluviulCongo are lungimea de


4.400 km, fiind al doilea fluviu ca
lungime din Africa i pe locul doi n
lume dup debitul de ap.
Impuntorul fluviu Congo, numit
nainte Zair, strbate centrul Africii
pn la Atlantic.
GOLFUL GUINEEI
Golful Guineei este un golf
al Oceanului Atlantic n
sud-vestul Africii.
Organizaia Hidrografic
Internaional definete
limitele Golfului Guineii ca
fiind Capul Palmas din
Liberia n vest i Capul
Lopez din Gabon n est.
VEGETATIA SI FAUNA
Vegetatia este reprezentata de padure, iar cele mai extinse
sunt in bazinul Amazonului (selvasul), in bazinul fluviului
Congo, in Nigeria si in Golful Guineii, in Arhipelagul
Indonezian, Insulele Filipine si nord-estul Australiei. Ele sunt
dispuse etajat, pe doua-trei straturi, cei mai inalti arbori
ajungand la inaltimea de 40-50 m. Vegetatia cuprinde un
numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si
plante epifite care se ataseaza de trunchiul, ramurile
arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere, cum sunt
orhideele, licheni, muschi si diferite ferigi.
FAUNA

Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de


insecte, numeroase pasari si reptile. Dintre mamifere,
sunt raspandite maimutele, cum sunt gorila,
cimpanzeul si babuinul in Africa, urangutanul si gibonul
in Asia de Sud-Est, la care se adauga animalele
carnivore, cum sunt cele din savane: leul, tigrul,
leopardul.
RELIEF

Podiul Guyanelor este


un podi structural eroziv
delimitat de cmpiile
vecine prin falii, care apar
n relief sub form de
abrupturi. Apare ca o
suprafa peneplenizat,
cu altitudinea medie de
500 - 600m.
Indonezia

Reliefuleste variat, de la
vrfuri de peste 5.000 de
metri altitudine, pn la
plaje ntinse, ruri i
lacuri, care sunt
adpostul unei faune i
vegetaii variate i
luxuriante.
Malaysia
Malaysia se mndrete cu
existena plajelor aurii i a
pdurilor tropicale. Munii
sunt numeroi, incluznd
Muntele Kinabalu (4100
m), cel mai nalt vrf din
Asia de Sud.
Muntele Kinabalu (4100
m), cel mai nalt vrf din
Asia de Sud.
SOLURI

Solurile pot sa atinga mai


multi metri. Activitatea
bacteriana intensa nu
permite acumularea
humusului, dar favorizeaza
o descompunere rapida a
resturilor vegetale.
Inaceste conditii, solurile au
acumulari bogate de oxizi de
fier, aluminiu (de aici culoarea
roscata sau violacee) sau de
argila (culoare negricioasa) si,
ca urmare, fertilitatea va fi
scazuta. Solul este un amestec
de argila si cuart cu un
continut ridicat de fier, de
unde si numele de feral-soluri.
POPULATIA SI ASEZARILE OMENESTI

Populatie-densitate

Indonezia- 238 de milioane de


locuitori, este a patra cea mai
populat ar a lumii.
Densitate 131 loc/km
Filipine

Populatiede 98.5
milioane(locul 12).
Densitate: 279 loc/km
MALAYSIA

-Populatie:
Recensmnt 2010 : 28.334.135 de
milioane
Estimare 2015: 30.646.000 de
milioane (locul 42)
Densitate: 92 loc/km
Indonezia Filipine Malaysia

ATRACTII TURISTICE
INDONEZIA

Irian Jaya - o zon cu muni nali i pduri tropicale dese;

Jakarta - capitala Indoneziei i n acelai timp cel mai


populat i cel mai important centru industrial i comercial al
acesteia;

Templele budiste de la Borobudur - cel mai mare


monument budist din lume;
FILIPINE
Gradina de fluturi din insula Palawan- din Puerto
Princesa gzduiete o gam foarte diversificat de
fluturi ce triesc ca ntr-un paradis.

Manila- este capitala Filipinelor. Oraul este situat pe


malul estic al Golfului Manila, pe insula Luzon.

Sicriele suspendate din Sagada hanging coffins.


nainte s fie convertii la catolicism, filipinezii i
ngropau morii n peteri sau le atrnau sicriele pe
stnci, la nlime.
MALAYSIA

Grotele Batu-peteri sunt foarte nalte, dotate cu


mici altare hinduse.

Air Tam- detine cel mai mare complex de temple.


GRADUL DE ANTROPIZARE

In timp, in aceste locuri s-a produs


schimbarea unui mediu natural al
padurii ecuatoriale cu un mediu
antropizat. Schimbarile sunt mult
mai profunde in regiunile de
tarm, unde exista amenajari
portuare, apoi in spatiul marilor
orase si in lungul marilor artere de
comunicatie (de exemplu,
Transamazonianul).
Mineralele amintite in compozitia solului, sunt
extrase, constituind minereuri cu valoare
industriala, exemplu bauxita, principalul
minereu de aluminiu este exploatat pe
coasta Guyanei - America de Sud.
Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult
arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi),
africane (R. D. Congo, Nigeria s.a.), asiatice (Indonezia, Filipine,
India s.a.). In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole,
indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea, de cacao, de
vanilie s.a.), dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca
degradarea terenurilor prin lateritizare, eroziune etc.
BIBLIOGRAFIE
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Mediul-padurilor-
umede-dense-t53.php
http://www.referat.ro/referate_despre/mediul_tropical_umed.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_tropical%C4%83_umed
%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Amazon_(fluviu)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Indonezia
MULTUMIM PENTRU ATENTIA ACORDATA!

S-ar putea să vă placă și