Sunteți pe pagina 1din 71

Tulburri de Personalitate

CIM - 10
Tulburrile de personalitate
(Psihopatiile) sunt:
tulburari psihice
caracterizate prin dezvoltari
disarmonice ale
personalitatii umane
(Babinski 1884)
Stare
de dezechilibru psihologic
caracterizat prin tendinte
asociale fara deficit
intelectual si fara atingere
psihotica
Tulburri de Personalitate i
Comportament a Adulilor (F60-F69)
F60 Tulburri specifice de personalitate
F61 Tulburri de persoanlitate mixte i de alt tip
F62 ndurarea schimbrilor de personalitate, neatribuibile leziunii i
bolilor cerebrale
F63 Tulburri ale obiceiului i impulsului
F64 Tulburri de identitate de gen
F65 Tulburri ai preferinei sexuale
F66 Tulburri psihologice i comportamentale asociate cu
dezvoltarea i orientarea sexual
F68 Alte tulburri ale persoanlitii i comportamentului adultului
F69 Tulburare nespecificat a personalitii i a comportamentului
adultului
F60 Tulburri de Personalitate
Specifice
F60 Tulburri de personalitate specifice
F60.0 Tulburare de personalitate paranoidal
F60.1 Tulburare de personalitate schizoidal
F60.2 Tulburare de personalitate disocial
F60.3 Tulburare de personalitate emoional instabil
F60.4 Tulburare de personalitate histrionic
F60.5 Tulburare de personalitate anakastik
F60.6 Tulburare de personalitate anxioas (evitant)
F60.7 Tulburare de personalitate dependent
F60.8 Alte tulburri de personalitate specifice
F60.9 Tulburare de personalitate nespecific
F60 Tulburri de Personalitate
Specifice
Tulburri de personalitate specifice
tulburri severe ale tendinelor de personalitate i
comportament ale individului
nu rezult direct din boal, deteriorare sau alte leziuni ale
creierului sau din alt tulburare psihiatric
implic, de obicei, mai multe zone de personalitate
aproape ntotdeauna sunt asociate cu suferin personal
considerabil i perturbare social
de obicei, se manifest nc din copilrie sau adolescen
continund pe parcursul maturitii.
F60 Tulburri de Personalitate
Specifice
Tulburarea de personalitate este persistent i apare deja n
copilria trzie i adolescen manifestnduse pe deplin la
vrsta adult (diagnosticarea dup vrsta de 16-17 ani)
Tulburarea este de obicei asociat cu probleme
semnificative n performana profesional i social
Cauzele de tulburri de personalitate sunt n mare parte
genetice, dei influena educaiei, relaia printe-copil i
mediul social, de asemenea, i joac rolurile.
TULBURRI DE PERSONALITATE

conform DSM IV
(Manual de Diagnostic i Statistic a Tulburrilor
Mentale)
7
Clusterele (Subcategoriile)
Tulburrii de Personalitate

8
TULBURARE DE PERSONALITATE
Definitie. Personalitatea poate fi descris drept
configuraia paternurilor rspunsurilor
comportamentale vizibile n viaa de zi cu zi,
caracteristic unei persoane, o totalitate care este de
obicei stabil i predictibil.
Atunci cand aceast totalitate pare s difere ntrun
mod care depete domeniul de variabilitate constatat
la cei mai muli oameni, iar trsturile de personalitate
sunt rigide i maladaptative i produc afectare
funcional i suferin subiectiv, se poate diagnostica
o tulburare de personalitate.
TULBURARE DE
PERSONALITATE
Caracteristici si diagnostic
1. Trsturile sunt pervazive (extensive) i
persistente. Diagnosticul necesit un istoric de
dificulti ndelungate n diferite domenii ale vieii
(afectiv i de munc).
2. Trsturile sunt egosintonice (acceptabile pentru
ego), i nu egodistonice sau strine egoului.
3. Trsturile sunt alloplastice, i nu autoplastice
(pacientul caut s schimbe mediul, nu s se schimbe
el nsui).
4. Trsturile sunt meninute cu rigiditate.
5. Protejarea ca printro armur mpotriva impulsurilor
interne i a stresului extern implic paternuri idiosincratice
ale defenselor. ndrtul armurii protectoare este anxietate.
Defensele pot sau nu s stpaneasc anxietatea.
Mecanismele de defens frecvente includ urmtoarele:
a. Fantezia. Pacienii schizoizi cu team de intimitate
pot s par distani i s i creeze lumi i prieteni
imaginari.
b. Disocierea. Afectele neplcute sunt reprimate sau
nlocuite cu unele plcute. Pacienii histrionici par
dramatici i superficiali din punct de vedere emoional.
c. Izolarea. Faptele sunt reamintite fr afect. Acest lucru
este caracteristic pentru pacienii obsesivcompulsivi.
d. Proiectia. Simmintele neacceptate sunt atribuite
altora. Aceasta se ntampl frecvent la pacienii paranoizi.
e. Scindarea (splitting). Alii sunt vzui drept n
totalitate buni sau n totalitate ri. Se ntalnete la pacienii
borderline.
f. Intoarcerea impotriva selfului. Aceasta implic eec
intenionat i acte autodistructive deliberate. Adesea
implic un comportament pasivagresiv fa de alii.
g. Trecerea la act (actingout). Dorinele sau
conflictele sunt exprimate prin aciune, fr
contientizarea reflexiv a ideii sau afectului. Cel
mai frecvent se ntalnete n tulburarea de
personalitate antisocial.
h. Identificarea proiectiv. Alii sunt forai s se
identifice cu un aspect proiectat al selfului, astfel
ncat cealalt persoan resimte sentimente
similare cu cele ale pacientului. Fenomenul este
frecvent la pacienii borderline.
6. Pacientul manifest fixaie n dezvoltare i
imaturitate.
7. Relaiile obiectuale interne sunt perturbate.
Pacientul manifest dificulti interpersonale n
relaiile afective i de munc i, n mod
caracteristic, nu apreciaz impactul pe care l are
asupra altora.
8. Pacientul nu contientizeaz i nu tinde s
solicite ajutor.
9. Frecvent, n situaiile medicale apar probleme
iar pacienii pot s trezeasc rspunsuri negative
intense din partea personalului de asisten.
10. Tolerana fa de stres pare s fie deficitar.
Caracteristicile TP
Prezena de lung durat a modelului rigid,
impropriu de relaii cu ceilali
Prezena unor caracteristici de personalitate
care determin tulburrile sociale i
profesionale
Lipsa de nelegere
Imposibilitatea de a se adresa pentru ajutor
psihologic cu excepia cazului cnd individul
este impus de ctre alii
Absena psihozei explicite

15
EPIDEMIOLOGIE
Prevalena este de 69%, posibil chiar pan la 15%.
Analogul precoce este o tulburare a temperamentului.
Tulburarea de personalitate devine evident pentru prima
dat spre sfaritul adolescenei sau n perioada de adult
tanr, dar poate s fie evident din copilrie.
Femeile i brbaii sunt egal afectai.
Familia pacientului are adeseori un istoric nespecific de
tulburri psihiatrice.
n cele mai multe tulburri de personalitate sa stabilit c
exist o anumit transmisiune genetic parial.
Epidemiologia
Mai comune sunt
Tulburare de personalitate dependent
Tulburare de personalitate schizotipal
Tulburare de personalitate histrionic
Simptomele trebuie s fie prezente pn la
maturitatea timpurie pentru a fi diagnosticate
Tulburarea de personalitate antisocial nu poate fi
diagnosticat pn la vrsta de 18 ani

17
Etiologie
1. Etiologia tulburrilor de personalitate este
multifactorial.
2. Uneori sunt evideni anumii determinani biologici
(genetici, leziuni perinatale, encefalit, traumatisme
craniene). Pentru cele mai multe tulburri de
personalitate, ratele de concordan la gemenii monozigoi
sunt ridicate.
3. Istoricul dezvoltrii evideniaz adesea dificulti
interpersonale i probleme familiale, uneori severe (abuz,
incest, neglijare, boal i deces parental). Potrivirea
dintre printe i copil este, de asemenea, important.
Psihodinamic. Aceasta difer n funcie de tipurile de
tulburri. Majoritatea tulburrilor de personalitate tind
s implice problemele listate mai jos.
1. Alterare a funcionrii egoului.
2. Alterare a supraeului.
3. Probleme cu imaginea de sine i stima de sine.
4. Puneri n rol (enactments) ale conflictelor
psihologice interne n baza experienelor trecute, cu
alterri ale judecii.
TESTE PSIHOLOGICE

1. Testele neuropsihologice pot s evidenieze


organicitate. Pot, de asemenea, s fie utile EEG,
tomografia computerizat i hrile
electrofiziologice.
2. Testele proiective pot s dezvluie paternuri i
stiluri de personalitate preferate:
Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota2
(MMPI2),
Testul de Apercepie Tematic (TAT),
testul Rorschach, Deseneazunom.
Rudele pacienilor cu tulburri de personalitate
ar putea avea alte tulburri psihice:

1. Schizoidal, Schizotipal i Paranoid - schizofrenie


2. Paranoid - tulburare deliranta (de tip persecutiei)
3. Antisocial - abuz de substane i tulburri de
somatizare
4. Borderline - tulburri de dispoziie, abuz de substane
i tulburare de personalitate antisocial
5. Evitant - tulburarea de anxietate

21
Pacienii cu TP fac abuz de mecanisme de aprare
maladaptive sau nepotrivite
Prognosticul pentru aceti pacieni este c boala
este cronic i pe tot parcursul vieii
Medicaie pentru aceti pacieni nu este util, cu
excepia tulburrii de personalitate borderline
Medicaie este, de obicei, pentru simptome
asociate cu depresia i anxietatea
Este important s ne amintim c pacienii cu TP
au un potenial ridicat de dependen, prin urmare

--- FII ATENI ATUNCI CND PRESCRIEI


MEDICAMENTE
22
TULBURARE DE
PERSONALITATE PARANOID
PACIENII CU ACEST DIAGNOSTIC SUNT:
SUSPICIOI
NENCREZTORI
LITIGIOI
ATRIBUIE RESPONSABILITATEA PENTRU
PROBLEME ALTOR OAMENI
MECANISMELE DE APRARE UTILIZATE
SUNT
PROIECTAREA
REFUZUL

23
Indivizii manifesta nencredere si suspiciozitate fata de
altii ale caror intentii sunt interpretate ca rau-voitoare si
care persista chiar n fata unor dovezi puternice ca nu
exista nici un motiv de ngrijorare.

Au dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau


corectitudinea amicilor sau colegilor. Ei tind sa fie
anxiosi, distanti, fara umor si certareti si fac adeseori
"din tntar armasar".

24
Poarta pica tot timpul, si sunt implacabili fata de insulte,
injurii sau ofense. n activitatea profesionala depun multe
eforturi si daca se afla n situatia de a munci individual, se
descurca foarte bine.

Daca sunt contrazisi sau respinsi tolereaza greu frustrarea


si contra-ataca violent. n situatia n care gresesc
heteroatribuie esecul. Sunt multi care au tendinta de a
obtine si pastra puterea, nu de putine ori supraestimndu-
si calitatile. Au o marcata tendinta la autonomie fiind
aproape incapabili sa coopereze deoarece i dispretuiesc
pe cei slabi, incapabili si sunt extrem de exigenti si
intransigenti.
25
Exista nsa persoane n rndul celor cu tulburare de
personalitate paranoida care au multa rigoare logica,
argumentativitate, persuasiune, combativitate si
tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de
contracarat ntr-un schimb de opinii.

Complicatii: tulburare deliranta, schizofrenie,


depresie, anxietate, tulburari de abuz si dependenta
de substanta (droguri, alcool)

26
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN LUCRTOR DE OFICIU CU VRSTA DE


50 ANI V SPUNE C NU A FOST
NICIODAT PROMOVAT FIINDC COLEGII
SI PRETIND C IDEILE LUI SUNT ALE
LOR. CND ESTE CONCEDIAT DIN CAUZA
REUITEI PROASTE EL NINTEAZ UN
PROCES MPOTRIVA COMAPANIEI.

27
Tulburare de Personalitate
Schizoidal
Aceti pacieni au un model de retragere
social voluntar care dureaz ntreaga via
Similar cu tulburarea delirant i schizofrenia,
dar fr simptomelor psihotice exprese
La tineri poate fi confundat cu tulburri
uoare de autism

28
Caracteristica principala a acestei personalitati este lipsa
de interes fata de alte persoane si relatii sociale.
Sunt indiferenti la laude sau critici.

Sunt niste singuratici si exprima foarte putine emotii,


fiind n general introversi. Sunt nclinati spre
introspectie si reverie si sunt retrasi, lipsiti de simt al
umorului, reci si aplatizati emotional.

Prefera activitatile solitare, comportamentul lor putnd


parea neconventional sau bizar. Au preocupari reduse
ori absente pentru activitatea sexuala.
29
Desi sunt izolati social si au afectivitate
aplatizata (caracteristici ale
schizofreniei), nu au tulburari de gndire
(halucinatii, idei delirante sau tulburari de
limbaj) si de aceea nu pot fi considerati
schizofrenici.

Complicatii: tulburare deliranta,


schizofrenie sau tulburare depresiva majora

30
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN BRBAT DE 48 DE ANI SE
MULUMETE TRIND SINGUR NTR-
O CABAN IZOLAT, CRESCNDU-I
PROPRIA MNCARE I RAREORI
AVND CONTACT CU ALI OAMENI

31
TULBURAREA DE
PRESONALITATE SCHIZOTIPAL
ACETI PACIENI AU:
nfiare caracteristic
Gndire magic
Modele stranii de gndire i comportament fr psihoz
Depresia major poate fi depistat (co-morbiditate) n aceste
modele

32
Este n principal caracterizata de deficite sociale si
interpersonale manifestate prin disconfort acut n relatii si
reducerea capacitatii de a stabili relatii intime, precum si prin
distorsiuni cognitive si de perceptie si excentricitati de
comportament.

Indivizii au o gndire magica sau credinte stranii care


influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele
subculturale.

Ideatia este dominata de convingerea ca poseda nsusiri rare,


particulare ilustrate prin: clarviziune, capacitate de premonitie,
telepatie sau superstitie.

33
De asemenea, ei traiesc experiente perceptive
insolite, incluznd iluzii corporale, obsesii cu
continut dismorfofobic. Au o gndire de tip
magic si un limbaj bizar (ex. limbaj vag,
circumstantial, metaforic, supraelaborat sau
stereotip).
Complicatii: Suicid, episoade psihotice
tranzitorii, tulburarea deliranta, tulburarea
schizofreniforma, schizofrenie, distimia,
episoade depresive majore

34
REFUZUL I PROIECIA SUNT
FOLOSITE CA MECANISME DE
APRARE

TULBURARE DELIRANT
SCHIZOFRENIE
TULBURARE DE DISPOZIIE FR
PSIHOZ
35
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN PACIENT DE 35 DE ANI V SPUNE


C EL NU PETE PE FISURI PE
TROTUAR PENTRU A EVITA
SPARGEREA COLOANEI
VERTEBRALE A MAMEI SALE
(GNDIRE MAGIC).
EL PARE STRANIU, SPUNE C DESEORI
SE SIMTE NCOMFORTABIL N
SITUAII SOCIALE I ARE PUINI
PRIETENI
36
TULBURAREA DE
PERSONALITATE
HISTRIONIC
ACETI PACIENI SUNT:

EXTROVERTII
EMOIONALI
DRAMATICI
SEXUAL PROVOCATIVI (SUFLETUL UNEI
PETRECERI)
INCAPACITATEA DE A MENINE RELAII
INTIME
COMPORTAMENT DE TIPUL DON JUAN LA
BRBAI
37
Este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a
atentiei.
Istericul se simte nemultumit atunci cnd nu se afla n
centrul atentiei. si schimba rapid emotiile care sunt
superficiale.
Catarsisul afectiv este facil. mprumuta cu usurinta
"temperatura" afectiva a anturajului n care se afla fara sa
manifeste o empatie autentica fata de ceilalti.
Este sugestionabil, usor de influentat. Are tendinta de a
dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare
colorat, impresionabil.
Considera relatiile a fi mai intime dect sunt n realitate. Are
un comportament seducator si provocator sexual.

38
Sunt manipulativi, orientati spre satisfacerea propriilor
interese. Personalizeaza relatiile dar au o redusa
disponibilitate de mentinere a acestora.
Manifesta interes pentru noutate, stimulare sau
schimbare. Se entuziasmeaza facil si efemer. Se
autoipostaziaza n roluri extreme. Manifesta intoleranta la
ignorare sau periferizare putnd exista repetate amenintari cu
suicidul.
Pot manifesta amnezia traumelor, frustrarilor si afectelor
dramatice, parnd detasati n comparatie cu dramatismul
evenimentelor traite si povestite (la belle indifference).
Complicatii: Tulburari de somatizare, episoade depresive,
dependente medicamentoase, tentative suicidare, tulburari de
dinamica sexuala, tulburari conversive, tulburari disociative
39
MECANISMUL DE APRARE:
REPRESIA
REGRESIA
SOMATIZAREA
1. PT BORDERLINE: TREBUIE S INCLUD SENTIMENTE
CRONICE DE PLICTISEAL, GOLICIUNE I
COMPORTAMENT SUICIDAR
2. PT NARCISIC: TREBUIE S INCLUD
SENTIMENTELE DE SUPERIORITATE
3. PT DEPENDENT: NICI UN FEL DE STARE
EMOIONAL EXCESIV SAU APRINS
4. EPISOD HIPOMANIC IN TULBURARE BIPOLAR II
SAU TULBURARE CICLOTIMIC: SIMTOMELE SE
REMIT CND EPISODUL IA SFRIT

40
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

O PACIENT DE 25 DE ANI SE PREZINT LA


OFICIU DVS. MBRCAT NTR-O BLUZ
FOARTE DECOLTAT I O FUST FOARTE
SCURT I V ADUCE UN PREZENT. EA
PESCUIETE COMPLIMENTE DIN PARTEA
PERSONALULUI DE OFICIU I SPUNE C
IERI EA A SNGERAT APROAPE PN LA
MOARTE CND I-A TIAT DEGETUL.

41
Tulburare de Personalitate
Narcisic
Aceti pacieni sunt:
Grandioi
Invidioi
Are sensul de drept special
i lipsete empatia
Mecanismul de Aprare:
Negarea
Deplasarea
Funcionare slab a Eului

42
Caracterizata prin grandoare, necesitatea de admiratie
si lipsa de empatie.
Are sentimentul de autoimportanta, fantasme de
succes nelimitat, putere.
Necesita admiratie excesiva si si subliniaza repetat si
exagerat calitatile. Este sensibil la critica,
insucces sau pierdere.
Are pretentii exagerate de tratament favorabil si
supunere dorintelor sale.
Profita de altii pentru a-si atinge scopurile. Este lipsit
de empatie: este incapabil sa cunoasca sau sa se
identifice cu sentimentele si necesitatile altora.
43
Are un comportament arogant, sfidator. De asemenea,
are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza
asupra interlocutorilor.
Afiseaza o conduita distanta, aroganta, emfatica, fiind
non-receptiv si insensibil la opiniidiferite, sfaturi sau
ndemnuri. Nu rareori poate avea sentimente ostile sau
malefice, pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor.
Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguricare
considera ca i se cuvin.
Complicatii: Tulburarea distimica, tulburarea depresiva
majora, abuzul si dependenta de droguri sau alcoolismul,
tulburare somatoforma, episoade psihotice tranzitorii
44
TP Histrionic i TP Borderline [ includ
emotivitatea i instabilitateta]

TP Obsesiv Compulsiv [include sentimente


de imperfecie]

45
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN PACIENT DE 40 DE ANI V SPUNE


C DATORIT FAPTULUI C
SUNTEI MEDIC, PUTEI NELEGE
C EL ESTE MAI BINE DECT
RESTUL OAMENILOR. APOI EL CERE
O NDREPTARE LA UN MEDIC, CARE
A ABSOLVIT O COAL DIN IVY
LEAGUE.

46
TULBURARE DE
PERSONALITATE
ANTISOCIAL
ACETI PACIENI SUNT:
CUNOSCUI CA SOCIOPAI SAU
PSIHOPAI
NEDORITORI DE A SE
CONFORMA NORMELOR
SOCIALE
AU EUAT N NCERCAREA DE A
NVA DIN EXPERIENE
ASOCIAI CU TULBURAREA
COMPORTAMENTAL N
COPILRIE
47
CRIMINALITATE N COPILRIE
acesti indivizi sunt caracterizati de: desconsiderarea si
violarea drepturilor altora,
impulsivitate si incapacitate de a face planuri pe durata
lunga,
iritabilitate si agresivitate,
neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora,
iresposabilitate considerabila indicata prin incapacitatea
repetata de a avea un comportament consecvent la
munca ori de a-si onora obligatiile financiare,
lipsa de remuscare,
indiferenta fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau
ncercarea de justificare a acestor fapte,
48
incapacitate de a se conforma normelor sociale n
legatura cu comportamentele legale (comiterea repetata
de acte care constituie motive de arest),
incorectitudine, mintit repetat, manipularea altora
pentru profitul sau placerea personala.
Ignora problemele personale curente si de perspectiva.
Au o instabilitate psihica crescuta.
Afiseaza siguranta de sine, aroganta, se supraestimeaza.
nantecedentele personale distingem minciuna,
nselaciunea, evaziunefiscala si numeroase alte acte
ilegale sau n orice caz imorale.
Acesti indivizi pot forma cu usurinta relatii
interpersonale dar natura acestora este superficiala.
49
MECANISMUL DE APRARE:
FUNCIONARE INADECVAT A
SUPEREULUI

Probleme:
ABUZ DE SUBSTANE
COMPORTAMENT CRIMINAL
TP NARCISIC
TP PARANOID
EPISOD HIPOMANIC N TULBURARE
BIPOLAR II SAU TULBURARE
CICLOTIMIC
50
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN BRBAT DE 29 DE ANI V SPUNE C A


FURAT OBIECTE PREIOASE DE LA
PRIETENI I FAMILIE N MAI MULTE
RNDURI FR INTENIA DE A LE
RETURNA I FR NGRIJORARE FA
DE OAMENII DE LA CARE LE-A FURAT. A
FOST OMER TIMP DE MAI MULI ANI I A
FOST ARESTAT DINTR-O VARIETATE DE
NCLCRI MINORE.

51
TULBURARE DE
PERSONALITATE BORDERLINE
Aceti pacieni manifest:
Comportament i dispoziie
insatbil
Plictiseal, sentimentul goliciunii
Sentimentul singurtii
Impulsivitate
Tentative de sinucidere
Perioade scurte de pierdere a
controlului asupra realitii
(episoade mini-psihotice)
Deseori comorbid cu tulburri
de dispoziie 52
Caracteristica principala este instabilitatea relatiilor
interpersonale, imaginii de sine si afectului si
impulsivitatea manifestata prin cheltuieli abuzive,
joc patologic, abuz de substanta, mncat excesiv,
relatii sexuale dezorganizate
Indivizii alterneaza ntre extremele de idealizare si
devalorizare.
Pot avea o perturbare de identitate si sentimentul
cronic de vid interior. Apar manifestari frecvente de
furie cu incapacitatea de a-si controla mnia
Au un comportament automutilant si amenintari
recurente de suicid.

53
Nu suporta singuratatea si sunt instabili afectiv. Au
frecvente reactii impulsiv-agresive la incitatii minime
Traiesc sentimentul inconsistentei sau dispersiei
identitatii.
Comportamentul lor este imprevizibil,
acrediteaza exclusiv afectiv celelalte persoane
mpartindu-i n "cei pe care i iubesc si cei pe care i
urasc".
n istoricul personal ntlnim acte autodistructive
repetitive.
Complicatii: Episoade psihotice episoade depresive
majore, tentative de suicid, alcoolism, tulburari
somatoforme, tulburari sexuale, auto-lezarea
54
MECANISM DE APRARE:
NEGAREA
DEPLASAREA
DIVIZAREA
FUNCIONAREA SRAC A EULUI

55
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

O PACIENT DE 39 DE ANI V SPUNE


N TIMPUL VIZITEI DE A DOUA C
V IUBETE. DUP CE O NDREPTAI
LA ALT MEDIC, EA FACE O
TENTATIV DE SINUCIDERE.

56
TULBURAREA
PERSONALITII EVITANTE
ACETI PACIENI SUNT:
TIMIZI
SENSIBILI FA DE RESPINGERE
RETRAI DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL
MANIFEST COMPLEX DE INFERIORITATE
MECANISMUL DE APRARE:
EVITARE
REGRES

57
Caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de
insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
Evita activitatile profesionale care implica un contact
interpersonal semnificativ din cauza fricii de critica,
dezaprobare sau respingere.
Manifesta retinere n relatiile intime de teama de a nu fi
ridiculizat si inhibat n relatii noi din cauza
sentimentelor de inadecvare. Prezinta teama de a nu fi
criticat sau umilit n public, traind o stare de
aprehensiune sau de anxietate persistenta si
limitativa. Desi si doreste sa fie acceptat si simpatizat,
evita si i este teama sa initieze noi relatii interpersonale.
Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 58
Se considera inapt social, inferior celorlalti, neatractiv
si se subestimeaza. Este ezitant n a-si asuma riscuri ori
n a se angaja n activitati noi pentru a nu fi pus n
dificultate. Are tendinta de a exagera eventualele
riscuri, esecuri, pericole.
Traieste intens, dureros inacceptarea, refuzul,
respingerea si discriminarea fiind extrem de
interpretativ si hipersensibil fata de comentariile
celorlalti.
Complicatii: Tulburari anxioase, fobia sociala,
tulburari de dispozitie

59
Probleme:

FOBIA SOCIAL
TP DEPENDENT
TP SCHIZOID

60
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

O FEMEIE DE 40 DE ANI CARE


LOCUIETE SINGUR SIMTE
TENSIUNE I ESTE NFRICOAT. EA
V POVESTETE C I-AR PLCEA S
AIB PRIETENI, DAR SE TEME C
OAMENII NU O VOR PLCEA.

61
TULBURARE DE PERSONALITATE
OBSESIV COMPULSIV
ACETI PACIENI SUNT:
PERFECIONITI
ORDONAI
NCPINAI
INDECII
MECANISM DE APRARE
IZOLAREA AFECTULUI
RAIONALIZAREA
INTELECTUALIZAREA
PIERZANIE
62
Caracterizata de preocuparea catre ordine, perfectionism si
control mental si interpersonal n detrimentul flexibilitatii,
deschiderii si eficientei.
Este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau
planuri n asa fel nct obiectivul major al activitatii este pierdut.
Prezinta perfectionism care interfereaza cu ndeplinirea
sarcinilor. inflexibilitate, intoleranta fata de indiferenta,
compromis si coruptie.
Sunt militanti ai standardelor nalte autoimpuse si n aceeasi
masura sunt foarte exigenti cu ceilalti, avnd tendinta de a le
impune propriile standarde, rigori sau stil de viata.
Este excesiv de devotat muncii si productivitatii mergnd pna
la excluderea activitatilor recreative si amicitiilor.
Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil n probleme de
morala, etica, valori 63
Refuza se delege sarcini sau sa lucreze cu altii n afara
situatiei cnd acestia se supun stilului sau.
Adopta un stil avar de a cheltui n ideea de a fi pregatit
financiar n orice situatie neprevazuta.
Manifesta teama de schimbare a activitatii cotidiene, a
locului de munca, a locuintei fiind adepti ai stabilitatii,
conservatori.
Au incapacitate n a exprima sentimente tandre avnd
putine relatii interpersonale.
Complicatii: Schizofrenie, depresie majora, dezvoltari
delirante de tipul delirului de relatie, tulburare
hipocondriaca, tulburari anxioase

64
Probleme:
TULBURARE OBSESIV COMPULSIV

PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

UN PACIENT DE 32 DE ANI V SPUNE C


AL PATRULEA SU COLEG DE CAMER S-
A MUTAT RECENT DEOARECE PACIENTUL
INTRODUCE REGULI I ORAR
NEREZONABIL CU PRIVIRE LA MENAJUL
APARTAMENTULUI

65
TULBURAREA DE
PERSONALITATE
DEPENDENT
ACETI PACIENI MANIFEST:
LIPS DE NCREDERE N SINE
PERMITE ALTORA S-I ASUME
RESPONSABILITILE

MECANISM DE APRARE
REGRES
EVITARE
66
Principal-necesitatea excesiva de a fi supervizat,
care duce la un comportament submisiv si adeziv si
la frica de separare.
Are dificultati n a lua decizii simple fara
reasigurari si sfaturi din partea altora. Necesita ca
altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai
importante domenii ale vietii lui reducndu-si sau
chiar anulndu-si initiativele.
Au stima de sine redusa si si subestimeaza calitatile
si disponibilitatile proprii. Au nevoie de aprobare,
de acceptare si de sustinere.
67
Fac sacrificii n vederea obtinerii aprobarii suportului si
ngrijirii. Acorda altora girul propriilor sale responsabilitati. Le
este teama de a fi abandonat manifestnd o toleranta excesiva
fata de persoana investita ca protector. si limiteaza relatiile
sociale la cei de care sunt dependenti
Au tendinta de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca
expresia nencrederii sau incapacitarii sale. Merge foarte
departe spre a obtine solicitudine pna la punctul de a se oferi
voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute. Cauta urgent o alta
relatie drept sursa de supervizare cnd o relatie strnsa se
termina. i este exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grija de
sine si se simte lipsit de ajutor cnd ramne singur.

Complicatii: Tulburare de adaptare, tulburare anxioasa,


tulburare depresiva 68
Probleme:
DEPRESIE

PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

O PACIENT DE 30 DE ANI APELEAZ


LA OFICIUL DVS. DES PENTRU A OBINE
SFATURI CU PRIVIRE LA PROBLEME
MEDICALE EVIDENTE, MINORE

69
TULBURAREA DE PRESONALITATE
PASIV AGRESIV
ACETI PACIENI SUNT:
NCPINAI
INEFICIENI
AMN
PROCASTINATES
PAR CONFORMI, DAR SUNT SFIDATORI
NU MAI ESTE UN DIAGNOSTIC DIN
CADRUL DSM IV
70
PREZENTAREA TIPIC A PACIENTULUI

PESTE DOU SPTMNI DUP CE


PACIENTUL DVS. DE 40 DE ANI CADE DE
ACORD ASUPRA FAPTULUI C TREBUIE
S SLBEASC CU 10 KG I DVS PIERDEI
TIMPUL DESCRIIND UN REGIM
ALIMENTAR ADECVAT, EL A PUS 2 KG I
V SPUNE C EL NC NU A OBINUT
ANSA DE A PROCURA DIETA NECESAR

71