Sunteți pe pagina 1din 42

La ora actuală poluarea si protectia mediului sunt considerate probleme de

mare importantă cu care se confruntă umanitatea. Transformările care au loc la nivel


global in ceea ce priveste mediul înconjurator impun găsirea unor solutii pentru
mentinerea echilibrului ecologic al planetei.
Pădurile acopera 30% din suprafata terestra a globului. Suprafata forestiera
era in 2005 de patru miliarde de hectare, cu o treime mai puin decat la începuturile
agriculturii, acum 10.000 de ani.
In urma activtatilor de defrisare sunt lasate in urma cantitati uriase de
deseuri lemnoase care preyinta un risc ridicat din punct de vedere al poluarii cu
substante organice descompuse. Celuloza este antrenata de ploi in rauri si lacuri cu
efecte devastatoare asupra faunei acvatice.
Deseurile din silvicultura si industria lemnului se incadreaza in
sectorul deseurilor vegetale organice biodegradabile si/sau
combustibile cu impact nefavorabil asupra mediului.
Din exploatarea suprafetelor forestiere rezulta cantitati mari de deseuri
(crengi, cioate, radacini, frunze, tulpini de arbori considerati necorespunzatori spre a fi
livrati la prelucrare), iar din industria prelucrarii lemnului sunt eliminate cantitati mari
de materie prima sub forma de rumegus si coaja.
In timp ce lemnul brut de bucura de o atentie deosebita din partea
companiilor ce defriseaza terenurile impadurite, crengile si cioatele sunt catalogate ca
resturi nefolositoare. In acest fel se pierd cantitati foarte mari de potentiale surse de
energie care ar putea fi valorificate cu costuri de productie minime.
Tehnologiile pentru reciclarea deseurilor se clasifica in functie
de modul de valorificare a deseurilor:
-tehnologii de reciclare a deseurilor destinate valorificarii
energetice
-tehnologii de reciclare a deseurilor destinate
compostarii
Tehnologiile de reciclare a deseurilor destinate valorificarii energetice se
utilizeaza in vederea recuperarii energiei inmagazinate in deseuri si conversiei acesteia
prin metode specifice in energie termica sau electrica.
Valorificarea energetica a deseurilor forestiere se poate face prin trei
metode:
-combustie directa
-piroliza
-gazeificare.
România dispune de o suprafaţă de păduri de aproximativ 6,5 mil ha (cu 2.6 %
sub media europeana), reprezentând 27% din suprafaţa totală a ţării. Fondul forestier al
României reprezintă 0,30 ha/locuitor.
Media tăierilor din pădure se estimează, pentru perioada 2004-2005, la
minimum 11 000 000 m³/an, rămânând o cantitate de rumeguş destul mare, de 0,1%,
respectiv 11 000 m³/an.
Rumeguşul rezultat la tăierile în pădure, de obicei nu este tratat corespunzător, astfel că
este transportat de apele de suprafaţă în pârâuri şi râuri, cu consecinţe dăunătoare
pentru faună şi floră, prin descompunerea rumeguşului şi efectul produs de substanţele
tanante. Din totalul de 11 000 000 m³/an lemn masiv, cantitatea de 5 000 000 m³/an
este destinată industrializării, iar restul de 6 000 000 m³/an este afectat Regiei Naţionale
a Pădurilor, sectorului de construcţii, sectorului minier şi particularilor. Pentru sectorul
industrializării lemnului se estimează o pondere medie de 11% rumeguş (12% pentru
răşinoase şi 10% pentru foioase). Rezultă, astfel, 550 000 m³/an rumeguş. Pentru
sectorul Regiei Naţionale a Pădurilor, al cherestelei, minelor etc. Se estimează o
pondere de 3% rumeguş, rezultând 180 000 m³/an (corespunzător celor 6 000 000
m³/an lemn masiv).
Width 3050mm

Bundle
700-800mm
Diameter
Bundle 2400-
Length 3200mm
Automated
Fig. 5.2 Utilaj John Deere 1490D pentru colectat si Cutting
Chainsaw
balotat ramuri
Transportul in zonele greu accesibile se
face cu utilaje specializate pentru acest tip de
operatie, cu brat hidraulic si sisteme de tractiune
performante.

La margine drumului forestie practicabil


sunt incarcate pe camioane adaptate pentru
transport cherestea.

La centrele de colectare se efectueaza


cantarirea masei lemnoase inainte de
descarcare.
MORBARK 1300B TRACK TUB GRINDER
Length (transport)..............................................................12.7
m
Length (operating).............................................................16.8
m
Height ...............................................................................3.5
m
Width ................................................................................3.5
m
Gross weight ...................................................... …………….50
t
Engine.......................................................... CAT or Cummins
MORBARK 4600XL WOOD HOG
Jenz AZ 960 Titan XL.

Jenz AZ 460
Instalatie industriala destinata uscarii rumegusului
in flux continuu prin energie de microunde.
Destinatie:Uscarea rumegusului in flux
continuu.
Capacitate de tratament:100( Kg / h ).
Tip tratament:Flux continuu, in cavitate tip
tunnel multimod.
Umiditate initiala rumegus:( % ) 80.
Umididate finala rumegus:( % ) 2 - 5.
Puterea in microunde instalata:( Kw / 2,45
GHz ) 30.
Puterea instalata in infrarosu:( Kw ) 6.
Puterea instalata pe sistemul de antrenare a benzii transportoare( Kw ) 2.
Puterea instalata pe sistemul de ventilatie:( Kw ) 1.
Puterea totala instalata:( Kw ) 39.
Energia medie consumata:( Kwh ) 30.
Cost energetic mediu de uscare:( EURO / kg rumegus uscat ) 0,03.
Dimensiuni de gabarit:Lungime ( mm )= 12.000
Latime ( mm )= 1.500
Inaltime ( mm )= 1.700
nitate mobila de uscarea rumegusului

rodus oferit de Seba Industrial Srl


Debit maxim intrare rumegus umed
2100 kg/h
Debit maxim iesire rumegus uscat 1233
kg/h
Diametrul iesire rumegus :220 mm
Diametrul de intrare amestec :400 mm
Diametrul de iesire aer: 400 mm
Greutate :228 kg
Granulatie maxima admisa :20 mm
Umiditate rumegus umed (pentru calcul
parametrii) 50%
Umiditate rumegus uscat (pentru calcul
parametrii) 10%
Greutate volumica rumegus umed
(pentru calcul parametrii) 400 kg/mc
Greutate volumica rumegus uscat (pentru
calcul parametri) 200 kg/ mc
Etapele procesului de transformare a
deseurilor in brichete
5.5.1 Brichetarea

Modul de uscare
Modul depozitare
rumegus Modul de compactare

Modul de dozare si depozitare

Grupul generator

Schema instalatie de brichetat mobila autopropulsata


Masina hidraulica pentru brichetare

Capacitate:45 kg/h
Putere motor 3/4 Kw/CP
Voltaj 380/50 Volt/Hz
Diametrul brichetei 45 mm.
Lungime maxima bricheta 40 mm
Diametru container cilindric asch
1000 mm
Presiune specifica 500 Kg/cm²
Numar cilindri 2
Dimensiuni:
Diametru 100 mm
Dimensiuni de gabarit
1600x1060x1400
Greutate 540 Kg
Valorificarea energetica a deseurilor forestiere se poate face prin trei metode:
-combustie directa
-piroliza
-gazeificare.
Generator de energie termica cu peleti
Generator de caldura cu resturi lemnoase cu gratar fix
Generator de caldura cu resturi lemnoase cu gratar inclinat
Arderea lemnului in
cazanele cu gazeificare prin asa
numitul proces de
"piroliza" permite atingerea unui
randament de pâna la 89% si o
ardere ecologica, în urma careia
rezulta o cantitate minima de
cenusa; combustibilul folosit
trebuie sa fie lemn uscat (umiditate
max.20%), busteni cu diametrul
max. 200 mm si deseuri lemnoase
în proportie de 20%.
Cuptor de gazeificare a
deseurilor lemnoase de tip
ascendent
SISTEM DE GAZEIFICARE AL DESEURILOR
LEMNOASE
Prin sistemul performant de gazeificare, realizat dupa cea mai moderna
tehnologie elaborata de firma POWERHEARTH, din America se obtin urmatorii
parametrii tehnici:
- pentru 1 kW/h energie electrica , este necesara 1,5 kg
biomasa;                           
- prin cogenerare se obtine 1,334 kW/h energie termica, la 1 kW/h energie
electrica;                            
- pretul energiei electrice obtinuta prin gazeificarea biomasei este de 0,01
$/kW;                            
- emisiile poluante sunt considerate "zero".                 
In urma valorificariienergetice a deseurilor lemnoase se
obtine energie termica care se poate folosi pentru incalzirea
locuintelor si generarea de electricitate instalatii de cogenerare
Durata de transformare a rumegusului in ingrasamant este cuprins intre 15 si
25 de ani si ca urmare nu este potrivit pentru agricultura.

Depozitarea in conditii necorespunzatoare a acestui tip de deseuri duce la


afectarea profunda a mediului. Rumegusul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi
si astfel patrunde in apele de suprafata si devine un factor de stres pentru fauna acvatica
, iar rumegusul depozitat pe camp afecteaza grav calitatea solului, care nu mai poate fi
utilizat pentru agricultura.
Implementarea noilor tehnologii de conversie a energiei inmagazinate in
reziduurile lemnoase in energie termica, datorita randamentului termic ridicat, duc la
scaderea consumului de combustibil si implicit la scaderea costurilor cu generarea
energiei termice necesare pentru acoperirea nevoilor de caldura si apa calda.

S-ar putea să vă placă și