Sunteți pe pagina 1din 18

DIAGNOSTICUL

SARCINII
Prima consultaie

Are ca scop:
- confirmarea strii de gestaie;
- calcularea datei probabile a naterii; = DUM+7 ZILE + 9 LUNI
- evaluarea factorilor de risc;
- stabilirea planului de supraveghere pe parcursul sarcinii;
- efectuarea unor examene paraclinice (cu caracter "sistematic" saucare sunt
impuse de anumite patologii descoperite)
Confirmarea strii de gestaie
Amenoreea
este un semn prezumtiv de sarcin. Este esenial s se precizeze:a exact a ultimei
menstruaii i caracterul ciclurilor;
Existena semnelor simpatice de sarcin: greuri, vrsturi matinale, sialoree,meteorism,
constipaie, polakiurie;
Sni: destini, turgesceni, sensibili;
Inspecie:-
modificri de coloraie a tegumentelor i mucoaselor : pigmentarea specificriei (cloasma
gravidica), hiperpigmentarea liniei albe abdominale, coloraia violaceea vulvei (semnul
Chadwick-Jacquemier) i vaginului;- modificri la nivelul snilor : hiperpigmentarea areolei
mamare,apariia areolei: jndare, hipertrofia tuberculilor Montgomery- Morgagni, reea
venoas Haller evident.
Tueul vaginal:

evideniaz modificri la nivelul uterului, acesta fiind mrit n volum,moale i


globulos. Se pot decela anumite semne caracteristice uterului gravid
semnul Tarnier: n sarcin colul uterin este nmuiat; n afara sarcinii acesta are
oconsisten asemntoare cartilajului nazal;
semnul Holzapfel: consistena uterului n sarcin este moale, pstoas ceea
cepermite "prinderea" sa uoar ntre degetele examinatorului. n afara
sarcinii,uterul are o consisten ferm, iar la tueul vaginal "fuge" de sub degete "ca
unsmbure de cirea";
semnul Bonnaire: consistena sczut a uterului n sarcin permite
comparareapalprii uterului cu "nfundarea degetelor ntr-o bucat de unt";
semnul Noble-Budin: uterul gravid este mrit de volum, iar forma sa n
primultrimestru de sarcin este globuloas, astfel nct umple fundurile de sac
vaginalei poate fi palpat prin acestea
semnul Hegar: nmuierea istmului permite la tueul bimanual apropierea
degetelor vaginale, plasate napoia colului, de cele abdominale;
semnul McDonald: ramolirea istmului permite flectarea uoar a corpului uterin pe
col
Diagnosticul de sarcin este incert cnd:

- femeia prezint menstruaii neregulate sau nu poate preciza data ultimei


menstruaii;
- a prezentat o sngerare care nu corespunde cu data la care ar fi trebuit s survin
menstruaia;
- nu sunt prezente semnele simpatice de sarcin;
-tueul vaginal neconcludent datorit obezitii, vaginismului sau lipsei
de cooperare a pacientei
Diagnosticul biologic al sarcinii

se bazeaz pe detectarea gonadotrofineiorionice umane (HCG) produs de


sincitiotrofoblast.
Examenul ecografic

efectuat transabdominal sau transvaginal permiteri'osticul de sarcin ncepnd de


la 4-5 sptmni de amenoree (SA), termen la care sacul ovular intrauterin
devine vizibil.
Acest examen va permite, n afara confirmrii, determinarea vrstei gestaionale i a
vitalitii embrionare.
- la 5 SA sacul gestaional are un diametru intern de aproximativ 5 mm;
- la 6-7 SA embrionul devine vizibil, iar vitalitatea sa este atestat prin
prezenaactivitii cardiace;
- la 8-9 SA se pot observa micri ale embrionului;
- la 10 SA embrionul are o lungime craniocaudal de 30 mm
Dac diagnosticul de sarcin - pozitiv
O anamnez metodic i amnunit care s permit nc de la primaconsultaie depistarea
sarcinii cu risc obstetrical crescut:
- risc datorat terenului: vrsta pacientei (sub 18 ani sau peste 35 de ani),talia (sub 1,55 m),
greutatea (ex. femeie obez, prezentnd un terendiabetic), paritatea (marile multipare,
primipare, prea tinere sau prea n vrst).
- circumstane socio-economice: prezint risc crescut pacientele ce lucreaz n mediu toxic, ce
efectueaz munci fizice grele, prezint condiii impropriide locuit
- antecedente heredocolaterale (de exemplu prezena unor boli genetice n familie);
- antecedente obstetricale: sarcina cu risc prezint pacientele care auavut n antecedente
avorturi repetate, nateri premature, copii nscuimori, cu malformaii sau cu sechele
psihomotorii;
- antecedente ginecologice: risc crescut au pacientele ce au prezentat nantecedente
tratament pentru sterilitate, malformaii uterine, interveniichirurgicale pe corp sau col uterin;
- antecedente personale patologice: hipertensiune arterial, patologie vascular, diabet
zaharat, infecii urinare, afeciuni care modificdimensiunile bazinului osos (fracturi de bazin,
cifoscolioz).
Dac diagnosticul de sarcin - pozitiv

2. Se va calcula ct mai exact posibil vrsta sarcinii i data probabil a naterii.


Astfel: la data primei zile a ultimului ciclu se vor aduga 7 zile i apoi 9 luni,
obinnd astfel data probabil a naterii.
Durata unei sarcini este de 285 de zile +/-10 zile. ncazul unor cicluri neregulate, cu
data incert a fecundatiei sau n cazul unor dateanamnestice incerte, vrsta
gestaional se va calcula corobornd examenul clinic cuexamenul ecografic
precoce.
Dac diagnosticul de sarcin - pozitiv
3. Se efectueaz examenul clinic general pe aparate i sisteme urmat de examenulclinic obstetrical.
4. Se vor prescrie examinri complementare obligatorii:
- determinarea grupului sangvin i a Rh-ului;
- hemograma;- glicemia;
- analiza de urin (APZ, glicozurie cantitativ - la nevoie);
- serologia pentru sifilis, SIDA
Alte examene pot fi recomandate, n funcie de caz:
- serologia pentru rubeole i toxoplasmoz
- hipergiicemia provocat (n cazul suspiciunii unui diabet);
- serologia hepatitei B;
- tehnici de diagnostic antenatal (de exemplu n caz de vrst a femeiipeste 35 de ani,
antecedente familiale de anomalii cromosomiale);
- alte examinri impuse de o patologie preexistent sarcinii.
TRIMESTRUL II
n afara datelor obinute n primul trimestru, se vor urmri atent:
- creterea n greutate i valorile tensiunii arteriale
- examenul obstetrical va urmri nlimea fundului uterin, circumferina abdominal,
prezena btilor cordului fetal (din luna a 5-a), eventualele modificri decelabile la
examenul cu valve sau tueul vaginal.
Prin balotarea bdominal sau combinat se pot percepe pri mici fetale;
- este recomandat efectuarea unei ecografii morfologice (la 20 SA) pentru depistarea unor
malformaii fetale;
- se vor repeta examinrile curente de laborator (hemogram, glicemie,exemenul urinei).
TRIMESTRUL II

se vor urmri:
- din anamnez: numrul micrilor fetale active percepute de ctre mam n
decurs de o or, n repaus;- examenul clinic general i examenul obstetrical vor fi
similare controaleloranterioare.
Se vor repeta analizele curente de laborator;
- examenul ecografic va evalua dezvoltarea fetal
- efectund biometria putem urmri creterea fetal;
- se va aprecia prognosticul naterii i locul unde aceasta va avea loc
MANEVRELE LEOPOLD
1 . PRIMA manevra. Dupa ce s-a stabilit inaltimea
fundului uterin, fundul uterin este palpat usor cu
degetele de la ambele maini, cu scopul de a
descoperi care pol al fatului se afla acolo (capul sau
prezenta pelvina). Capul se simte tare si rotund si
este usor mobil. Culata (prezenta pelvina) se simte
moale , triunghiulara si continua cu corpul.
2 . A DOUA manevra. Palmele mainilor sunt acum
plasate pe partile laterale ale abdomenului. Pe de o
parte exista curba neteda , ferma din partea din spate
a fatului, iar pe de alta parte sunt extremitatile fetale (
brate, picioare ) care se simt ca neregularitati mici si
proeminente. Este adesea dificil sa se simta bine
fatul atunci cand gravida este supraponderala este
obez , atunci cand exista mult lichid amniotic sau in
cazul in care uterul este rigid.
MANEVRELE LEOPOLD
3 . A TREIA manevra. Examinatorul prinde partea de
jos a abdomenului, chiar de deasupra simfizei
pubiene, intre degetul mare si degetele de la o mana.
Obiectivul este sa simta partea de prezentare a
fatului si de sa decide daca partea de prezentare
este libera deasupra bazinului sau fixata in pelvis. In
cazul in care capul este liber deasupra bazinului,
acesta poate fi usor de mutat. Capul si culata sunt
diferentiate in acelasi mod ca si in prima etapa .
4 . A PATRA manevra. Obiectivul acestui pas este
de a determina cat din capul copilului se afla
deasupra partii de sus a pelvisului (daca exista o
prezentare cefalica). O mana aplica presiune pe
fundul uterin iar cu cealalta mana examinatorul
palpeaza intrarea pelvina. Cu ajutorul acestei
manevre, se poate determina prezentarea fatului si
angajarea lui catre iesire.
INALTIMEA FUNDULUI UTERIN